Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 53/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 53/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 53/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 53/A/2016
Ședința publică de la 14 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. A. C.
Judecător M. C.
Grefier A. C.
------------------
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelantul - reclamant I. Ș. în contradictoriu cu intimații - pârâți A. V. și A. MAGHIȚA, apel declarat împotriva sentinței civile nr. 2078/24.09.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect - evacuare art. 1033 C. ș.u., cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 06.01.2016 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când în conformitate cu art. 396 (1) Cod procedură civilă, pronunțarea cauzei s-a amânat pentru termenul de astăzi.
În termenul de amânare a pronunțării au fost depuse la dosar concluzii scrise de către apelantul I. Ș., prin avocat P. R..
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 2078/24.09.2015 a Judecătoriei Bârlad s-a respins ca neîntemeiată, cererea în evacuare imobiliară, formulată de reclamantul I. Ș. domiciliat în satul/.. V., împotriva pârâților A. V. domiciliat în satul/.. V. și A. Maghița (domiciliată în Bârlad, .. 80, ., ..
A anulat ca netimbrată, cererea reconvențională pentru stabilirea unui drept de retenție, formulată de pârâtul A. V., împotriva reclamantului I. Ș..
A obligat reclamantul să plătească fiecărui pârât în proces suma de câte 250 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, s-au reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 2059/_/9.09.2004, s-a reconstituit reclamantului I. Ș. dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha 6.700 m.p. teren situată în extravilanul satului/.. V., suprafață din care face parte și suprafața de 2.627 m.p. din tarlaua 74, . pct. „Cap deal biserică”.
Prin autorizația de construire nr.4/10.07.2014, emisă de Primăria . I. Ș. a fost autorizat să construiască o locuință în satul Al. V.
La data de 10.09.2005, pârâtul A. V. s-a căsătorit cu I. E., care este fiica reclamantului I. Ș., și din căsătorie a rezultat un copil minor. Ulterior, prin sentința civ. nr. 2694/18.11.2013 a Judecătoriei Bârlad căsătoria încheiată de A. V. cu I. E. a fost desfăcută prin acordul părților.
Potrivit declarațiilor martorilor D. M. și C. Laurența, propuși de părți, reclamantul locuiește într-o altă casă decât cea pentru care s-a emis autorizația de construire nr.4/10.07.2014, mai sus menționată. Reclamantul a început construirea casei pentru care s-a emis autorizația de construire nr. 4/10.07.2014 anterior emiterii acestei autorizații, cu destinație pentru fiul său I. I. care locuiește în Spania. Deoarece nu aveau unde locui, cu acceptul reclamantului și al lui I. I., pârâtul A. V. și soția lui, I. E., au preluat această casă care, la momentul preluării, nu era terminată. Pentru a se putea locui în ea, la casa în discuție s-au efectuat lucrări de îmbunătățiri, respectiv s-a tencuit casa la interior și la exterior, s-a acoperit casa cu tablă, s-a făcut racord de curent electric, s-a construit alee, s-a montat stolerie, s-a făcut racord de apă. Reclamantul susține că aceste lucrări au fost făcute cu banii lui și ai fiului lui I. I., iar pârâții susțin că lucrările au fost făcute cu banii lor, ai pârâților. Martora D. M. a declarat că pârâtul refuză să evacueze imobilul și că l-a amenințat pe reclamant cu un cuțit, iar pârâta a afirmat că nu va pleca din imobil „nici moartă”. Anterior pronunțării sentinței de divorț, în toamna anului 2012 I. E. a plecat din casa în cauză, împreună cu copilul minor și în prezent ei locuiesc în cealaltă casă în care locuiește reclamantul; în imobilul în proces a rămas să locuiască pârâtul A. V., situație ce există și în prezent. În același imobil a locuit și pârâta A. Maghița până la momentul la care reclamantul a adresat instanței cererea de evacuare a pârâților, dedusă acum judecății.
Prin notificarea nr. 23/N/2.04.2015, comunicată prin intermediul executorului judecătoresc S. I. M., reclamantul I. Ș. a pus în vedere pârâților A. V. și A. Maghița să evacueze imobilul proprietatea reclamantului situat în satul/.. V., susținând că pârâții ocupă acest imobil fără drept. Notificarea menționată a fost primită de către pârâți la data de 6.04.2015.
Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de reclamant, pârâtul A. V. a recunoscut că el locuiește în imobilul în cauză, în timp ce pârâta A. Maghița a negat că ea ar locui în acest imobil. Pârâții au solicitat ca reclamantul să le plătească suma de bani ce reprezintă contravaloarea dreptului lor de creanță la casă.
Conform adeverinței nr. 156/14.01.2014, emisă de Primăria . V. figurează în registrul agricol cu o casă de locuit cu o suprafață construită de 100 m.p., din paiantă, dată în folosință în anul 2009, și cu suprafața de 1.000 m.p. teren aferent locuinței. Această adeverință a fost emisă în vederea întocmirii unei cărți de identitate pentru A. V., deoarece, în perioada 2009-2012, precum și la momentul eliberării ei, A. V. locuia în casa lui I. Ș..
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr. 6131/189/11.12.2014, A. V. a chemat în judecată pe I. E. și I. Ș., pentru partajul, în cote de 70% pentru reclamant și de 30% pentru pârâtă, a bunurilor comune dobândite în proprietate în perioada căsătoriei lor de către A. V. și I. E. și pentru obligarea pârâților să restituie reclamantului contravaloarea lucrărilor de îmbunătățiri pe care el le-a efectuat la imobilul situat pe terenul proprietatea lui I. Ș.. În cererea de chemare în judecată, A. V. a susținut că el și fosta lui soție au efectuat lucrări de îmbunătățiri la o casă aflată pe terenul lui I. Ș., respectiv au fost efectuate lucrări la trei camere, la hol, la baie, la bucătărie, precum și la o încăpere neterminată. A. V. a susținut că pentru efectuarea lucrărilor el a fost ajutat de către părinții lui, care au împrumutat sume de bani de la Casa de pensii și care l-au ajutat și cu resursele lor financiare. Totodată, la aceste lucrări, A. V. a fost ajutat de către tatăl lui care a muncit efectiv alături de el și de muncitori. În noiembrie 2011, A. V. a muncit în Spania unde a câștigat 900 euro, pe care i-a învestit în lucrările de la casă.
La filele 169-213 din vol. I al dosarului nr._, A. V. a depus fotografii din care rezultă că, inițial, imobilul în care au conviețuit A. V. și I. E. nu era locuibil, ci pentru a se putea locui în el a fost necesar să se efectueze lucrări de renovare și de construcții noi.
În cauza ce face obiectul dosarului nr._, la data de 31.05.2015 a fost întocmit de către expertul G. V. raportul de expertiză tehnică judiciară în construcții, prin care s-a stabilit că valoarea actuală a imobilului proprietatea lui I. Ș. din tarlaua 74, . în satul/.. V., este de 30.000 lei, din care valoarea actuală a lucrărilor de construcții și instalații reprezentând îmbunătățiri este de 25.000 lei și reprezintă 83,34%.
Reclamantul și-a întemeiat cererea în evacuare pe prevederile art. 1034 (Titlul XI) din Codul de procedură civilă, conform cărora dispozițiile acestui titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.
Din textul de lege sus enunțat, a rezultat că procedura evacuării prevăzută de art. 1034 Cod.proc.civ., se poate aplica numai în cazul când un imobil a fost ocupat fără drept.
Din probele administrate în prezenta cauză, a rezultat că pârâtul A. V. a ocupat imobilul cu consimțământul reclamantului, în perioada în care pârâtul era căsătorit cu fiica reclamantului. Mai rezultă că, în perioada în care pârâtul și fosta lui soție au locuit în imobilul în cauză, la acest imobil au fost efectuate lucrări de îmbunătățiri, iar în prezent între pârât și fosta lui soție există pe rolul Judecătoriei Bârlad un proces de partajarea bunurilor comune și de plată a dreptului de creanță, în care calitate de reclamant o are pârâtul din prezenta cauză, A. V.. Totodată, pârâtul nu are o altă locuință, astfel că el continuă să locuiască în imobilul în cauză.
În condițiile de mai sus, s-a apreciat că pârâtul A. V. nu este o persoană care ar ocupa fără drept imobilul la care se referă reclamantul în cererea de chemare în judecată, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune evacuarea pârâtului din imobil.
Cu privire la pârâta A. Maghița, nu s-a dovedit că aceasta ar locui în imobilul în proces, în ultima perioadă de timp nefiind văzută la imobil.
Pentru considerentele arătate, cererea prin care reclamantul a solicitat evacuarea pârâților din imobilul situat în satul/.. V., imobil compus din casă de locuit și anexe gospodărești amplasate pe suprafața de 2.627 m.p. teren din tarlaua 74, . pct. „Cap deal biserică”, înscrisă în titlul de proprietate nr. 2059/_/2004, a fost apreciată ca neîntemeiată, fiind respinsă.
Cu privire la cererea reconvențională, formulată de pârâtul A. V., s-a reținut că pârâtul nu a timbrat această cerere cu taxă judiciară de timbru, deși i s-a pus în vedere de către instanță că are obligați de a timbrat cererea.
Constatând că pârâtul nu a timbrat cererea reconvențională, în temeiul art. 197 Cod.proc.civ. cererea reconvențională a fost anulată ca netimbrată.
Reclamantul a formulat apel împotriva sentinței primei instanțe, prin care a arătat că din probe rezulta ca este proprietarul imobilului in care locuiesc in prezent parații- intimați. Aceasta situație a fost recunoscuta chiar de către aceștia. Numita A. Maghita, la interogatoriu, a afirmat ca nu va pleca din casa pana nu va primi banii .
Așadar, susținerea instanței de fond, in motivarea in care se arata ca parata nu mai locuiește acolo de cand a inceput procesul nu este reale, este infirmata chiar de recunoașterea la interogatoriu a acestei parate si dovedita cu martori.
De remarcat faptul ca notificarea trimisa prin executorul judecatoresc, aflata la dosarul cauzei, a fost semnata de către A. Maghita, personal. Așadar la acea data locuia in imobil,ceea ce a făcut si ulterior ;chiar daca aceasta vine mai rar de cand am promovat acest dosar nu inseamna ca nu are intenția de a poseda, de a locui in imboil .
Deci, contrar probelor instanța a respins cererea de evacuare fata de aceasta parata cu motivarea ca"., nu s-a dovedit ca aceasta ar locui in imobilul din proces,in ultima perioada de timp nefiind văzuta la imobil."
Cu privire la paratul A. V., de asemenea acesta la interogatoriu a afirmat ca locuiește in imobil si nu va pleca pana ce nu va primi banii care i se cuvin din investițiile făcute la imobil.
Instanța de fond din aceasta cauza s-a erijat in judecata, putem spune, dosarului nr._ in care părțile se judeca pentru in drept de creanța, intrucat toata motivarea instanței in respingerea cerereii mele pentru evacurea lui A. V. se bazeza pe afirmațiile acestuia din dosaru amintit mai sus, in care susține ca a făcut imbunutatiri la imobilul proprietatea mea .
Chiar daca a făcut îmbunătățiri aceast fapt nu ii da dreptul sa -mi posede imobilul fara a avea acordul meu sau un alt statut care sa il legitimeze .
Să se observe ca acesta nu a făcut nici măcar o cerere pentru stabilirea unui drept de retentie in dosarul nr._, care sa ii justifice oarecum vreun drept de a poseda imobilul. Consideră ca este o încălcare foarte grava a dreptului meu de proprietate, acest mod de abordare a cauzei de către instanța de fond,raportat la obiectul cererii.
Este profund inechitabil ca el ca proprieatar sa nu isi poate folosi imobilul si sa dispună de acesta din cauza unei persoane care refuza sa elibereze imobilul .
Esența acestui dosar era de a se analiza daca ocuparea imobilului de către parați era legitima sau nu .
Insa atat timp cat prin sentinta civila nr.2694/18.11. 2013 s-a pronunțat divorțul dintre fiica sa si paratul A. V., posesia imobilului de către acesta nu mai este legitima si nu au avut acordul meu de a ramana in casa .Acesta este insa un om violent si ori de cate ori i-am cerut sa plece din casa m-a amenintat, motiv pentru care l-am notificat prin executorul judecătoresc.
Chiar daca se va stabili ca are un drept de creanța aceasta situație nu ii conferă un drep de proprietate si nici un drept de folosința a imobilului cat timp eu nu sunt de acod sa mai locuiască in acest imobil .
Atat paratul A. V. cat si A. Maghita au unde locui, si anume in apartamentul cu 3 camere al paratei A. Maghita din Bârlad,unde in prezent nu locuiește nimeni .
Precizez ca paratul A. V. a locuit aici in acest apartament pana la căsătoria cu fiica mea .
Instanța de fond insa a ignorat probele cauzei, specific pentru aceasta procedura de evacuare si a analizat mai mult probele din dosarul nr._ situație care duce la concluzia ca motivarea acestei hotărâri este străina si partinica fata de de obiectul cauzei.
In drept invocă disp.art. 466 si urm. c.pr.civ.
Intimații-pârâți au formulat întâmpinare împotriva cererii de apel, prin care au arătat că acțiunea de evacuare urmează a fi respinsă deoarece în speță nu sunt incidente disp. art. 1033 și următoarele, deoarece nu se ocupă "fară drept" acest imobil.
Imobilul le-a fost dat de fostul socru și urma să le facă acte. Acesta a și fost motivul pentru care am investit atât de mult în această casă atât eu cât și părinții mei.
Nu are calitatea de locatar, nu a avut nici un contract de închiriere cu fostul socru, ci urma să devină proprietarii acestui imobil. Nu a primit de la fostul socru o folosință provizorie, noi am știut tot timpul că este casa noastră. Evident că nu ar fi investit atâția bani într-un imobil în care era locatar provizoriu.
Pentru aceste motive nu pot fi primite de instanță nici afirmațiile neadevărate cu privire la banii trimiși din Spania de către fiii reclamantului, de parcă aceștia nu mai aveau ce face cu banii decât să-mi construiască mie casa.
Fiii defunctului au trimis tatălui bani pentru că acesta avea pensie mică, soția este bolnavă iar aceștia îi ajutau și pentru muncile agricole (arat, semănat etc,) nicidecum pentru ca să-mi construiesc eu casă nouă.
Înainte de a promova acțiunea de partaj, el și mama sa a trimis o notificare reclamantului pentru a ne plăti contravaloarea investițiilor la casa. Cu acea ocazie a afirmat reclamantul că și nepoatele din Spania, care veniseră în țară, că "vor pune mână de la mână" și ne vor achita datoria.
Pârâta nu locuiește în mod permanent la această casă. Merge periodic deoarece au fost situații în care infractorii au spart casa, au intrat prin efracție și au sustras diferite bunuri. Nu este cazul să fie evacuată deoarece nu locuiește efectiv în această casă. Ea are apartament la Bârlad și nu posedă casa despre care vorbește reclamantul.
În apel, a fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Analizând motivele de apel formulate de apelant, prin prisma ansamblului materialului probatoriu și normelor legale aplicabile în cauză, instanța de apel reține următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată,reclamantul a solicitat evacuarea pârâților din imobilul proprietatea sa, arătând că aceștia folosesc fără drept proprietatea sa, solicitându-le să părăsească imobilul prin notificarea comunicată prin intermediul executorului judecătoresc S. I. M.. Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea cererii introductive, pârâtul formulând și cerere reconvențională având ca obiect instituirea unui drept de retenție în favoarea sa, până când reclamantul îi va achita dreptul de creanță ce urmează a fi stabilit în favoarea sa deoarece a efectuat investiții și a ridicat și încăperi noi la imobilul reclamantului. Judecătoria Bârlad, prin sentința civilă nr. 2078/24.09.2015, a respins ca neîntemeiată cererea principală și a anulat ca netimbrată cererea reconvențională.
Referitor la situația de fapt, instanța de apel constată că, așa cum a reținut și instanța de fond, prin titlul de proprietate nr. 2059/_/09.09.2004, s-a reconstituit apelantul-reclamant dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha 6700 mp teren, din care face și suprafața de teren din litigiu. Prin autorizația de construire nr. 4/10.07.2014, apelantul-reclamant a fost autorizat să construiască o locuință în satul Al. V. și, de altfel, mai reține instanța de apel, că intimații-pârâți nu au contestat faptul că apelantul-reclamant este proprietarul imobilului. Prin notificarea nr. 23/N/02.04.2015, apelantul-reclamant a pus în vedere intimaților-pârâți, care sunt fostul său ginere și mama acestuia, să evacueze imobilul proprietatea sa, arătând că aceștia îl ocupă fără drept.
În drept, prevederile art. 1033-1048 C.proc.civ., pe care și-a întemeiat în drept apelantul-reclamant cererea sa introductivă, reglementează o procedură specială și alternativă care se aplică litigiilor privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau de alte persoane.
Astfel, procedura specială este incidentă atât în situația în care între părți a fost încheiat un contract de locațiune, cât și atunci când imobilul este ocupat fără drept de către o persoană, cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului, după cum reiese din conținutul art. 1033 alin. 1 C.proc.civ.
Prin ocupant, potrivit art. 1033 alin. 2 lit. e C.proc.civ., se înțelege orice persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea și îngăduința proprietarului. Or, în lipsa vreunei distincții rezultă că acțiunea în evacuare specială poate fi promovată chiar dacă ocupantul a avut inițial îngăduința proprietarului, contând doar că, ulterior, proprietarul nu își mai dă permisiunea.
Astfel, în lipsa unor prevederi speciale derogatorii, condițiile de exercitare a dreptului de a formula o cerere privind evacuarea pe calea procedurii speciale prevăzute de art. 1033 și următoarele C.proc.civ. sunt cele generale pentru exercitarea oricărui mijloc procedural care intră în conținutul acțiunii civile, respectiv: formularea unei pretenții, interesul, calitatea procesuală și capacitatea procesuală.
Cu toate acestea, în afara condițiilor generale, pentru admisibilitatea unei cereri de evacuare pe calea acestei proceduri speciale trebuie îndeplinită o singură condiție specială, și anume notificarea prealabilă a fostului locatar sau a ocupantului în fapt a imobilului, în condițiile art. 1037 și 1038 din C.proc.civ. În cauză, apelantul-reclamant a solicitat evacuarea intimaților-pârâți din imobilul în litigiu.
Așadar, nu poate fi reținută aprecierea primei instanțe potrivit căreia intimatul-pârât nu este o persoană care ar ocupa fără drept imobilul care face obiectul litigiului deoarece acesta a avut consimțământul apelantului-reclamant și ar fi efectuat lucrări de îmbunătățire la imobilul în litigiu. Astfel, atât timp cât între părți nu a existat o înțelegere scrisă privitoare la imobil, intimatul-pârât a avut doar calitatea de tolerat în imobil și, chiar dacă atunci când a început să locuiască a avut consimțământul apelantului-reclamant, după ce a comunicată notificarea, intimatul-pârât ocupă fără drept imobilul, nemaiavând permisiunea proprietarului și, în consecință, nemaifiind tolerat. Chiar dacă intimatul-pârât ar fi făcut lucrări de îmbunătățire la imobilul din litigiu - aspect ce urmează a fi clarificat în dosarul care are acest obiect – acest fapt nu îi conferă un drept de retenție asupra imobilul din litigiu, atâta timp cât cererea sa reconvențională având ca obiect instituire drept de retenție a fost anulată ca netimbrată.
De asemenea, nu poate fi reținută nici aprecierea primei instanțe potrivit căreia intimata-pârâtă nu trebuie să fie evacuată deoarece privitor la aceasta s-ar fi făcut dovada că locuiește în imobilul din litigiu, în ultima perioadă de timp nemaifiind văzută în acesta. Astfel, observă instanța de apel că, chiar intimata-pârâtă, în cadrul răspunsului la interogatoriu la ultima întrebare prin care i s-a solicitat să se arate dacă este de acord să părăsească imobilul, a indicat că nu părăsește imobilul până nu sunt dați banii investiți în casă. Mai are în vedere instanța de apel și dispozițiile art. 1039 alin. 2 din C.proc.civ. potrivit cărora se prezumă că imobilul este părăsit în caz de încetare a folosirii, precum și în cazul returnării cheilor imobilului...
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanța de apel urmează a admite apelul și a schimba în parte hotărârea primei instanțe, în sensul că va admite cererea de evacuare și va dispune evacuarea pârâților din imobilul din litigiu, urmând a păstra restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată suportate de părți în fața primei instanțe,Tribunalul, față de soluția la care a ajuns prima instanța în urma deliberării, fiind admisă cererea reclamantului, având în vedere caracterul accesoriu al capătului de cerere privitor la acordarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 și 2 din Noul Cod de procedură civilă, precum și în virtutea principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmează principalul), urmează să admită cererea reclamantului și să oblige pârâții să plătească, în solidar, suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fața primei instanțe reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu apărător.
De asemenea, față de soluția la care a ajuns, Tribunalul urmează să admită și cererea apelantului-reclamant de acordarea a cheltuielilor de judecată în apel și să oblige intimații-pârâți, căzuți în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în apel, și anume suma de 550 lei contravaloare taxă judiciară de timbru și onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul I. Ș. împotriva sentinței civile nr. 2078/24.09.2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă în parte.
Admite cererea de cererea în evacuare imobiliară, formulată de reclamantul I. Ș., CNP_, domiciliat în satul/.. V., împotriva pârâților A. V., CNP-_, domiciliat în satul/.. V. și A. Maghița, CNP-_, domiciliată în Bârlad, .. 80, ., ., jud. V..
Dispune evacuare pârâților A. V. și A. Marghița din imobil compus din casă de locuit și anexe gospodărești amplasate pe suprafața de S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează stadiul dosarului, respectiv că acesta se află la primul termen de judecată; apelul este declarat și motivat în termen; se solicită ca judecarea cauzei să se facă în lipsă. .627 m.p. teren din tarlaua 74, . pct. „Cap deal biserică”, înscrisă în titlul de proprietate nr. 2059/_/2004.
Obligă pârâții să plătească, în solidar, reclamantului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei.
Obligă intimații să plătească, în solidar, apelantului suma de 550 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel.
Respinge cererea intimaților de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2016.
Președinte, O. A. C. | Judecător, M. C. | |
Grefier, A. C. |
Red./tehnored. jud. AOC/15.02.2016
5 ex./ ..02.2016
Judecătoria Bârlad: jud. I. T.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 140/2016. Tribunalul VASLUI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 66/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
