Situaţie juridică minor. Sentința nr. 293/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 293/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 293/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 293
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. M.
Grefier M.-ANIȘOARA P.
Ministerul Public reprezentat de procuror A. C. E. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol fiind judecarea cauzei de Minori și familie privind pe reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V., cu sediul în mun. V., . – Iași, nr. 1, județul V., în contradictoriu cu pârâta B. M., cu domiciliul în mun. V., ., jud. V., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic B. M. pentru reclamantă, cu delegație la dosar, și pârâta B. M..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând stadiul procesual al dosarului, care se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 19.01.2015 s-a înregistrat la dosar o cerere de modificare a acțiunii din partea reclamantei, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă;
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care;
Verificând din oficiu competența instanței de a soluționa prezenta cerere, în temeiul dispozițiile art.131 alin. 1 Cod proc. civilă, raportat la dispozițiile art. 133 alin.1 din Legea 272/2004, tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. 2 raportat la art.125 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța a procedat la ascultarea în camera de consiliu a minorei B. A. M..
S-a prezentat în instanță pârâta B. M. care a fost identificată pe baza C.I. ..nr._, eliberată de SPCLEP V. la data de 18.10.2012.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic B. M., având cuvântul, față de înscrisurile depuse la dosar și având în vedere că s-au modificat condițiile avute în vedere la instituirea măsurii, solicită admiterea cererii așa cum a fost modificată, încetarea plasamentului în regim de urgență al copilului B. A. M. la Serviciul alternativ de protecție de tip familial din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 V. și reintegrarea sa în familia naturală a mamei B. M..
Pârâta B. M., având cuvântul, arată că dorește să ia acasă pe fiica sa, întrucât s-au rezolvat divergențele cu mama sa.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că cererea reclamantei așa cum a fost modificată este întemeiată și este în interesul superior al copilului să fie reintegrat în familia naturală a mamei B. M., întrucât după instituirea măsurii de protecție specială, familia și-a armonizat relațiile și s-au rezolvat problemele de comunicare cu bunica copilului, motiv pentru care solicită încetarea măsurii plasamentului în regim de urgență al copilului B. A. M. la Serviciul alternativ de protecție de tip familial din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 V. și reintegrarea sa în familia naturală.
Instanța, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 395 Cod procedură civilă, dându-se sentința de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2014 sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., prin Director general I. A. Ș., a chemat în judecată pe pârâta B. M., CNP_, pentru a se pronunța asupra situației juridice a copilului B. A. M. - născut la data de 19.10.2002, în municipiul V., jud. V., CNP-_, fiica lui B. M.. Filiația față de tată nu a fost stabilită.
În fapt, copilul B. A. M. s-a născut în anul 2002, iar bunica maternă a fost de acord să se ocupe de creșterea copilului pentru că nu avea ocupație, era pensionară, locuia împreună cu fiica sa care era angajată la Goscom.
Situația copilului B. A. M. a ajuns în atenția DGASPC V. în cursul lunii ianuarie a.c. când bunica maternă reclamă tentativa de abuz sexual pe care soțul mamei, B. M., ar fi avut-o asupra minorei. B. data acel eveniment ca petrecându-se imediat după căsătoria legală a mamei sale cu H. M., actual B. deoarece a împrumutat numele mamei. A. M. la acel moment avea vârsta de 6 ani, iar bunica nu a mai fost de acord ca aceasta să locuiască cu mama și soțul său. Investigațiile de specialitate realizate în perioada următoare au infirmat ipoteza unei agresiuni sexuale, copilul reproducând doar evenimente despre care nu are amintiri ci doar relatări de la persoanele din anturaj.
Acuzațiile de abuz sexual asupra minorei au continuat și în anul 2010, atât asupra lui B. M. dar și asupra mamei care se presupune că ar coaliza cu soțul ei împotriva copilului, motiv pentru care B. M. a fost respins total de către membrii familiei extinse și în special de către M. M., bunica copilului, care locuiește alături de această familie. M. M. a depus la Judecătoria V. o acțiune de decădere din drepturi ale mamei, însă acțiunea a fost respinsă.
B. A. M. a asistat la dese conflicte dintre bunică, unchi și mamă cu privire la neglijarea sa din partea mamei, iar antrenarea copilului, incapabil să înțeleagă, în conflictele adulților conduce la cristalizarea unui conflict intrapsihic manifestat prin emoții negative latente, afectarea sinelui și eului în perspectivă. Deteriorarea relației dintre mamă și fiică a dus la victimizarea copilului prin alienare venită din partea persoanelor cu care locuiește.
Din relația de căsătorie dintre mama sa, B. M. cu M. a rezultat copilul B. A. D., în vârstă de 5 ani care este încadrat în gradul de handicap grav, iar imobilul în care locuiesc este acordat în regim de chirie de Goscom, fiind constituit dintr-o singură cameră și un hol/paravan ce are rol de bucătărie. Camera este dotată cu mobilier, la fel și bucătăria, imobilul fiind racordat la rețeaua de electricitate și de canalizare. Imobilul în care a locuit bunica împreună cu nepoata până la instituirea măsurii de protecție era constituit din două camere, dotate cu mobilier. Veniturile mamei copilului constau în indemnizația de creștere a copilului până la vârsta de 7 ani, alocația, bugetul complementar și salariul soțului iar bunica avea venituri din pensia acesteia și din ajutorul financiar dat de fiul său B. C..
În cursul lunii iunie 2014, A. M. depune o plângere la Poliția Municipiului V. împotriva lui B. M. pentru tentativă de agresiune sexuală, iar împotriva mamei pentru neglijență în relațiile cu ea. Dată fiind această nouă sesizare emisă de I.P.J.V. și înregistrată la DGASPC V. cu nr._/26.09.2014, s-a reevaluat situația copilului și au fost ascultate atât bunica cât și copilul. A. M. a recunoscut că declarația a scris-o ea dar i-a dictat-o bunica. Conform caracterizării școlare, A. M. este elevă la Școala Gimnazială „ E. C. " V., învață foarte bine, având medii de 9 și 10.
Față de situația tensionată din familie și fiind în interesul minorei separarea pentru o perioadă de timp de mediul familial, s-a procedat la instituirea plasamentului în regim de urgență la Serviciul alternativ de protecție de tip familial V., conform dispoziției în regim de urgență nr.9596/02.10.2014.
Conform declarației copilului B. A. M. înregistrată la DGASPC V. cu nr._/01.10.2014 dar și declarația mamei B. M. înregistrată la DGASPC V. cu nr._/02.10.2014, reiese că sunt de acord cu instituirea unei măsuri de protecție specială.
În concluzie, reclamanta a solicitat instanței de judecată admiterea cererii așa cum a fost formulată, înlocuirea măsurii de protecție specială, respectiv plasamentul în regim de urgență al copilului B. A. M. cu plasamentul la Serviciul alternativ de protecție de tip familial V. din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 V., delegarea exercițiului drepturilor părintești, directorului Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului V., conform Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată.
În drept, au fost invocate prevederile art.62 alin.l lit.b, art.66 alin.3, art.70 alin.3 art.128 și art.139 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată.
A fost anexată documentația care a stat la baza soluționării cauzei.
La data de 19.01.2015 s-a înregistrat la dosar o cerere de modificare a acțiunii din partea reclamantei prin care s-a solicitat încetarea plasamentului în regim de urgență al copilului B. A. M. la Serviciul alternativ de protecție de tip familial din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 V..
În urma instituirii plasamentului în regim de urgență al copilului B. A. M., aceasta a fost separată de familia sa și securizată într-un serviciu rezidențial din subordinea DGASPC V.. Pe perioada plasamentului, A. M. și-a îmbunătățit comunicarea cu mama sa și nu mai există conflicte în familie între mama sa, bunică și unchi. Pe perioada sărbătorilor de iarnă, A. M. a revenit în familie și a fost monitorizată la fiecare sfârșit de săptămână.
Mama copilului a solicitat Tribunalului V. reintegrarea fiicei sale în familie, motiv pentru care cazul a fost din nou reevaluat.
Pentru reintegrarea copilului în familie s-a întocmit un nou Raport de evaluare psihosocială privind pe copil și un nou raport de evaluare psihologică.
Analizând cererea reclamantei în raport de actele dosarului și a dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Minora B. A. M. s-a născut la 19.10.2002 din relația de tip uniune liberaă a pârâtei, având stabilită filiația numai față de mamă.
După nașterea copilului, acesta s-a aflat în grija bunicii materne având în vedere că aceasta este pensionară, iar pârâta avea loc de muncă. În 2007, pârâta se căsătorește cu numitul H. M., în 2010 născându-se primul copil al cuplului. În acest timp, bunica maternă a început să aducă acuze soțului pârâtei cu privire la un comportament indecent pe care acesta l-ar avea față de minoră, culminând cu mai multe plângeri formulate de bunică cu privire la un presupus abuz sexual. În urma investigațiilor de specialitate s-a constatat că sunt simple afirmații care nu au fost confirmate. B. maternă a solicitat în instanță și decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești.
În aceste condiții, având în vedere conflictul existent între bunica maternă pe de o parte și pârâtă și soțul acesteia pe de altă parte, conflict cu grave repercusiune asupra minorei, s-a luat decizia în luna octombrie 2014 a plasării în regim de urgență a acesteia Serviciul alternativ de protecție de tip familial din cadrul Complexului de servicii comunitare nr. 1 V..
Între timp minora și-a îmbunătățit comunicarea cu mama sa, iar relațiile dintre bunica maternă și pârâtă s-au armonizat.
Față de cele arătate, instanța constată că minora nu mai este în dificultate și astfel nu se mai impune menținerea măsurii de protecție a plasamentului, fiind necesară reintegrarea minorei în familia mamei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. în contradictoriu cu pârâta B. M..
Dispune încetarea măsurii de protecție a plasamentului minorei B. A. M., născută la 19.10.2002, CNP_ și reintegrarea copilului în familia mamei B. M..
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul V..
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 februarie 2015.
Președinte, D. M. M. | ||
Grefier, M.-A. P. |
Red./tehnored. M.D.M. 13 Februarie 2015
P.M.A. 13 Februarie 2015
Ex. 5/.. 02.2015
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 298/2015. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 329/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
