Plângere contravenţională. Decizia nr. 1264/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1264/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 1264/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1264/A/2015
Ședința publică de la 15 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. A. C.
Judecător M. C.
Grefier A. C.
------------
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta - pârâtă DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. IAȘI în contradictoriu cu intimata G. T. S.R.L, împotriva sentinței civile nr. 294/21.04.2015 a Judecătoriei Huși, având ca obiect - plângere contravențională P.V../200 nr._/02.10.2014 încheiat de A.N.V. -D.R.V.IAȘI -ACI A., cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 07.10.2015 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când în conformitate cu art. 396 (1) Cod procedură civilă, pronunțarea cauzei s-a amânat pentru termenul de astăzi.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 294/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Huși, s-a admis plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în mun. Huși, ., ., jud. V. în contradictoriu cu agentul constatator Direcția R. a Finanțelor P. Iași (ce a preluat prin absorbție Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași) cu sediul în Iași, ..26, jud. Iași.
A fost anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._ (nr. 154) încheiat la data de 02.10.2014 de A.N.V. - DIRECȚIA R. VAMALĂ IAȘI –Biroul Vamal A..
A fost exonerată petenta de plata amenzii în cuantum de_ lei, aplicată prin actul atacat, pentru comiterea contravenției prev. art. 17 alin. 2 din L 104/2008, rep.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:
La data de 02.10.2014, ora 18.00, la Biroul Vamal Albita, pe sensul de intrare în țară, fiind prezentat autocarul cu nr. de înmatriculare_, la volanul căruia se afla șoferul C. lurie, organele de control au procedat la controlul amănunțit.
La controlul efectuat, organele autorității vamale au constatat că au fost ascunse într-un bagaj, cu scopul sustragerii de la vămuire mai multe substanțe aflate pe lista substanțelor interzise, ceea ce contravine prevederilor art. 612 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 707/2006, coroborate cu art. 225 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993.
Fapta constatată este contravenție și este prevăzută și sancționată de dispozițiile Legii nr. 104/2008 coroborate cu art. 14 indice 2 din Legea nr. 10/2011, sens în care a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._ (nr. 154)/02.10.2014.
Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de steroizi ar sintetici, de testosteron și de derivați ai săi, de eritropoietină, de hormoni de creștere substanțe chimice care sporesc producerea naturală și eliberarea de testosteron sau de hormone de creștere, fără autorizație emisă de autoritățile competente, constituie contravenție sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor prevăzute de art.16 și art.17 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că agentul constatator nu a stabilit corect calitatea de contravenient, atunci când a întocmit procesul-verbal de contravenție.
Răspunderea juridică pentru contravenții își are temeiul în săvârșirea cu vinovăție a unei fapte contravenționale.
Pentru a avea calitatea de subiect al contravenției sus menționate o persoană trebuie să fi acționat din proprie inițiativă în vederea săvârșirii contravenției, să fi luat singură hotărârea de a săvârși fapta respectivă.
Potrivit art.3 alin.2 din OG. nr.2/2001 „persoana juridică răspunde contravențional în cazurile și în condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții" însă raportat la contravenția reținută în cazul în speță, aceasta nu are calitatea cerută de lege, conform celor arătate mai sus deoarece:
Conform art. 612 din H.G 707/2006: “ Persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară mărfuri fără caracter comercial, în limitele și în condițiile prevăzute de lege”.
Conform dispozițiilor art 653 lit. a din actul normativ menționat anterior, "constituie contravenție șt se sancționează cu amendă (...) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă."
Conform art. 14 indice 2 alin. 2 din Legea nr. 10 din 1 martie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în "lista interzisă" constituie contravenție „ introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de steroizi anabolici sintetici, de testosteron și de derivați ai săi, de eritropoietină, de hormoni de creștere și de substanțe chimice care sporesc producerea naturală și eliberarea de testosteron sau de hormoni de creștere, fără autorizație emisă de autoritățile competente” și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei.
Art. 10 din Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al României, prevede că „Autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport și al mărfurilor, precum și al bunurilor și valorilor aparținând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din țară.”
Coroborând textele de lege sus enunțate, a rezultat foarte clar că raportat la cazul în speță, având în vedere caracterul specific al contravenției de față vis-a-vis de calitatea făptuitorului, pornind de la premisa că, răspunderea pentru contravenții este individuală și personală în cadrul raportului juridic generat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentei, instanța a reținut că răspunzătoare nu poate fi decât o persoană fizică, în calitatea sa de persoană particulară și nu o persoană juridică, cum în mod eronat a reținut agentul constatator.
La momentul efectuării controlului vamal substanțele aflate pe lista substanțelor interzise, au fost găsite într-un bagaj. Fără a stabili concret în ce circumstanțe au ajuns respectivele substanțe în locul respectiv și fără a preciza concret cine era posesorul acelui bagaj, instanța nu poate reține că răspunzătoare de săvârșirea contravenției se face petenta societate comercială, ci conducătorul auto al acesteia, care pe perioada transportului este direct răspunzător de integritatea bunurilor transportate, controlul vamal extinzându-se și asupra bunurilor deținute de acesta.
Împotriva acestei soluții a declarat apel Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași, fiind invocate următoarele motive:
Consideră că sentința pronunțată de instanța de fond în prezenta cauză este netemeinică și nelegală.
În fapt, în data de 02.10.2014, ora 18.00, la Biroul Vamal Albita, pe sensul de intrare in țara, fiind prezentat autocarul cu nr. de înmatriculare_, la volanul căruia se afla șoferul C. lurie, organele de control au procedat la controlul amănunțit.
La controlul efectuat, organele autorității vamale au constatat că au fost ascunse într-un bagaj, cu scopul sustragerii de la vămuire mai multe substanțe aflate pe lista substanțelor interzise, ceea ce contravine prevederilor art. 612 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 707/2006, coroborate cu art. 225 din Regulamentul CEE nr. 2454/1993.
Fapta constatată este contravenție și este prevăzută și sancționată de dispozițiile Legii nr. 104/2008 coroborate cu art. 142 din Legea nr. 10/2011. Organele de control au întocmit în mod temeinic și legal procesul-verbal de contravenție contestat în cauză.
Sancțiunea aplicată este legală și trebuie menținută în totalitate.
Dispozițiilor art. 142 din legea nr. 10 din 1 martie 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în "lista interzisă" sunt clare, nelăsând loc de interpretare.
Faptele materiale incriminate prin actul de sancționare au fost stabilite în temeiul constatărilor personale ale agenților respectivi care au competența legală, iar inspectorii vamali au acționat în limitele competențelor prevăzute de lege.
Sentința pronunțată de instanța de fond nu este temeinică, interpretează trunchiat situația de drept și de fapt și nu întrunește toate condițiile de legalitate prevăzute de legiuitor.
Să se examineze cauza sub toate aspectele și să modifice hotărârea atacată, pentru a menține sancțiunea aplicată de organele vamale.
Instanța de fond a greșit când a considerat că S.C.G. T. S.R.L. nu are calitatea de subiect al contravenției și că nu poate fi responsabilă pentru fapta constatată de organele de control ale autorității vamale.
De asemenea, să se constate că în cauză nu s-a dovedit lipsa de vinovăție a societății petente.
Pentru a i se permite să transporte astfel de substanțe, petenta trebuia să aibă autorizație emisă de autoritățile competente, dar nu a dovedit - nici în fața organelor de control și nici în fața instanței, că ar fi avut o astfel de autorizație.
Soluția instanței de fond este absolut permisiva și considerăm că nu este legală și temeinică., motiv pentru care rugăm instanța de control judiciar să rețină existența faptei contravenționale constatată de organele vamale, legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat și a adeverinței de reținere a bunurilor nr. 3417/02.10.2014.
Admițând plângerea contravențională s-a ignorat pericolul social al faptei. Din actele și lucrările dosarului reiese în mod evident legalitatea acestui act. Organele de control au procedat temeinic și legal, iar actele contestate trebuie menținute în totalitate.
Raportat la abaterea săvârșită, la împrejurările concrete ale săvârșirii ei, la pericolul social pe care îl prezintă fapta, consideră că sancțiunea a fost corect individualizată. Prin fapta săvârșită, in mod evident s-a încălcat legea, urmărind foloase de ordin financiar și considerăm că trebuie reținut că abaterea constatata comportă pericol social sporit.
Fapta săvârșită în cauză este un act de indisciplină în respectarea legislației incidente în cauză și aduce atingere autorității instituțiilor statului. Considerăm că instanța de fond nu trebuia să ignore acest aspect.
În mod greșit instanța consideră că nu este petenta responsabilă pentru fapta contravențională constatată și sancționată prin procesul-verbal de contravenție contestat.
Abaterea contravențională de introducere a bunurilor interzise și de sustragere de la control a fost săvârșită de societatea petentă și instanța de fond trebuia să rețină existența faptei și atragerea răspunderii în sarcina petentei. Fapta de introducere în țară a substanțelor interzise a fost săvârșită in timpul programului de lucru al societății respective. Șoferul C. I., angajat al societății petente făcea cursa respectivă în timpul programului de lucru, la volanul mijlocului de transport al societății. El a trecut prin vamă ca angajat al petentei și în interesul acesteia. Responsabilitatea pentru bunurile transportate și sustrase de la vămuire revine cu certitudine societății comerciale petente și nu altei persoane.
Consideră că nu are nicio relevanța cine a introdus bunurile interzise în mijlocul de transport. Important este cine le-a introdus în țară, cine le-a sustras de la control. Societatea petentă este responsabilă pentru săvârșirea contravenției constatate, pentru că respectiva cursă a fost in timpul programului de lucru al societății, cursă ce se făcea de către angajații societății și în interesul acesteia.
Șoferul nu a acționat în nume propriu.
Dacă societatea petentă dorește să recupereze paguba creată de angajații ei, poate formula acțiune în regres, dar în fața organelor statului în ce privește contravenția consemnată în actul sancționator contestat în cauză, rugăm să se rețină că petenta este vinovată și trebuie să răspundă contravențional pentru fapta respectivă.
Societatea petentă avea obligația să cunoască și să respecte pe teritoriul României legile acestui stat. De asemenea, petenta - în calitate de societate angajatoare, trebuia să-și instruiască angajații, astfel încât să nu încalce legislația vamală în timpul de lucru, mai exact în timpul curselor pe care șoferii le fac în numele și în interesul societății angajatoare.
Consideră că trebuie a fi reținut că șoferul C. I. nu a intrat în tară în nume propriu, ci în calitate de angajat al societății petente, iar petenta trebuie să răspundă întrucât nu se poate sustrage de la răspunderea contravențională, fapta exista și nu poate fi lăsată nesancționată.
Să se rețină vinovăția celei în cauză, întrucât indiferent ce s-ar fi găsit ascuns în acel mijloc auto al Societății Comerciale G. T. S.R.L. - țigări, droguri, arme, răspunderea trebuie să revină acestei societăți, pentru ca și mijlocul de transport și angajatul era al ei, iar fapta de sustragere de la vămuire a fost constatată, când angajații respectivi erau în slujba acestei societăți, în timpul orelor de program.
Este evident că S.C. G. T. S.R.L a încălcat legea și, ca atare, se impune atragerea răspunderii pentru abaterea săvârșită. în cauză nu se poate reține o alta situație decât cea descrisă în procesul-verbal de contravenție. Petenta nu aduce nicio dovadă contrarie și nu aduce argumente convingătoare.
Fapta constatata în cauză prezintă pericol social sporit si trebuie pedepsita conform prevederilor legale. Este un act de indisciplină în respectarea legislației si aduce atingere autorității instituțiilor statului. Este imperios necesar ca instanța să mențină procesul-verbal contestat, pentru ca sancțiunea aplicată sa fie un mijloc de a impune ca pe viitor, sa fie respecte prevederile legale.
Ascunderea unor substanțe interzise, disimularea acestora și sustragerea de la controlul vamal, este o fapta săvârșită cu intenție, pentru care nu se pot reține circumstanțe personale atenuante.
Instanța de fond a ignorat total pericolul social al faptei antisociale săvârșită în cauză. Legiuitorul a prevăzut sancțiunea amenzii în limitele respective, tocmai pentru a impune disciplina în respectarea legislației incidente.
Lipsa unei sancțiuni dure, poate chiar să încurajeze pe autorul faptei în încălcarea legii vamale și fiscale, încât instanță să devină o pârghie permisiva, în sensul că agentul constatator sancționează, iar instanța iartă.
Este evident că s-a încălcat legea și, ca atare, se impune atragerea răspunderii pentru abaterea săvârșită. Instanța de fond trebuia să respingă motivările formulate în plângere ca ¡relevante și să mențină amenda aplicata.
Modalitatea facilă prin care petenta încearcă să se sustragă de la răspundere prin crearea unui precedent de clementa nejustificat, conduce la crearea unui mijloc de eludare a dispozițiilor legale.
Conform jurisprudentei existente, în speță, soluția definitivă este cea de a atrage răspunderea transportatorului și de a menține actul sancționator contestat (anexăm soluții definitive, pentru argumentare).
Consideră că în cauză nu s-a dovedit o situație contrară celor înscrise în procesul-verbal de contravenție contestat. Din situația de fapt și de drept menționată în actele și lucrările dosarului, rezultă în mod evident certitudinea existenței contravenției constatate și sancționate prin procesul-verbal contestat în cauză.
În drept, își întemeiem cererea pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedura civila coroborate cu prevederile art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata-apelantă a depus întâmpinare, prin care a arătat că apreciază ca susținerile apelantei sunt nefondate. Analizând legalitatea procesului verbal contestat, in mod corect a reținut prima instanța ca acesta a fost intocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001, in sensul ca agentul constatator nu a stabilit corect calitatea de contravenient atunci cand a procedat la intocmirea procesului verbal.
In acest sens, trebuie reținut ca răspunderea juridica pentru contravenții îsi are temeiul în săvârșirea cu vinovăție a unei fapte contravenționale.
Raportat la cazul în speța, având în vedere caracterul specific al contraventiei vis-a-vis de calitatea făptuitorului, pornind de la premisa ca răspunderea pentru contravenții este individuala si personala în cadrul raportului juridic generat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina societății noastre, răspunzătoare nu poate fi decât o persoana fizica, în calitatea sa de persoana particulara.
Pentru a avea calitatea de subiect al contravenției sus amintite o persoana trebuie sa fi acționat din proprie inițiativa în vederea săvârșirii acelei contravenției, sa fi luat singura hotărârea de a săvârși fapta respectiva.
In ceea ce privește decizia civila nr. 482/A din 20.04.2015 a Tribunalului V., anexata de către apelanta la motivele de apel ca practica judiciara, facem precizarea ca speța de fata este radical diferita, neputandu-se vorbi despre situații similare ce ar presupune aceleași soluții.
Spre pilda, in cauza nr._ (invocata ca practica in materie contravenționala) contravenientul este insusi șoferul autocarului si, mai mult, cel care a avut cunoștința despre existenta substanțelor interzise in interiorul bagajului pe care s-a obligat sa il transporte si sa il predea unei terțe persoane, in Franța. In plus, contravenientul in discuție, desi fusese informat in mod direct despre conținutul coletului ce il avea asupra sa, a consimțit sa il transporte, asumandu-si astfel răspunderea faptei sale.
In cauza de fata, contravenienta este societatea, desi bagajul in care se aflau substanțele interzise aparținea unuia dintre pasageri, care de altfel l-a si introdus personal in mijlocul de transport, șoferul autocarului si, respectiv, angajatul nostru nefiind implicat in nici un fel, atâta vreme cat bagajul in discuție nu i-a fost incredintat lui spre a fi transportat la o anume destinație si nu putea avea cunoștința despre conținutul sau.
Analizând motivele de apel formulate de apelantă, prin prisma ansamblului materialului probatoriu și normelor legale aplicabile în cauză, instanța de apel reține următoarele considerente:
Referitor la situația de fapt, instanța de apel constată că, așa cum a reținut și instanța de fond, prin procesul-verbal ./200 nr._/02.10.2014 întocmit de apelanta-intimată, intimate-petentă a fost sancționată cu amendă în cuantum de_ lei și confiscarea bunurilor rezultate din presupusa contravenție, reținându-se că, în data de 2.10.2014, ora 18,00, s-ar fi prezentat pe sensul de intrare în țară autocarul cu nr. de inmatriculare_, cu destinația Oradea, la volanul său aflandu-se conducătorul auto C. I., iar la controlul vamal efectuat au fost găsite într-un bagaj, în scopul sustragerii de la controlul vamal, mai multe substanțe aflate pe lista substanțelor interzise din Legea nr. 104/2008, ceea ce contravine prevederilor art. 612 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr. 707/2006, art. 225 din Regulamentul CEE 2454/1993.
În drept, se constată că prima instanță a avut în vedere, în mod corect, prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevăd că instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța de apel constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității exprese. De altfel, nici intimata-petentă nu a indicat motive de nelegalitate a procesului-verbal. Astfel, instanța de apel consideră că doar lipsa mențiunii privitoare la contravenient ar atrage nelegalitatea procesului-verbal, or greșita stabilire a calității de contravenient, așa cum a reținut prima instanță, urmează a fi analizată în cadrul temeiniciei procesului-verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța de apel observă că, chiar dacă ar reține susținerile apelantei potrivit cărora petenta are calitate de subiect al contravenției, situația de fapt consemnată de către agentul constatator nu poate fi confirmată de ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză.
Astfel, potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului (......).
Conform art. 14 indice 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în lista interzisă constituie contravenție introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de steroizi anabolici sintetici, de testosteron și de derivați ai săi, de eritropoietină, de hormoni de creștere și de substanțe chimice care sporesc producerea naturală și eliberarea de testosteron sau de hormoni de creștere, fără autorizație emisă de autoritățile competente.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 6 din Codul penal, fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune care este săvârșită cu intenție. Fapta care este săvârșită din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede expres.
Or, din descrierea faptei privitor la care intimata-petentă a fost sancționată, și anume art. 14 indice 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în lista interzisă, rezultă că contravenția nu poate fi săvârșită decât cu intenție, or apelanta-intimată, prin probele administrate în cauză nu a făcut dovada intenției petentei la săvârșirea contravenției.
Având în vedere că nu s-a făcut de către apelanta-intimată dovada săvîrșirii cu intenție a faptei de către intimata-petentă, instanța de apel constată că prezumția de nevinovăție a acestei nu a fost răsturnată prin probele administrate, nefiind dovedită cu certitudine și fără dubiu existența vinovăției prin săvârșirea cu intenție a faptei, dubiul profitând petentei.
Într-un stat de drept, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor reprezintă valori supreme și sunt garantate (art. 1 alin. 3 din Constituția României), stat de drept definit prin preeminența dreptului, cetățeanul, individul trebuie apărat de către stat, dar și în fața statului și a instituțiilor sale. Aceasta este esența teoriei drepturilor omului. Statul și instituțiile sale se află într-o evidentă poziție de superioritate față de individ care, dacă nu ar fi protejat în drepturile sale, ar putea fi prejudiciat prin eventualele abuzuri ale statului. Teoria drepturilor omului, jurisprudența Curții de la Strasbourg pleacă de la prezumția că statul este în poziția privilegiată din care poate săvârși abuzuri în lipsa garanțiilor acordate persoanelor fizice.
Mai menționează instanța de apel că urmează a fi menținute mențiunile din procesul-verbal contestat privitoare la măsura confiscării bunurilor rezultate din presupusa contravenție, având în vedere că intimata-petentă nu a criticat procesul-verbal referitor la această măsură, aceasta nefomulând plângere în acest sens.
Având în vedere aceste considerente de fapt și drept, instanța de apel, urmează a respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-intimată împotriva sentinței civile nr. 294/21.04.2015 a Judecătoriei Huși, pe care o va păstra.
În virtutea principiului disponibilității, instanța de apel va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași împotriva sentinței civile nr. 294/21.04.2015 a Judecătoriei Huși, pe care o păstrează.
Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2015.
Președinte, O. A. C. | Judecător, M. C. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. AOC/13.11.2015
4 ex./..11.2015
Judecător fond: I. B., Judecătoria Huși
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1069/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1337/2015. Tribunalul... → |
|---|
