Plângere contravenţională. Decizia nr. 1069/2015. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 1069/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 1069/2015

Acesta este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1069/A/2015

Ședința publică de la 15 Septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE E.-G. A.

Judecător L.-M. B.

Grefier M. R.

Pe rol se află PRONUNȚAREA cererii de apel formulată de apelantul intimat I. T. DE M. V.- cu sediul în V. ...274 în contradictoriu cu intimata petentă . cu sediul în Bârlad ..,împotriva sentinței civile nr. 391/2015 pronunțată la data de 05.02.2015 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 07 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15 septembrie 2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 391/05.02.2015 Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea formulată de petenta . Bârlad împotriva procesului-verbal de constatarea contravenției . nr._ din 13.11.2014, încheiat de I. T. de M. V..

A înlocuit sancțiunea de 30.000 lei amendă, aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție sus enunțat, cu sancțiunea avertisment.

A exonerat petenta de plata amenzii de 30.000 lei.

A menținut celelalte constatări consemnate în procesul-verbal de contravenție întocmit.

A luat act că petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că petenta . are sediul în Bârlad, ., . la Registrul Comerțului cu nr. J37/164/6.06.2012 și are ca obiect principal de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

La data de 12.11.2014, ora 13, inspectori din cadrul Inspectoratului T. de M. V. au efectuat un control la punctul de lucru al petentei ., respectiv la lucrările de placare a pereților exteriori ai blocului de locuințe D de pe . din Bârlad.

Scopul controlului a fost acela al identificării și constatării muncii fără forme legale.

În fapt, prin procesul-verbal de contravenție s-a reținut că, în urma controlului efectuat la data de 12.11.2014, orele 13, la punctul de lucru al petentei, au fost identificați efectuând lucrări de placare a pereților exteriori ai blocului D de pe . din Bârlad, numiții B. V., D. I. L. și T. G.. Verificând baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii ce cuprinde evidența registrelor salariaților, transmise de către angajator, s-a constatat că, la data de 12.11.2014, orele 15,17, nu erau transmise elementele contractelor individuale de muncă ale salariaților B. V., D. I. L. și T. G., ci aceste elemente au fost transmise abia la data de 12.11.2014, orele 19,05.

Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de reprezentantul petentei, cu mențiunea că se vor formula ulterior obiecțiuni.

Prin declarația dată în instanță, martorul C. D., propus de petentă, a declarat că la data de 12.11.2014, când a fost efectuat controlul de către inspectorii de muncă, cele trei persoane identificate ca prestând activitate pentru petentă, B. V., D. I. L. și T. G., aveau încheiate contracte individuale de muncă cu petenta.

Totodată, din actele dosarului a rezultat că petenta . a încheiat următoarele contracte individuale de muncă: contractul individual de muncă nr. 16/11.11.2014, încheiat cu B. V.; contractul individual de muncă nr. 17/11.11.2014, încheiat cu T. G.; contractul individual de muncă nr. 18/11.11.2014, încheiat cu D. L. I..

A rezultat că, la data controlului din 12.11.2014, petenta avea încheiate contracte individuale de muncă cu numiții B. V., D. I. L. și T. G., fără ca elementele acestor contracte individuale de muncă să fie transmise în registrul general de evidență a salariaților, însă aceste elemente au fost transmise la aceeași dată de 12.11.2014, orele 19,09.

În cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 alin.1-3 din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), republicată:

„(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă”.

Potrivit art. 9 alin.1 lit. a și alin.2 lit. a din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea la inspectoratul teritorial de muncă a registrului completat cu toate elementele contractului individual de muncă, fără ca amenda totală cumulată să depășească suma de 50.000 lei, netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.

În cauza de față, la data controlului din 12.11.2014 petenta nu transmisese elementele contractelor individuale de muncă încheiate cu cei 3 salariați (B. V., D. I. L. și T. G.) la registrul general de evidență a salariaților, însă le-a transmis în aceeași zi la orele 19,09.

Ca urmare, în mod întemeiat s-a reținut în sarcina petentei contravenția prev. de art.4 alin.1 lit. a din HG nr.500/2011.

Însă, față de împrejurarea că, imediat după constatarea contravenției, petenta a intrat în legalitate, transmițând elementele celor 3 contracte individuale de muncă la registrul general de evidență a salariaților, s/a apreciat că este suficientă sancționarea petentei cu sancțiunea avertisment, prevăzută de art. 5 alin.2 din O.G. nr. 2/2001.

Pentru considerentele arătate, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, s/a admis în parte plângerea, în sensul că s/a dispus înlocuirea amenzii de 30.000 lei, cu sancțiunea avertisment.

S-a dispus exonerarea petentei de plata amenzii de 30.000 lei.

S-au menținut celelalte constatări și sancțiuni, consemnate în procesul-verbal de contravenție întocmit. S-a lua act că petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen, a declarat apel I. T. DE M. V. arătând că instanța de fond a avut spre soluționare plângerea contravenționala formulata de petenta . formulata împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._ din 13.11.2014 încheiat de I. T. de munca V..

Instanța de fond înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, acordă clemență unui angajator care a incălcat prevederile legale prin netransmiterea in termenul legal prevăzut a contractelor individuale de muncă in registrul general de evidență a salariaților.

Astfel, la data efectuării controlului 12.11.2014 orele 13, la punctul de lucru al petentei, au fost identificați efectuând lucrări de placare a pereților exteriori ai blocului D de pe . Bârlad, numiții B. V., Drutu I. L. si T. G.. Verificând baza de date organizata la nivelul Inspecției Muncii ce cuprinde evidenta registrelor salariatilor, transmise de angajator, s-a constatat că la data de 12.11.2014 orele 15,17 nu erau transmise elementele contractelor individuale de muncă ale salariatilor B. V., Drutu I. L. si T. G..

Insăși instanța de fond este lămurită asupra contravenției reținute in sarcina . fiind reală, ea a fost dovedită de documentele pe care I. T. de M. V. le-a depus la dosarul cauzei.

Instanța de fond constată săvârșirea acestei contravenții reținute in sarcina acestui angajator dar, consideră că fapta are un grad de pericol social redus.

In aceste condiții, având in vedere prevederile art.480 din L. 134/2010 privind codul de procedură civilă solicită rejudecarea in fond a cauzei prin luarea in considerare a prevederilor legale prevăzute in art.16 A.. 1 -3 DIN Legea nr.53/ 2003 coroborat cu prev.3 alin.2 lit.a-g din HG nr.500/2011, iar ca instanță de prim control judiciar să se dispună schimbarea in parte a sentinței civile nr.391 pronunțată de Judecătoria Bârlad in dosarul civil nr._ in sensul menținerii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție si respingerea plângerea contravenționala ca fiind nefondată si netemeinică.

F. de aceste considerente de ordin legal, solicită admiterea apelului formulat, menținerea procesului verbal de contravenție in integralitatea sa si respingerea plângerii contravenționale.

In drept s/au invocat disp. L.53/2003,HG Nr.500/2011, L.134/2010, OG nr. 2/ 2001.

In apel nu s-au administrat probe noi.

Intimata . a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului.

Se arată în întâmpinare, că instanța de fond a apreciat in mod corect situația de fapt descrisă si având in vedere si comportamentul reprezentanților societății a înlocuit in mod corect măsura amenzii cu măsura avertismentului; reprezentanții apelantei înțeleg să invoce numai faptul că persoanele au fost găsite desfășurând această activitate dar la momentul înlocuirii măsurii amenzii, instanța a avut in vedere criteriile de individualizare a răspunderii contravenționale. Conduita contravenientului, cazierul său contravențional, . financiara contabila a societății, toate sunt criterii de individualizare avute in vedere de instanța de fond si cărora li s-a dat eficiență;

Nu este vorba de gradul de pericol redus ci de aprecierea faptului că un avertisment, in situația de față este suficient pentru reprezentanții societății.

Examinând hotărârea atacată, în raport de motivele astfel invocate, precum si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, Tribunalul constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele expuse mai jos:

Instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.

Probele administrate dovedesc indubitabil că, la momentul controlului –la data de 11.11.2014, ora 13, la punctul de lucru al petentei au fost identificați numiții B. V., D. I. L. și T. G., fără a avea încheiate contracte individuale de muncă.

La cererea inspectorilor de muncă, B. V. și D. I. L. au completat fișe de identificare, în care aceștia au consemnat că lucrau la . începând din data de 12.11.2014, în baza unor contracte individuale de muncă. Verificând baza de date organizată la nivelul Inspecției Muncii ce cuprinde evidența registrelor salariaților, transmise de către angajator, s-a constatat că, la data de 12.11.2014, orele 15,17, nu erau transmise elementele contractelor individuale de muncă ale acestor salariați, ci aceste elemente au fost transmise abia la data de 12.11.2014, orele 19,05. La data de 13.11.2014 au fost prezentate la control și depuse copii certificate după contractele individuale de muncă ale celor 3 salariați.

În baza celor constatate, I. T. de M. V. a întocmit procesul-verbal de constatarea contravenției . nr._ din 13.11.2014, prin care petenta . a fost sancționată cu amenda de 30.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 9 alin.1 lit. a din HG nr. 500/2011.

În mod corect, instanța de fond a reținut că fapta există, însă, atunci când a individualizat sancțiunea aplicată de către apelanta intimată, a apreciat că se impune înlocuirea amenzii de 30.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.

Reținând circumstanțele concrete ale săvârșirii contravenției, precum și circumstanțele personale ale contravenientei și Tribunalul apreciază că se impunea înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul, având în vedere criteriile enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2011.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.

Totodată, din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancționată contravențional pentru comiterea acestui gen de fapte.

De asemenea, dacă se are în vedere criteriul circumstanțelor personale ale contravenientei, este de reținut și că au fost încheiate ulterior contracte individuale de muncă.

Sub acest aspect, este de subliniat și faptul că la controlul respectiv nu au fost identificate și alte nereguli care să impună sancționarea intimatei petente pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de reglementările în domeniul supus controlului.

Trebuie reamintit faptul că, aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, iar instanța de fond a considerat, în mod corect, că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.

Scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate

Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.

Față de considerentele anterior expuse, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr. 391 din 05 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ,ca nefondat apelul declarat de I. T. DE M. V. împotriva sentinței civile nr. 391 din 05 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică,astăzi, 15 septembrie 2015.

Președinte,

E.-G. A.

Judecător,

L.-M. B.

Grefier,

M. R.

red.A.E.G./24.09.2015 ;TEHN.R.M./24.09.2015 EX.4 JUD.FOND:T. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 1069/2015. Tribunalul VASLUI