Anulare act. Sentința nr. 1346/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1346/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 1346/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1346/2014
Ședința publică de la 18 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Grefier M. C. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant R. M. în contradictoriu cu pârâta C. N. P. C. I., având ca obiect anulare act LEGEA 165/2013 DECLINAT DIN DOSARUL_/3/2014 AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-a prezentat nici o parte.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dosarul este la primul termen de judecată; prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat judecata în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Având în vedere că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța în temeiul art.131 alin. 1 Cod Pr. Civ., procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței generale, materiale și teritoriale a Tribunalului V. de a soluționa prezenta cerere.
Raportat la dispozițiile art. 35 alin.1 din Legea nr. 165/2013, Tribunalul V. constată că nu este competent teritorial să judece prezenta cauză având în vedere că normele de competență teritorială cuprinse în textul de lege citat au un caracter imperativ. Constată că excepția de necompetență teritorială a fost invocată și de pârâtă prin adresa nr._/DJC/08.12.2014 depusă la dosar.
În consecință, invocă din oficiu excepția de necompetență teritorială a Tribunalului V. și constatând că s-a solicitat judecata și în lipsă și că nu mai au fost formulate alte cereri, lasă cauza în pronunțare pe excepția de necompetență, după deliberare pronunțându-se sentința de față;
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă la data de 16.05.2014 sub nr._/3/2014, reclamanta Regebea M. a formulat în contradictoriu cu pârâta C. Națională pentru C. I. contestație împotriva Deciziei de invalidare nr. 519/2014 emisă de pârâtă, solicitând anularea acesteia, să se constate că este îndreptățită la acordarea de despăgubiri ca măsură reparatorie pentru suprafața de 3.4 ha, stabilită prin hotărârea Comisiei Județene V. nr.29/2006, să se valideze măsura acordării de despăgubiri cu obligarea pârâtei la emiterea deciziei de compensare.
În fapt, reclamanta arată că este moștenitoarea defunctului Amarinoaie G..
În anul 1991 s-a adresat cu cerere, în baza Legii 18/1991, Comisiei Locale Motoseni, Județul Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren deținute, drept ce rezulta din evidentele Registrului agricol aferent perioadei 1956-1958 deținute de Primăria Motoseni. Pe raza comunei Motoseni a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1,36 ha, eliberându-se titlul de proprietate nr._/1995 al Comisiei județene Bacău.
Prin cererea înregistrată la data de 18.03 1998 la C. Locală Ivești, Județul V. reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 3,40 ha teren arabil, de pe urma numitului Amarinoaie G..
P. aceasta diferență de 3,40 ha teren arabil deținută în punctul Rapanu pe raza . s-a reconstituit dreptul de proprietate, reclamanta fiind înscrisă în anexa nr.23, pentru a beneficia de despăgubiri.
Prin Hotărârea nr.192/13.09.2005 a Comisiei Județene V. a fost validată propunerea Comisiei Locale, în sensul acordării de despăgubiri pentru suprafața preluată abuziv și reconstituită, prin înscrierea acesteia în anexa nr.23, potrivit titlului VII ale Legii nr.247/2005.
Ulterior, în baza Legii 165/2013 Hotărârea Comisiei Județene V. împreună cu toată documentația necesară a fost înaintată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru validarea măsurii acordării de despăgubiri de către C. Națională pentru C. I..
Prin Decizia nr.519/27.02.2014, C. Națională pentru C. I. a dispus invalidarea măsurii acordării de despăgubiri stabilită prin Hotărârea Comisiei Județene V. nr.29/17.01.2005, de validare a propunerii Comisiei Locale Ivești, privind înscrierea suprefeței de 3,40 ha în anexa nr.23.
Decizia a fost comunicata la data de 15.04.2014, potrivit corespondenței anexate contestației.
Reclamanta declară că cele reținute în Decizia de invalidare nr.519/27.02.2014 nu corespund realității, existând și contradicții între cele menționate.
Potrivit adresei nr.2097/SCFF/1.10.2013 a ANRP reclamanta a solicitat Comisiei Locale Ivești relații suplimentare, acestea fiind comunicate cu adresa nr.5489/20.12.2013.
Totodată cu adresa nr.83/9.01.2014 a Primăriei Motoseni au fost comunicate Primăriei Ivești și relații suplimentare, acestea fiind ulterior communicate către ANRP.
Astfel, toate actele invocate a fi lipsă la dosarul de despăgubiri nr.3213/FFCC/18.12.2006 existau la data analizării acestuia de către Secretariatul Comisiei Naționale pentru C. I..
Din cuprinsul deciziei rezultă ca analiza dosarului a fost consemnată în referatul nr.838/SCFF/19.03.2014.
Reclamanta mai arată că aceste susțineri din cuprinsul deciziei conduc la următoarea concluzie: actele solicitate în octombrie 2013 au fost comunicate ANPR în decembrie 2013 și ianuarie 2014, însa ele au fost analizate ulterior emiterii deciziei de invalidare. Astfel, decizia de invalidare a fost emisă la data de 27.02.2014, în condițiile în care abia la data de 19.03.2014 s-au analizat actele dosarului de despăgubire, astfel că, în opinia reclamantei decizia este una nelegală și netemeinică, ce se impune a fi anulată.
În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile cuprinse în Legea 165/2013, modificată și completată prin legea 368/2013, art.148 si 194 și urm. NCPC.
Prin sentința civilă nr. 990 din 15.09.2014 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Regebea M. în contradictoriu cu pârâtul C. Națională pentru C. I., în favoarea Tribunalului V..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._ . La termenul din data de 18.12.2014, primul termen de judecată la care părțile au fost citate legal, cu ocazia verificării competenței sale generale, materiale și teritoriale în soluționarea cauzei, Tribunalul V. a invocat din oficiu necompetența sa teritorială, excepție pe care o va admite din următoarele considerente:
Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie contestația formulată de reclamanta Regebea M., prin avocatul ales, împotriva Deciziei de invalidare nr. 519 din 27.02.2014 emisă de Guvernul României - C. Națională pentru C. I., cu sediul în București, în baza dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Potrivit art. 35 alin.1 din Legea nr. 165 din 16 mai 2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Textul de lege consacră în această materie o competență teritorială exclusivă, cu caracter absolut, nesusceptibilă de o altă interpretare așa cum a apreciat tribunalul care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului V..
Sediul entității emitente a deciziei de invalidare contestată în speță se află în circumscripția Tribunalului București și nu a Tribunalului V. care nu se poate considera legal investit în contextul în care nu are temei legal.
P. aceste considerente, raportat la dispozițiile art. 133 pct. 2 C.pr.civilă va constata ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Tribunalul V..
În temeiul art. 134 C.pr.civilă va dispune suspendarea judecării acestei cauze și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială a Tribunalului V. în soluționarea prezentei cauze.
Declină competența de soluționare a contestației formulată de reclamanta Regebea M., prin av. F. V., cu domiciliul în ., jud. Bacău, împotriva Deciziei de invalidare nr. 519 din 27.02.2014 emisă de Guvernul României- C. Națională pentru C. I., cu sediul în București, Calea Floreasca nr.202, sector 1, în favoarea Tribunalului București.
Constată ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Tribunalul V..
În temeiul art. 134 C.pr.civilă dispune suspendarea judecării acestei cauze și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2014
Președinte, D. E. S. | ||
Grefier, M. C. S. |
red. S.D.E.-29.12.2014
tehnored. S.M.C.-06.01.2015
ex. 4/06.01.2015
..01.2015
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 890/2015. Tribunalul... | Succesiune. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
