Fond funciar. Decizia nr. 31/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-01-2016 în dosarul nr. 31/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 31/A
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. M.
Judecător A. I. Z.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta-pârâtă C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR în contradictoriu cu intimații-pârâți P. T., C. G., C. C., C. N., C. L. V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și intimata-reclamantă N. R., împotriva sentinței civile nr. 1980 pronunțată la data de 16.09.2015 de Judecătoria V., în cauza având ca obiect fond funciar constatare nulitate titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că se prezintă intimații-pârâți P. T., legitimată cu CI . nr._ eliberată la data de 29.07.2011 de SPCLEP V. și C. C., legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 01.02.2006 de SCPLEP Negrești iar pentru intimata-reclamantă N. R., avocat H. A., cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul V. la data de 05.01.2016 și află la fila nr. 40 din dosar, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, în cauză este acordat primul termen de judecată, apelul este declarat în termen, motivat și se solicită judecarea și în lipsă.
Văzând declarația părților că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele completului, raportat la dispozițiile art. 392 alin. (1) Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților pentru ca fiecare să-și susțină apărările.
Apărătorul intimatei-reclamante N. R., având cuvântul, precizează că prin sentința instanței de fond a fost admisă acțiunea și instanța de fond a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate ce face obiectul cauzei în sensul înlăturării din titlu a numitei C. M. care este autoarea pârâților persoane fizice din prezenta cauză și nu în ultimul rând s-a dispus la plata cheltuielilor de judecată a pârâților. S-a declarat apel de către pârâta C. Județeană de fond funciar V. motivându-se că în mod eronat s-a stabilit în sarcina ei obligația de a plăti cheltuieli judiciare considerând pârâta că nu i se poate imputa vreo culpă câtă vreme acest titlu a fost emis în baza propunerii Comisiei locale de fond funciar V. și în baza documentației înaintă de această comisiei, documentație ce nu cuprindea și certificatul de moștenitor eliberat de fostul notariat de stat V..
Apreciază ca fiind netemeinică și nelegală apelul declarat în cauză. Potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, partea care a pierdut procesul va fi obligată să plătească părții care a câștigat procesul, cheltuieli de judecată. Situația avută în vedere de textul de lege menționat este incidentă și în cauză deoarece, așa cum lesne se poate observa pârâta C. județeană a căzut în pretenție și drept urmare trebuie să suporte cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă pentru valorificarea drepturilor sale legale. Singura situație în care o parte chemată în judecată va fi scutită de la plata cheltuielilor de judecată este aceea în care pârâta recunoaște la primul termen, însă solicită a se observa că această situație nu este incidentă în cauză, deoarece în primul stadiu procesual, pârâta arată în mod expres prin întâmpinarea formulată că solicită respingerea acțiunii, poziție care a fost menținută și la primul termen de judecată, aceasta, în pofida faptului că odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată i s-a comunicat și documentația atașată cererii, astfel că pârâta avea reprezentarea justeții acțiunii formulate. Odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată, pârâtei i s-a comunicat și documentația aferentă cererii, inclusiv certificatul de moștenitor, astfel încât a luat cunoștință de pretențiile formulate, de justețea pretențiilor, situație în care avea posibilitatea să achieseze la pretențiile formulate, pentru a nu mai fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, în mod cu totul corect instanța de fond a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, motiv pentru care sentința pronunțată este temeinică și legală.
Pe cale de consecință, solicită respingerea apelului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor efectuate în acest stadiu procesual.
Intimata-pârâtă P. T., având cuvântul, precizează că nu are nicio pretenție și a spus acest lucru de când a murit mama sa. A semnat pentru partea de pământ care îi revenea pentru casă dar mai mult de atât nu a știut. Nu are nicio pretenție, ci dorește să se încheie acest proces. Nu cunoaște dacă mama sa a formulat vreo cerere. Nu are dovezi sau acte de prezentat și nici nu este din localitate.
Intimatul-pârât C. C. arată că nu are niciun fel de pretenție și nici nu știe vreun aspect legat de cele discutate.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform dispozițiilor art. 394 C., declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1980/16.09.2015 Judecătoria V. a admis acțiunea formulată de reclamanta N. R., CNP_, domiciliată în localitatea Brodoc, județul V., în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în V., jud. V., C. L. V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în V., .. 2, jud. V., P. T., CNP_, cu domiciliul în Bălteni, jud. V., C. G., CNP_, cu domiciliul în București, sector 3, .. 7, ., ., CNP_, cu domiciliul în Negrești, ., ., C. N., CNP_, cu domiciliul în V.,. .. 20, jud. V..
A anulat în parte titlul de proprietate nr. 507/_ emis de C. Județeană V. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor pentru suprafața de teren de 8600 m.p. situat pe raza localității Brodoc, județul V. întocmit pe numele numiților N. R. și C. M., în sensul înlăturării din titlul de proprietate a numitei C. M..
A obligat pârâții C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. T., C. G., C. C. și C. N. la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Din documentația înaintată de către Comisii rezultă că prin cererea nr. 5456/20.03.1991 (fila 34), numita N. R. a solicitat, în baza Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitoare a numitului B. C., decedat la data de 24.11.1984.
C. L. a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,86 ha teren moștenitoarelor N. R. și C. M., fiind trecute în anexa localității Brodoc V.. Prin Hotărârea nr. 109/04.09.1991 a Comisiei Județene V., s-a dispus validarea măsurilor stabilite de comisia comunală V. conform Anexei, unde la poziția nr. 30/74 figurează B. I. C-tin, cu moștenitorii N. R. și C. M. cu suprafața de 0,86 ha stabilită în proprietate.
Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 (art. 12 în forma inițială) a fost emis titlul de proprietate nr. 507/_ emis de C. Județeană V. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor pentru suprafața de teren de 8600 m.p. situat pe raza localității Brodoc, județul V. întocmit pe numele numiților N. R. și C. M..
Reclamanta nu s-a folosit de procedura plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene potrivit dispozițiilor art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Instanța a verificat dacă numita C. M. trebuia să fie inclusă pe titlul contestat în condițiile legii și dacă titlul emis este lovit de nulitate absolută.
Art. III alin. 1 lit. a din Legea nr.169/1997 prevede că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi, respectiv actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.
Deși reclamanta nu s-a folosit de procedura specială reglementată de art. 52 din Legea nr. 18/1991, instanța constată că aceasta invocă un motiv de nulitate absolută, acțiunea în nulitate fiind imprescriptibilă potrivit legii. În consecință, instanța nu a putut da eficiență apărării invocate de C. Județeană și urmează a verifica dacă numita C. M. avea calitate de persoană îndreptățită.
Potrivit art.13 din Legea nr.18/1991 republicată și modificată, calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Potrivit art. 11 din H.G. nr. 890/2005 (care reia dispozițiile art. 12 din H.G. nr. 131/1991), stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei. În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii. La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naștere, certificat de deces al autorului, în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicita,.
Potrivit art.13 din același act normativ, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
După cum se poate observa, o parte dintre aceste reglementări sunt ulterioare emiterii la data de 17.10.1994 a titlului de proprietate, însă instanța nu face o aplicare retroactivă a legii, ci se raportează la aceste dispoziții legale din perspectiva interpretării normelor în vigoare la data emiterii titlului.
Din actele dosarului nu rezultă calitatea numitei C. M. de moștenitor al defunctului B. C., aceasta a renunțat anterior la moștenire (certificatul de moștenitor nr. 196/1987 eliberat de fostul Notariat de Stat V.), nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și nici nu s-a făcut dovada că reclamanta, formulând cererea de reconstituire a acționat și în numele ei, iar pârâții C. N., C. C., C. G. și P. T. nici nu au depus întâmpinare prin care să susțină contrariul.
Rezultă așadar că nu există dovezi din care să rezulte că numita C. M. avea calitatea de persoană îndreptățită în sensul legii, titlul de proprietate fiind lovit de nulitate parțială, motiv pentru care instanța urmează să anuleze în parte titlul de proprietate nr. 507/_ emis de C. Județeană V. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor pentru suprafața de teren de 8600 m.p. situat pe raza localității Brodoc, județul V. întocmit pe numele numiților N. R. și C. M., în sensul înlăturării din titlul de proprietate a numitei C. M..
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, raportat la culpa procesuală a fiecăreia dintre părți și poziția adoptată în fața instanței, aceasta au fost obligați pârâții C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. T., C. G., C. C. și C. N. la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A arătat apelanta că este de acord cu anularea parțială a titlului de proprietate nr.507/_ emis pe numele N. R. și C. M., în sensul excluderii din acest titlu a moștenitoarei C. M., însă a precizat că nu este de acord cu plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată la care a fost obligată C. Județeană V. alături de ceilalți pârâți.
C. Județeană V. a eliberat titlul de proprietate nr.507/_ în baza propunerii Comisiei locale V., care a fost însoțită de documentația aferentă, printre aceste acte nu s-a aflat și certificatul de moștenitor nr. 196/1987 eliberat de fostul Notariat de Stat V. din care rezultă faptul că C. M., sora reclamantei N. R. renunțase la moștenirea tatălui lor, B. C..
Pe de altă parte la data când reclamanta a luat la cunoștință de Hotărârea Comisiei Județene V. nr. 109/4.09.1991 privind validarea măsurilor stabilite de C. comunală V. în aplicarea Legii nr. 18/1991, în situația în care era nemulțumită avea posibilitatea să formuleze plângere la Judecătoria V. în termen de 30 de zile de la data comunicării, lucru pe care nu 1-a făcut.
Analizând hotărârea apelată, conform art.477 și art.479 alin.(1) Cod procedură civilă, prin prisma criticii formulate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Raportat la prevederile art.453 Cod procedură civilă, temeiul obligării unei părți la suportarea cheltuielilor de judecată constă în culpa sa procesuală în declanșarea și continuarea procesului. Și aceasta întrucât prevederile art.454 Cod procedură civilă permit exonerarea pârâtului de plata cheltuielilor de judecată în situația în care acesta din urmă recunoaște, la primul termen de judecată cu părțile legal citate, pretențiile reclamantului.
În speță, Tribunalul reține că acțiunea reclamantei N. R. a fost admisă în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V., C. L. V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, P. T., CHIRIȚĂP G., C. C. și C. N..
Acțiunea a avut ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr.507/_ emis de C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR V., pentru N. R. și C. M., în sensul înlăturării acesteia din urmă din titlu, motivat de faptul că nu avea calitate de moștenitor al defunctului B. C., persoană îndreptățită la reconstituire.
Rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei că, potrivit Certificatului de moștenitor nr.196/1987 eliberat de fostul Notariat de Stat V., C. M. renunțase expres la moștenirea defunctului B. C.. În plus, din documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate rezultă că aceasta nici nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în numele defunctului, ci doar reclamanta N. R. (fila 34 din dosarul primei instanțe).
Cu toate acestea, titlul de proprietate a fost emis pe numele amândurora, în considerarea calității lor de moștenitoare a persoanei îndreptățite.
C. Județeană V. a solicitat respingerea acțiunii reclamante, arătând că aceasta poartă întreaga răspundere pentru situația creată, întrucât nu a prezentat certificatul de moștenitor întocmit pe numele defunctului de unde rezulta calitatea ei de moștenitor acceptant și de renunțătoare a numitei C. M.. În plus, C. Județeană a invocat prevederile art.13 alin.(3) din Legea nr.18/1991 (art.12 în varianta inițială a actului normativ), potrivit cărora titlul de proprietate se emite pe numele moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Însă, așa cum a reținut corect și prima instanță, potrivit art.13 din HG nr.131/1991 privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, punerea în posesie a proprietarilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate (aplicabilă față de data emiterii titlului de proprietate), „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită. Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o”.
Pe cale de interpretare sistematică, rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele mai multor potențiali moștenitori se putea face numai în condițiile formulării unei cereri exprese din partea acestora, cu semnarea ei de către toți, abia ulterior având să aplice art.12 (actual 13(3)). În prezenta cauză, C. M. nu s-a alăturat demersului reclamantei N. R., sens în care nu se poate reține că a formulat cerere pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel fiind, dincolo de împrejurarea că reclamanta nu a atașat cererii sale de reconstituire certificatul de moștenitor, cele două comisii nu au avut premisele legale necesare emiterii unui titlu comun, fapt care se datorează neaplicării corecte a legii. Astfel fiind, cazul de nulitate absolută parțială a titlului de proprietate generat de această împrejurare nu poate fi anihilat de neparcurgerea procedurii prevăzute de art.52 din Legea nr.18/1991 de către reclamantă.
Potrivit art.7 lit.c) din HG nr.131/1991 (aplicabilă față de data analizării cererii de reconstituire), comisiile județene „verificălegalitateapropunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora”.
Validând cererea de reconstituire fără observarea/verificarea faptului că numita C. M. nu formulase cerere, Tribunalul constată că apelanta se află în culpă pentru declanșarea prezentului proces.
În plus, poziția sa procesuală în primă instanță nu a fost una de achiesare la pretențiile reclamantei, ci una de opoziție. Or, această opoziție s-a dovedit a fi nejustificată și nimic nu se opunea unei recunoașteri la primul termen de judecată a celor invocate de reclamantă, evident, în urma unei analize interne a justeței cererii acesteia.
Abia prin cererea de apel, C. Județeană și-a exprimat acordul cu privire la soluția de admitere a cererii intimatei-reclamante, însă art.454 Cod procedură civilă este aplicabil numai în primă instanță.
În consecință, Tribunalul constată că în mod întemeiat s-a reținut culpa procesuală și a Comisiei Județene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor V., sens în care, conform art.480 alin.(1) Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat, ca nefondat.
În privința cheltuielilor de judecată efectuate în apel de intimata N. R., în cuantum de 700 lei onorariu avocat, Tribunalul va reține de asemenea culpa procesuală a apelantei în inițierea unei căi de atac nefondate, și, conform art.453 Cod procedură civilă, o va obliga și la suportarea acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de C. JUDEȚEANĂ V. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR împotriva Sentinței civile nr.1980/16.09.2015 a Judecătoriei V., pe care o păstrează.
Obligă apelanta să achite intimatei N. R. suma de 700 lei cu titlul de cheltuieli de judecată – onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2016.
Președinte, D. M. M. | Judecător, A. I. Z. | |
Grefier, A.-R. V. |
A.V. 15 Ianuarie 2016
Red./tehnored. A.I.Z.
2 ex./20.01.2016
Comunicat 7 ex.
Judecătoria V. – Judecător A. C. C.
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc. Decizia... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 87/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
