Plângere contravenţională. Decizia nr. 87/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 87/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 87/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 87/A/2016
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Judecător A. A.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare soluționarea cererii de apel declarată de apelantul – petent D. N. - Riță, cu domiciliul în com./., jud. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., împotriva sentinței civile nr.1502 din 22.06.2015 a Judecătoriei V., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează următoarele: prezenta cauză a fost suspendată prin încheierea de ședință din data de 17.11.2015, în temeiul disp. art. 411 alin. 1 pct. 2 din N. cod proc.civ.,iar la data de 04.01.2016, intimatul IPJ V. a formulat cerere de repunere pe rol prin care a solicitat totodată ca judecata cauzei să se facă și în lipsă; cererea de repunere pe rol este scutită de la plata taxei judiciare de timbru; prin serviciul email al instanței, la data de 26.01.2016, s-au înaintat la dosar concluzii scrise.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Având în vedere cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de intimatul IPJ V., instanța o încuviințează și dispune repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecării apelului.
Având în vedere că s-a solicitat ca judecarea cauzei să se facă și în lipsă, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 N.cod proc.civ., apreciind că nu mai sunt alte aspecte de lămurit, instanța constată terminată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare, conform art. 395 alin. 1 N.c.p.c., dându-se decizia de față:
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1502 din 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria V. în cauza de față, a fost respinsă plângerea formulată de petentul D. N. Riță, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 29.03.2015, în contradictoriu cu intimata I.P.J. V., pe care l-a menținut ca legal și temeinic.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, din cuprinsul procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 29.03.2015 a rezultat că petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea la data de 29.03.2015, ora10:30 a contravenției prevăzute și sancționate de art. 64 din Lg.136/1995 constând în aceea că polița RCA era expirată la data de 22.03.2015.
Totodată, s-a constatat că petentul nu deținea asupra sa certificatul de înmatriculare faptă prevăzută de art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, fiind sancționat cu avertisment, fiind reținute plăcuțele cu numerele de înmatriculare ale vehiculului.
Referitor la legalitatea procesului verbal contravențional, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mentiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută în cauză, instanța, verificând procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 29.03.2015 din punct de vedere al legalității, a apreciat că au fost respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.
Din punct de vedere al temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reținut că plângerea contravențională era neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art.7 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice: ,,Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și utilizarea conform destinației.”
Dispozițiile art.10 din OUG nr.195/2002 prevăd: 1) Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat, precum și a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților prin accidente de circulație. (2) Constatarea defecțiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliția rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliția rutieră, împreună cu instituțiile abilitate de lege.
Dispozițiile art.48 din Legea nr.136/1995 prevăd: Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare, precum și să aplice pe parbrizul vehiculului sau în alt loc vizibil din exterior rovigneta.
Persoanele care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în afara teritoriului României se consideră asigurate, în condițiile prezentei legi, în una dintre următoarele situații:
a) dacă numărul de înmatriculare atestă asigurarea potrivit legii statului în care este înmatriculat autovehiculul sau acordurilor internaționale de asigurare valabile în România;
b) dacă posedă documente internaționale de asigurare valabile în România.
Fac excepție de la dispozițiile prezentului articol persoanele fizice și juridice, pe timpul utilizării autovehiculelor pentru cursele de întreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura facultativ pentru astfel de riscuri.
Art. 481 din același act normativ prevăde: ,,La înscrierea în circulație, la efectuarea de modificări în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a unui autovehicul și la efectuarea verificărilor tehnice periodice, este obligatorie prezentarea dovezii existenței unei asigurări de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, în condițiile prezentei legi.
Contractul de asigurare atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. Încheierea contractului de asigurare de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule se dovedește cu polița de asigurare/documentul Carte V..
Conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 136/1995 :,,În cazul existenței mai multor asigurări încheiate pentru același bun, fiecare asigurător este obligat la plată, proporțional cu suma asigurată și până la concurența acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecință directă a riscului.
Asiguratul are obligația să declare existența altor asigurări pentru același bun la asigurători diferiți, atât la încheierea contractului de asigurare, cât și pe parcursul executării acestuia,,.
Polița RCA ./16/H16/DV eliberată de Euroins România Asigurare –Reasigurare S.A atașată plângerii, produce efectele juridice specifice începând cu data de 30.03.2015, așadar ulterior datei întocmirii procesului verbal contravențional, respectiv 29.03.2015.
Sub acest aspect, s-a constatat că fapta săvârșită de petent exista, constituia contravenție fiind săvârșită cu vinovăție.
În ceea ce priveste sancționarea petentului, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 21 lin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ceea ce privește constatarea că petentul nu deținea asupra sa certificatul de înmatriculare faptă prevăzută de art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, pentru care a fost sancționat cu avertisment, fiindu-i reținute plăcuțele cu numerele de înmatriculare ale vehiculului, instanța a reținut că petentul nu a făcut dovada contrară aspectelor de fapt reținute în cuprinsul actului contestat, procesul verbal contravențional bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
În raport de aceste criterii de individualizare, instanța a apreciat că sancțiunile aplicate de agentul constatator erau individualizate în mod corect, iar scopul sancțiunii contravenționale nu putea fi atins decât prin executarea sancțiunilor contravenționale aplicate.
Instanța a apreciat că plângerea contravențională formulată de petent este neîntemeiată și prin urmare a dispus respingerea acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul D. N. - Riță, pentru următoarele considerente:
Sentința civilă pronunțată de către instanța de fond cuprinde considerente contradictorii.
Apelantul solicită administrarea probei cu înscrisuri și martori pentru a dovedi faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
În apel, nu s-au solicitat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Criticile aduse hotărârii instanței de fond sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a reținut în mod corect că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Din probele administrate, respectiv actele depuse la dosar, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, într-adevăr, petentul a circulat cu autoturismul marca Mercedes Benz la data de 29.03.2015 cu polița de asigurare expirată din data de 22.03.2015.
Instanța de fond a reținut în mod corect că petentul se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa deoarece acesta nu a făcut dovada că deținea o poliță de asigurare valabilă, iar, pe de altă parte, nu a dovedit faptul că avea asupra sa certificatul de înmatriculare.
Cu privire la solicitarea petentului privind administrarea probei cu martora D. C. E.,Tribunalul constată că instanța de fond nu a încuviințat administrarea acestei probe. De altfel, această probă nici nu putea fi încuviințată deoarece martora propusă este soția petentului, iar potrivit disp. art. 315 Cod. proc. civ., nu poate fi ascultat ca martor cel ce este soțul uneia dintre părți.
Concluzionând, Tribunalul apreciază că nu s-au administrat dovezi prin care să se facă dovada contrară celor reținute prin procesul - verbal de contravenție, nereușind să se răstoarne prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contravenție, ceea ce conduce la concluzia că petentul se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.
F. de aceste considerente, Tribunalul constată ca apelul formulat este neîntemeiat, urmând sa fie respins.
În baza art. 480 Cod. proc. civ., instanța va păstra sentința civilă nr.1502/2015 a Judecătoriei V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de D. N. R. împotriva sentinței civile nr. 1502 din 22.06.2015 pronunțată de Judecătoria V. pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26. 01.2016.
Președinte, D. E. S. | Judecător, A. A. | |
Grefier, R. A. |
Red/tehn: A.A./08.02.2016
4 ex./2 .
Judecătoria V.: judecător D. E. - M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 31/2016. Tribunalul VASLUI | Fond funciar. Decizia nr. 76/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
