Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 915/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 915/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 1311/89/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 915/A/2015
Ședința publică de la 07 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta – pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUCUREȘTI, cu sediul social în București, Calea Călărașilor, nr. 248, . ,în contradictoriu cu intimatul – reclamant A. A., domiciliat în mun. Huși, .. N1, ., ., împotriva sentinței civile nr. 373/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială - obligația de a face (cauză civilă).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantei, consilier juridic A. S. A., lipsind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul este declarat și motivat în termen legal; pentru soluționarea cererii de suspendare a hotărârii apelate s-a fixat cauțiune în cuantum de 2000 lei; prin încheierea din 06.07.2015 a fost admisă în parte cererea de reexaminare formulată de apelantă în sensul că s-a dispus scutirea acesteia de la plata taxei judiciare de timbru aferentă cererii de apel și cererii de suspendare a executării sentinței apelate și s-a respins ca inadmisibilă cererea de scutire de la plata cauțiunii, apelanta nu a făcut dovada plății acestei cauțiuni; în data de 30.06.2015 intimatul a depus întâmpinare, al cărei duplicat a fost comunicat apelantei; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Consilier juridic A. S. A. depune delegația nr. 2894/03.07.2015. Precizează că nu a avut cunoștință de soluția dată pe cererea de reexaminare formulată până la acest termen și urmează a face dovada plății acestei cauțiuni. Precizează că nu a primit întâmpinarea formulată de intimatul în cauză, dar a studiat-o la dosar și dorește ca la acest termen să se judece apelul formulat.
S-au verificat actele dosarului, după care instanța învederează reprezentantului apelantei că nu poate judeca cererea de apel formulată în condițiile în care nu a fost soluționată cererea de suspendare a executării hotărârii.
Consilier juridic A. S. A. precizează că nu stăruie în soluționarea cererii de suspendare a executării sentinței civile nr. 373/2015, că nu va mai achita cauțiunea și că dorește să se judece apelul declarat. Mai mult, sentința apelantă a fost pusă în executare.
Tribunalul, deliberând, având în vedere manifestarea de voință a reprezentantului apelantei C. națională de Asigură de Sănătate, ia act de renunțarea acestuia la judecata cererii de suspendare a executării sentinței civile nr. 373/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._ . Acordă cuvântul pentru a se propune probe sau formula cereri prealabile.
Consilier juridic A. S. A. precizează că nu solicită suplimentarea probatoriului și nu formulează alte cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Consilier juridic A. S. A., având cuvântul pentru apelantă, solicită admiterea cererii formulate. Precizează că a reiterat în cererea de apel excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei având în vedere că nu s-a ținut cont de motivarea acesteia la judecata fondului.
Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că nu se pot corela noțiunile de instituții care decontează acest medicament și posibilitatea legală a instituției respective de a deconta acest medicament. Apelanta nu poate deconta acest medicament pentru că nu este permis prin cadrul legal, nu este introdus în listă și nu are un preț. Pacientul merge la doctor și i se prescrie acest medicament, scump, neținându-se cont de celelalte alternative învederate.
La momentul la care apelanta, prin ordonanță președințială, este obligată să dea curs aceste decontări, neexistând un cadrul legal, decontarea se face în beneficiul producătorului de medicament și nu al asiguratului. Motivul pentru care acest medicament nu a fost inclus în listă nu este aleatoriu. A.N.M.D.M. este cea care da verdictul pentru includerea medicamentelor în listă și asupra acesteia ar trebui să planeze culpa în acest dosar. În baza anumitor studi,i aceasta a hotărât ca medicamentul să nu fie inclus în listă.
Decontând, apelanta încalcă anumite prevederi legale, pe un preț care nu este real și care profită producătorului. Acest medicament a fost propus pentru includerea condiționată în listă, la acest moment au loc negocieri cu producătorii și casele județene de asigurări de sănătate. Procedura de negociere durează și în urma lor se va stabili un preț, o durată pentru care se va deconta acest medicament și nu aleatoriu, cum se face prin intermediul acestei ordonanțe. Această decontare din fond este dată până la vindecarea totală, care nu va avea loc niciodată. Nu se pune problema decontării medicamentului, ci a prețului la care va fi stabilit de producător, superior celui negociat. Astfel, vor fi situații în care medicamentul va fi inclus în listă și de el vor beneficia asigurații în mod gratuit, la un preț și situații ca ale intimatului, în care medicamentul va fi decontat la un preț superior.
Apreciază că instanța de fond nu a urmărit și nu a respectat procedura specială. Ca să existe caracterul de urgență al admisibilității ordonanței președințiale trebuie să existe un dosar de fond, deși a învederat la fond acest aspect prima instanță nu l-a avut în vedere. Atâta timp cât nu există un dosar de fond care să clarifice durata pentru care se acordă, specificul bolii pe care o are pacientul, cantitatea de substanță activă prescrisă pentru tratament nu se poate da curs unei ordonanțe președințială.
La acest moment, în baza hotărârii judecătorești, apelanta a fost forțată să încheie un contract cu o farmacie, nu a fost stabilit un preț. Timp de 8 luni de zile cât dosarul a fost trimis pentru soluționarea conflictului negativ de competență nu s-a constituit un dosar de fond.
Solicită a se avea în vedere motivele învederate la fond și in apel, că apelanta nu a manifestat rea-voință și că trebuie respectată legea pentru a nu defavoriza alți asigurați. Sunt sume foarte mari de bani ce se solicită a fi decontate și fără a exista un preț legal se prejudiciază Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod pr. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 395 Cod pr.civ. a trecut la deliberare
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 373/28.05.2015 Judecătoria Huși a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția de inadmisibilitate invocate de pârâtă prin întâmpinare.
A admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. A., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate,:
A obligat pârâta la acordarea către reclamant a medicamentului Zelboraf – (Vemurafenib) în mod gratuit, până la vindecarea totală, conform indicațiilor medicilor oncologi.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, respectiv excepțiile lipsei calității procesuale pasive și excepția de inadmisibilitate invocate de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, instanța le-a apreciat neîntemeiate, având în vedere că această autoritate centrală este implicată în procesul de elaborare a listei cu medicamente de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar o astfel de cerere este admisibilă în conformitate cu disp. art. 996 din Noul Cod de procedură civilă.
Astfel, potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ”lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către M.S. Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.
Mai mult CNAS este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, chiar dacă acestei autorități nu i s-ar putea reține o culpă pentru neincluderea respectivelor medicamente în lista de care beneficiază asigurații, această autoritate este cea căreia îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamantului din prezenta acțiune de a i se asigura tratamentul necesar fără contribuție personală.
Potrivit art. 996 din codul de procedură civilă ”instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Din aceste dispoziții rezultă condițiile ce trebuie îndeplinite pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.
În cazul de față, era îndeplinită condiția urgenței având în vedere că reclamantul a depus la dosarul cauzei acte medicale din care rezultă că suferă de boli cronice pentru care medicamentele înscrise în lista actuală de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate nu dau rezultate.
De asemenea, din actele medicale referitoare la starea de sănătate a reclamantului rezulta că tratamentul urmat de acesta cu medicamentele noi solicitate prin cerere, neincluse în listă, au avut efecte pozitive, medicul curant indicând acest tratament cu „Zelboraf” 960 mg x 2 /zi (Vemurafenib).
Având în vedere gravitatea bolilor de care suferă reclamantul, acesta fiind diagnosticat cu o boală foarte gravă, respectiv „melanom malign scapular stâng și adenopatie axilară stângă”, instanța a apreciat că lipsa asigurării medicamentației prescrisă de medici îi pune în pericol chiar dreptul reclamantului la viață, drept garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care ar putea fi pierdut irevocabil până la modificarea listei prin hotărâre de guvern fiind dovedit refuzul nejustificat al pârâtei de a include respectivele medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Prin urmare, păstrarea dreptului la viață al reclamantului impunea luarea de urgență a măsurilor solicitate de reclamant prin cererea de ordonanță președințială, fiind astfel îndeplinite condițiile prev. de art. 996 din Codul de procedură civilă.
În speță, această cerere de ordonanță președințială se circumscrie noțiunii de soluționare de urgență și cu precădere, instanțele naționale, respectiv Curtea de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal, pronunțându-se într-o cauză similară la data de 18.06.2014, prin această decizie civilă emisă sub nr. 1950 creându-se un precedent judiciar.
Conform art. 22 din Constituția României „dreptul la viață, precum și dreptul la integritatea fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.”
Împotriva acestei sentințe a formulat apel C. Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin cererea de apel s-a solicitat și suspendarea executării dispozițiilor Sentinței civile nr. 373/2015 până la pronunțarea instanței de apel.
Motivele de apel sunt următoarele:
1. instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, dată cu greșita aplicare și interpretare a legislației specifice asigurărilor sociale de sănătate, drept pentru care a și formulat în temeiul art. 999 alin. (2)" din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cerere de suspendare a executării Sentinței civile nr. 373/2015 pronunțată de Judecătoria Huși - Secția civilă în dosarul nr._ .
Apreciază că instanța de judecată poate dispune suspendarea executării sentinței apelate, întrucât în cauza de față medicamentul solicitat de reclamant și acordat de instanța de fond, respectiv DCl-ul Zelboraf (Vemurafenib) nu se află în Lista denumirilor comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, in sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, atât timp cât instanța de judecată a dispus acordarea unui medicament care nu poate fi suportat din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, întrucât nu există temei legal de acordare a acestuia, susține că s-a realizat în acest mod o încălcare flagrantă a prevederilor legale speciale în materia asigurărilor sociale de sănătate și totodată o situație de contradicție între obligația CNAS de a pune în executare această hotărâre judecătorească și lipsa prevederilor legale care să completeze cadrul legal impus de dispozitivul ordonanței președințiale, respectiv nu există preț de decontare al acestui medicament stabilit de Ministerul Sănătății.
Arată apelanta că ea, prin casele județene de asigurări de sănătate, CASAOPSNAJ și C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, decontează din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) numai medicamentele cuprinse în Lista denumirilor comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.
CNAS nu are atribuții de decontare directă a medicamentelor acordate persoanelor asigurate, atribuțiile acestei instituții fiind expres prevăzute la art. 270 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. Casele de asigurări de sănătate sunt instituțiile care în baza relațiilor contractuale stabilite cu furnizorii de medicamente decontează acestora contravaloarea medicamentelor din Listă, acordate persoanelor asigurate.
În fapt, instanța de fond, prin pronunțarea acestei hotărâri judecătorești a oblicat CNAS să încalce prevederile legale aplicabile în materie și să exercite prerogative care nu sunt prevăzute de lege în sarcina sa.
2. Instanța de fond care a pronunțat sentința apelată nu a înțeles mecanismul care stă la baza decontării medicamentelor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și anume că medicamentele solicitate se acordă numai dacă:
-se află în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale dc sănătate, aprobată prin HG nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare;
-contravaloarea medicamentelor se decontează numai de către casele de asigurări furnizorilor de medicamente cu care se află în relație contractuală și care au eliberat acele medicamente, urmare a recomandării medicului de specialitate.
Or, în speța de față niciuna dintre aceste cerințe nu a fost îndeplinită, instanța rezumându-se numai la a dispune obligarea CNAS să asigure reclamantului a medicamentul Zelboraf (Vemurafenib), pe bază de prescripție medicală. în regim de compensare 100% (fără contribuție personală).
3. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS, se susține că în mod eronat instanța de fond a respins excepția invocată .
Legitimarea procesuală pasivă în prezenta cauză nu aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate întrucât nu există identitate între persoana chemată în judecată și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale a CNAS se aduc următoarele argumente:
a. CNAS gestionează bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 209 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare.
b. Asigurații beneficiază numai de medicamente din Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală, potrivit art. 231 din Legea nr. 95/ 2006, cu modificările și completările ulterioare.
c.. Medicamentele care nu figurează pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală aprobată prin H.G. nr. 720/2008, nu pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
d.Din cuprinsul cererii reclamantului rezultă că se solicită c/valoarea unui medicament care nu se regăsește pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală și care nu se acordă niciunui asigurat, având în vedere că potrivit art. 218 alin. (2) lit. d), asigurații au dreptul „să beneficieze de pachetul de servicii de baza în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii".
e.H.G. nr. 400/2014 în Anexa 1 - Pachetul minimal de servicii și pachetul de servicii de bază - Capitolul III lit. J, prevede că pachetul de bază pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu cuprinde medicamentele de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală care sunt prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare.
f.Introducerea unor noi DCI-uri în Lista de medicamente aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 se stabilește în baza prevederilor art. 232 indice 1 din Legea nr. 95/2006. cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologici de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală. în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă in cadrul programelor naționale de sănătate, precum si a căilor de atac.
g.Conform prevederilor - art. 9 din Anexa nr. 36 la Ordinul ministrului sănătății și președintelui CNAS nr._ privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2014 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului - cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 - 2015, „Casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente {denumiri comerciale), elaborată pe baza Listei cuprinzând denumiri/e comune internaționale - DCI ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului".
h. Competentele legale de evaluare a medicamentelor in vederea includerii, extinderii indicațiilor, neincluderii sau excluderii acestora in Lista aparțin Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale si Ministerului Sănătății( art. art. 4 alin. (I) pct. 16 HG nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare).
Se mai invocă în sprijinul excepției privind lipsa calității procesuale pasive a CNAS și art. 6 alin, (2) din Ordinul nr. 861/2014, Art. 12 alin. (1) și (2) din OUG nr. 77 /2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli in domeniul sănătății, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative și ulterior prin OUG nr. 2 /2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 176/13.III. 2015, Partea I, art. 232 indice 1 alin. (2), Secțiunea a 3-a, Capitolul 3 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare.
4. în mod greșit instanța de fond a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale și totodată a apreciat că în favoarea reclamantului există aparența de drept.
Medicamentul solicitat de reclamant, respectiv DCl-ul Zelboraf (Vcmurafenib) nu se află în Lista denumirilor comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
Astfel, instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, în prezent legislația aplicabilă în materia asigurărilor sociale de sănătate, respectiv HG nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu reglementează includerea în Lista de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate a DCI-ului Zelboraf (Vemurafenib). Cu toate acestea, instanța de fond a apreciat faptul că în favoarea reclamantului ar există aparenta de drept și prin urmare acestuia i se poate acorda medicamentul solicitat, fără a avea în vedere că nu există temei legal în acest sens,
Or, raportarea la un cadru general de reglementare nu se circumscrie unei corecte soluționări a cauzei deduse judecății, atât timp cât există prevederi cu caracter special care se aplică cu prioritate.
D. urmare, atât timp cât medicamentele solicitate de reclamant nu se regăsesc în actul normativ de bază care reprezintă fundamentul legal al acordării acestora, aceasta nu semnifică un refuz în sensul neacordării lor, ci au la bază indicațiile terapeutice.
Pentru afecțiunile reclamantului există tratamente alternative, cu medicamente echivalente celui prescris reclamantului, în regim de compensare 100% în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, la dosarul cauzei fiind depuse în acest sens, punctul de vedere transmis de comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății.
Comisia de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății a transmis prin adresa nr. P6796/21.08.2014 (într-un caz similar) că în conformitate cu ultima ediție a ediție a ghidurilor terapeutice a Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO), în caul pacienților cu melanom malign metastatic - solicitare Zelboraf (Vemurafenib) pot e fi utilizate medicamente citotoxice, de exemplu decarbazină (DTIC), temozolomidă, taxani, săruri de platină sau alte citokinc (IFN,IL-2) sau combinații între acești agenți.
Medicamentele citate mai sus, se află pe Lista denumirilor comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, aprobată prin HG nr. 720/2008, fiind compensate 100%.
Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014 legiuitorul a stabilit procedura care trebuie urmată pentru ca un medicament să fie introdus în Lista menționată mai sus. Astfel, în Anexa 3 la ordinul mai sus menționat se menționează că în vederea includerii în Lista a unui medicament nou sau a unei indicații noi, solicitantul trebuie să depună cererea la sediul Agenției Naționale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale, în atenția structurii de specialitate pentru evaluarea tehnologiilor medicale, însoțită de „documentația care trebuie depusă de solicitanți, instrumentele metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, in sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate ".
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), în calitate de autoritate națională competentă în domeniul evaluării tehnologiilor medicale, propune Ministerului Sănătății Lista care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii.
Instanța nu se poate substitui în atribuțiile specifice ale autorităților naționale și europene/persoanelor cu competențe specifice în autorizarea medicamentelor/indicații terapeutice, care autorizează, respectiv stabilesc indicațiile terapeutice ale medicamentelor pentru anumite afecțiuni.
Analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este fondat.
În mod greșit prima instanță a concluzionat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate este neîntemeiată și se impune a fi respinsă, apreciind că pârâta justifică calitate procesuală pasivă în raportul dedus judecății făcând trimitere la art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Calitatea procesuală pasivă se analizează prin raportare strict la obiectul pretenției dedusă judecății și dacă față de aceasta, pârâtul are sau nu calitatea de subiect pasiv.
În speță, reclamantul –intimat a solicitat obligarea pârâtei obligarea pârâtei la acordarea în mod gratuit a tratamentului medicamentos „Zelboraf” până la dispariția leziunilor produse de diagnosticul său, medicament nu se află pe lista medicamentelor compensate sau gratuite in România. A susținut că tratamentul cu medicamentul Zelboraf (Vemurafenib) reprezintă un tratament țintă personalizat la nivel global pentru pacienții care au metastaza de melanom malign cu mutația BRAF V600 E POZITIV, cum este cazul său.
Instanța de fond a apreciat că obligația de a acorda în mod gratuit reclamantului tratamentul medicamentos „Zelboraf incumbă pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate deoarece este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate și că este lipsită de relevanță juridică faptul că acest medicament nu este inclus în lista de medicamente de care beneficiază asigurații în condițiile în care, față de particularitățile speței, lipsa asigurării medicamentației prescrisă de medici îi pune în pericol dreptul reclamantului la viață, drept garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care ar putea fi pierdut irevocabil până la modificarea listei prin hotărâre de guvern, fiind dovedit refuzul nejustificat al pârâtei de a include respectivele medicamente în lista de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, considerații care nu au însă corespondent în legislația care reglementează atribuțiile CNAS. Situația dificilă și delicată în care se află intimatul din punct de vedere al sănătății și a posibilei evoluții nefavorabile în lipsa tratamentului cu acest medicament justifică atât urgența, cât și aparența dreptului în demersul său judiciar, cu condiția ca acesta să fie îndreptat împotriva instituției/instituțiilor care au competența prin lege să includă acest medicament în cele decontate total sau parțial din fondul unic al CNAS și să existe și un dosar pe fond.
Apelanta nu și-a dovedit afirmația că reclamantului intimat i s-a oferit posibilitatea unui tratament alternativ cu același efect, dar care este cuprins în programul național curativ pentru bolile oncologice decontat de stat.
Dispoziții legale incidente în cauză:
- Art. 231 din Legea nr. 95/ 2006, cu modificările și completările ulterioare: „Asigurații beneficiază numai de medicamente din Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală,
- Art. 232 din Legea nr. 95/ 2006:” Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse.”
- Hotărârea Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului - cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 - 2015, Casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente {denumiri comerciale), elaborată pe baza Listei cuprinzând denumiri/e comune internaționale - DCI ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului".
- Art. 6 alin, (2) din Ordinul nr. 861/2014: „ Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale este autoritatea națională competentă care implementează, în vederea luării deciziei, mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale și propune Ministerului Sănătății Lista, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii".
- secțiunea a 2-a din Legea nr. 95/ 2006, cu modificările și completările care reglementează drepturile și obligațiile asiguraților din România ( art. 217, 218, 227)
Din interpretarea sistemică și logică a prevederilor legale în materie de asigurări de sănătate( art. 291, 292 din legea nr. 95/2006) rezultă foarte clar că medicamentele care nu figurează pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală aprobată prin H.G. nr. 720/2008, nu pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Intimatul- reclamant a cunoscut încă de la momentul prescrierii, că medicamentul Zelboraf – (Vemurafenib) nu este decontat de CNAS, iar în cauză pârâta nu poate deconta acest medicament deoarece nu îi permite legislația în vigoare. Astfel, Fondul unic de sănătate care este administrat de pârâtă, suportă cheltuieli doar pentru asigurarea pachetului minimal de servicii și a celor prevăzute în contractul cadru, cu anumite excepții în care nu se încadrează cazul reclamantului( art. 262 indice 1 din Legea nr. 95/2006).
Pentru aceste argumente, instanța control judiciar constată că pârâta nu are calitate procesuală pasivă în mod independent, deoarece obligația ce i-a fost impusă nu are suport legal, iar un cadru normativ general, cu ar fi CEDO, nu poate substitui norma legală internă în contextul în care există alte instituții care au competența prin lege de a face demersurile ce se impun pentru ca un medicament care se demonstrează a fi eficient în tratamentul cancerului să fie inclus în lista medicamentelor care sunt decontate de stat și promovat în serviciile naționale curative de sănătate pentru bolile oncologice.
Prin urmare, eventuala pasivitate a statului pentru netranspunerea în fapt în mod eficace a drepturilor pacienților diagnosticați cu „melanom malign delto-scapular” și enumerate în mod generic de art. 227 din legea nr. 95/2006, trebuie sancționată prin inițierea unui demers judiciar împotriva Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Ministerul Sănătății are, potrivit HG nr.144/2010, cu modificările la zi, printre atribuții și cea de elaborare de reglementări în domeniul dispozitivelor medicale; de a urmări, în baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătății, examinarea, testarea și controlul dispozitivelor medicale, precum și evaluarea performanțelor dispozitivelor medicale, în condițiile prevăzute de lege;
Astfel, prin Sentința nr. 1600/ 05.06.2005 a Curții de Apel București - secția a-III-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr._, nedefinitivă, „ A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și precizată de reclamanții Asociația Alianța Pacienților Cronici din România, ………. A fost obligată intervenienta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale ca în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de față să emită decizia privind includerea/extinderea indicațiilor/neincluderea medicamentului Tocilizumabum, referitor la indicația artrită idiopatică juvenilă, în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate. A obligat pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății ca în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de față să emită și să comunice Guvernului României decizia finală privind includerea/extinderea indicațiilor/neincluderea medicamentelor Tocilizumabum (referitor la indicația artrită idiopatică juvenilă), Vemurafenibum, Ipilimumab și Crizotinibum în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate.
A obligat pârâtul Guvernul României, ca în măsura emiterii de către pârâții C. Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății a unei decizii finale privind includerea/extinderea indicațiilor medicamentelor Tocilizumabum (referitor la indicația artrită idiopatică juvenilă), Vemurafenibum, Ipilimumab și Crizotinibum în Lista menționată, să adopte hotărâre în legătură cu aprobarea Listei actualizate cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, în termen de 12 zile de la data comunicării acelei decizii finale de către C. Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății”.
Excepția de inadmisibilitate în mod corect a fost respinsă de către instanța de fond întrucât lipsa vreunei condiții pentru admiterea cererii de ordonanță președințială dintre cele enumerate de art. 996 C.pr.civilă nu o face inadmisibilă, ci eventual nefondată.
Pentru aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civilă va admite apelul declarat de C. Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 373 din 28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Huși pe care o va schimba în parte în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate și, a respingerii cererii formulată pe cale de ordonanță președințială de către reclamantul A. A., având ca obiect obligație de a face, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de C. Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 373 din 28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Huși pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate și, în consecință:
Respinge cererea formulată pe cale de ordonanță președințială de către reclamantul A. A., domiciliat în mun. Huși, .. N1, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul social în București, Calea Călărașilor 248, ., având ca obiect obligație de a face, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Păstrează dispoziția din sentință cu privire la soluția de respingere a excepției de inadmisibilitate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 07.07.2015.
Președinte, A. A. | Judecător, D. E. S. | |
Grefier, E. G. |
Red. D.E.S.-09.07.2015
Tehnored. E.G.
4 ex./09.07.2015
Judecător fond – A. C.
..07.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 919/2015. Tribunalul VASLUI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 925/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
