Fond funciar. Decizia nr. 624/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 624/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-05-2012 în dosarul nr. 624/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 624/R/2012
Ședința publică de la 16 Mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.
Judecător D. M. M.
Judecător I.-M. P.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurentul – reclamant M. P., domiciliat în satul/., în contradictoriu cu intimații – pârâți C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR A JUDEȚULUI V., C. L. . D. DE P. ASUPRA TERENURILOR și A. O., domiciliat în Bârlad, ., .. 4, ., împotriva sentinței civile nr. 455/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al doilea termen de judecată; nu s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care: instanța dă cuvântul recurentului pentru a propune provbe sau formula cereri.
Recurentul M. P. arată că nu are înscrisuri noi de depus și nu formulează cereri.
În baza probatoriului administrat instanța se consideră lămurită, constată cauza în stare de judecată și ă cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurentul M. P. solicită admiterea cererii de recurs.
Titlul de proprietate a fost emis eronat, prin reconstituire dar nu s-a reconstituit bine. Așa cum a demonstrat proprietarii casei și ai terenului erau părinții lui și niciunul dintre ei nu a avut pământ adus în CAP pentru a se reconstitui dreptul. Potrivit art. 23 din Legea nr. 18/1991 s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei, curte, grădină.
C. comunală și-a însușit pământul, în afară de cel vândut. El este intabulat în Cartea Funciară și este vorba de mai mult teren decât cei din titlul emis.
Nominalizarea titularului titlului este greșită. Fiind o constituire trebuiau să figureze atât mama cât și tatăl său. Actul este lovit de nulitate potrivit art. III al.1 din Legea nr. 169/1997, reținut și de instanța de fond și care prevede că sunt lovite de nulitate de absolută „actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri” .
Pământul nu este moștenit ci este cumpărat.
Titlul de proprietate a fost emis la cererea lui A. O., care și-a construit o casă pe terenul tatălui său,. probabil cui acordul acestuia. În mod voit titlul a fost eliberat numai pe numele tatălui său, ca să poată fi încheiat actul de vânzare cumpărare. De altfel, de pe urma tatălui său sunt patru moștenitori.
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare, după care, conform disp. art. 256 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 455/16.02.2012 Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, cererea pentru constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 2556/20.09.2004, emis titularului M. I., acțiune formulată de reclamantul M. P. împotriva pârâților A. O., C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
P. a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul M. P. este fiul lui M. I. și M. P..
Potrivit susținerilor reclamantului, părinții reclamantului au mai avut încă 3 copii, care toți sunt în viață - încheierea de ședință din 2.02.2012, fila 40 dosar.
Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „Act de vânzare” încheiat la data de 19.07.1966, soții M. I. și M. P. au cumpărat de la vânzătorii M. N. și G. un imobil situat în satul Sîrbi, ., compus din casă de locuit cu o cameră, antret, chiler și din suprafața de 0,24 ha teren.
Prin cererea înregistrată cu nr. 872/7.03.1991 la Primăria . a solicitat ca, în baza art. 18 alin.1 din Legea nr.18/1991, să i se atribuie în proprietate o suprafață de 0,5 ha teren. În cerere, M. P. a arătat că ea a fost membru cooperator activ în ultimii 23 de ani și că nu deține în proprietate terenuri în alte localități.
Conform art. 18 alin.1 din Legea nr. 18/1991, „Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativă sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp, precum și celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau asociații cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 17, dacă sînt stabiliți sau urmează să se stabilească în localitate și nu dețin teren în proprietate în alte localități. Suprafața atribuită în proprietate se va determina ținînd seama de suprafața terenurilor, numărul solicitanților și suprafața atribuită celor care au adus pămînt în cooperativă”.
Urmare a cererii înregistrate cu nr. 872/7.03.1991, a fost întocmit titlul de proprietate nr. 582/_/9.01.1996, prin care s-a constituit titularei M. P. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha teren arabil, situată în extravilanul satului M., ..
M. P. a decedat la data de 6.10.1991.
Prin titlul de proprietate nr. 2556/20.09.2004, s-a reconstituit titularului M. I. dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.800 m.p. teren, situată în intravilanul satului Sîrbi, ., din care: 800 m.p. teren de categoria curți-construcții și 2.000 m.p. teren arabil.
Ulterior, contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004 la biroul notarului public F. L. din Bârlad, M. I. a vândut pârâtului A. O. imobilul situat în satul Sîrbi, ., compus din construcție cu destinație de bucătărie, construită din bolțari, acoperită cu azbociment, cu o suprafață real măsurată de 25,70 m.p. și din suprafața de teren de 885,31 m.p.
În contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, sus arătat, s-a menționat că dreptul de proprietate asupra imobilului a fost dobândit de către vânzător, astfel: construcția cu destinație de bucătărie conform autorizației de construire nr.18/15.09.2003 emisă de Primăria . a fost dobândit prin titlul de proprietate nr. 2556/20.09.2004.
M. I. a decedat la data de 2.11.2010.
Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de instanță, reclamantul M. P. a arătat următoarele:
- succesiunea rămasă în urma defunctei M. P. nu a fost dezbătută. Moștenitorii defunctei M. P. sunt M. I., în calitate de soț supraviețuitor, reclamantul M. P. și numiții M. G., M. C. L. și M. V. C., în calitate de fii ai defunctei, toți succesibilii acceptând succesiunea defunctei prin acte de acceptare tacită. De asemenea, nu a fost dezbătută nici succesiunea defunctului M. I., moștenitorii acestuia fiind reclamantul M. P. și numiții M. G., M. C. L. și M. V. C., în calitate de fii ai defunctului, toți succesibilii acceptând succesiunea defunctului prin acte de acceptare tacită;
- suprafața de 1 ha teren arabil din extravilanul satului M., înscrisă în titlul de proprietate nr. 582/_/9.01.1996 (titular M. P.) a fost și este folosită de către sora reclamantului M. G., care are domiciliul în satul M. și care de 2-3 ani, are reședința în satul Costești, jud. V.. De când această soră a reclamantului și-a stabilit reședința în satul Costești, terenul menționat este cultivat de către copii acestei surori, care sunt majori;
- pe suprafața de 2.800 m.p. teren, înscrisă în titlul de proprietate nr. 2556/20.09.2004 (titular M. I.) se află o casă de locuit cu 4 camere, care a fost cumpărată de către părinții reclamantului și ulterior modificată de către aceștia. Pe aceeași suprafață de teren, înainte de anul 2004 pârâtul A. O. a construit o clădire destinată activităților comerciale, clădire în care pârâtul desfășoară activități comerciale. Ca urmare, construcția menționată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004 nu era proprietatea vânzătorului M. I., ci era proprietatea pârâtului A. O., adică prin contract pârâtul și-a cumpărat propria construcție;
- înainte să fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, M. I. nu a cerut acordul fiilor săi, deci nu a cerut nici acordul reclamantului.
- la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, pârâtul A. O. cunoștea că M. I. avea 4 copii.
Prin răspunsurile date la interogatoriul propus de instanță, pârâtul A. O. a arătat următoarele:
- în construcția cu destinație de bucătărie, menționată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, funcționează în prezent un spațiu comercial al cărui proprietar este pârâtul;
- prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, pârâtul a cumpărat suprafața de 885 m.p. teren din curtea casei vânzătorului M. I.. Construcția cu destinație de bucătărie menționată în acest contract, nu era proprietatea lui M. I. deoarece această construcție fusese construită de către pârâtul A. O., pe durata a 4-6 luni, în perioada 2002-2003, construcție care a fost realizată cu acordul lui M. I.;
- la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 5785/22.12.2004, pârâtul A. O. cunoștea că avea 4 fii, însă nu solicitat acordul verbal numai a doi dintre aceștia. Între cei cărora pârâtul le-a solicitat acordul verbal, nu se afla și reclamantul.
În cauză sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. 1-2 din Legea nr. 18/1991, republicată, conform cărora:
„(1) Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art.8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii.
(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădină din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție”.
Raportat textului de lege sus invocat, instanța de fond a reținut că proprietarii suprafeței de 2.800 m.p. teren din intravilanul satului Sîrbi erau soții M. I. și M. P..
Totodată, sunt aplicabile prevederile art. III alin.1 din Legea nr. 169/1997, conform cărora: „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr. 169/1997:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr.1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art.24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege (art.24 din Legea nr. 18/1991, republicată);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art.20 (art.21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art.20 (art.21 din Legea nr. 18/1991, republicată) și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art.28 din lege (art.29 din Legea nr. 18/1991, republicată)”.
Din situația de fapt reținută în cauză, rezulta că proprietarii suprafeței de 2.800 m.p. teren din intravilanul satului Sîrbi erau soții M. I. și M. P.. Însă, titlul de proprietate nr. 2556/20.09.2004 a fost emis numai pe numele titularului M. I., deși acesta nu formulase vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. În plus, nici M. P. nu formulase o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,24 ha teren din intravilanul satului Sîrbi.
În situația în care s-a omis să se înscrie în titlul de proprietate nr. 582/_/9.01.1996 suprafața de teren din intravilan, se impunea emiterea unui nou titlu de proprietate tot pe numele titularei M. P. sau pe numele ambilor soți M. P. și M. I..
Însă situația de fapt reținută în cauză nu constituie motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate asupra terenurilor, deoarece nu se regăsește în vreunul din motivele de nulitate absolută prevăzute de articolul III din Legea nr. 169/1997, sus enunțat.
Cel mult, pe baza motivelor invocate în acțiune reclamantul ar fi putut solicita completarea titlului de proprietate, însă reclamantul nu a formulat o astfel de cerere.
P. considerentele arătate, acțiunea prin care reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 2556/20.09.2004, emis titularului M. I., a fost apreciată ca neîntemeiată și a fost respinsă.
Reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pârâtul A. O. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs M. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată motivat de faptul că situația de fapt reținută nu constituie motiv de nulitate absolută deoarece nu se regăsește în nici unul din motivele de nulitate absolută prevăzute de art. III din legea nr. 269/1997.
Deoarece instanța de fond a reținut că proprietarii suprafeței de 2800 mp teren intravilan erau soții M. I. și M. P., în situația în care s-a omis să se înscrie în titlu de proprietate nr. 582/_/9.01.1996 suprafața de teren din intravilan, se impunea emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele titularilor soți M. sau pe numele titularei M. P..
Titlu de proprietate s-a emis în mod eronat numai pe numele titularului M. I., făcând astfel posibilă încheierea unui contract de vânzare cumpărare între M. I. și A. O., ca fiind bun dobândit în afara căsătoriei.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. III al. 1 pct. a din legea nr. 169/1997.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar a constatat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
La data de 20.09.2004, se eliberează defunctului M. I. titlul de proprietate nr. 2556 prin care i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 2800 mp teren intravilan. La data de 19.07.1966, defuncții M. I. și M. P. încheie un act sub semnătură privată în care se consemnează că defuncții soți cumpără de la soții M. N. și G. imobilul situat în vatra satului Sîrbi, împreună cu terenul în suprafață de 0,24 ha.
Din adresa eliberată de Primăria . M. I. nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, acest titlu de proprietate fiind eliberat în condițiile în care prin titlul de proprietate nr. 582/_/9.01.1996 eliberat la cererea defunctei M. P. nu s-a constituit dreptul de proprietate și pentru terenul intravilan.
În mod greșit, C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a dispus reconstituirea dreptului de proprietate defunctului M. I. pentru suprafața de 2800 mp teren intravilan deoarece acesta nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate. P. acest teren, defuncții M. I. și M. P. se încadrau în dispozițiile art. 23 din legea nr. 18/1991, fiind dobânditori ai construcțiilor prin acte de înstrăinare, încheiate cu foștii membri cooperatori, așa cum corect a reținut și instanța de fond. În această situație, titlu de proprietate trebuia eliberat pe numele ambilor soți, copii acestora având posibilitatea să vină la moștenirea ambilor părinți.
În această situație, cazul de nulitate este prevăzut de art. III lit.a, pct. i din legea nr. 169/1997.
Față de cele arătate, de dispozițiile art. 312 al. 1 și art. 304 pct. 9 C. proc. Civ., instanța va admite recursul, va modifica în tot hotărârea instanței de fond, urmând să admită acțiunea formulată de reclamantul M. P..
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul M. P. împotriva sentinței civile nr. 455/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, pe care o casează în tot.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul M. P., domiciliat în satul/., în contradictoriu cu pârâții A. O., domiciliat în Bârlad, ., ..4, ., C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 2556/20.09.2004 emis pe numele defunctului M. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16 mai 2012.
P. Președinte, C. A., aflat în C.O., Președinte, D. E. S. | Judecător, D. M. M. | Judecător, I.-M. P. |
Grefier, E. G. |
Red. D.M.M./22.06.2012
Tehnored. D.M.M./E.G.
2 ex./ 22.06.2012
Judecătoria Bârlad: judec. T. I.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 741/2014. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 993/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
