Plângere contravenţională. Decizia nr. 230/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 230/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 230/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 230/A
Ședința publică de la 22 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Judecător V. B.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta-petentă . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL N-E 3, împotriva sentinței civile nr. 2835 pronunțată la data de 16.11.2015 de Judecătoria Bârlad, în cauza având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15.02.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.02.2016, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2835 din 16.11.2015 Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta S.C. G. T. S.R.L., cu sediul în mun. G., ., jud. G., înregistrată la ORC sub nr. J_, Cod fiscal RO1816434, prin administrator I. G., în contradictoriu cu intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I. Teritorial N-E 3, cu sediul în mun. București, .. 38, sector 1, având sediul ales în mun. Focșani, ., jud. V..
A menținut procesul-verbal atacat . nr._/27.03.2014 întocmit de ISCTR I. Teritorial nr. 3 Zona N-E.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În fapt, la data de 27.03.2014 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 6000 lei, așa cum reiese din copia procesului-verbal anterior menționat (fila 6).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petenta ”nu a respectat în data de 07.03.2014 orele 20:55 – 08.03.2014 orele 06:39 perioada de odihnă zilnică normală de 11 ore cu 1 oră și 16 min mai puțin”.
Faptele reținute în sarcina petentei au fost încadrate în dispozițiile art. 8 alin. 2 pct. 5 din O.G. nr. 37/2007.
La rubrica ”obiecțiunile contravenientului” s-a consemnat că ”în momentul controlului reprezentantul legal al operatorului de transport nu a fost de față, astfel nu a putut formula obiecțiuni”.
În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat la data de 03.04.2014 (fila 26), iar plângerea a fost depusă la data de 18.04.2014 (fila 11).
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petenta a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Potrivit art. 8 alin. 2 pct. 5 din O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora,
”(2) Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:
5. nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu mai mult de o oră, dar mai puțin de două ore și 30 de minute”.
De asemenea, conform art. 4 lit. g din REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006, ”În sensul prezentului regulament, se înțelege prin:
(g) "perioadă de repaus zilnic": partea unei zile în timpul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său și care poate fi o "perioadă de repaus zilnic normală" sau o "perioadă de repaus zilnic redusă":
- "perioadă de repaus zilnic normală": orice perioadă de repaus de cel puțin unsprezece ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei ore și a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puțin nouă ore;
- "perioadă de repaus zilnic redusă": orice perioadă de repaus de cel puțin nouă ore, dar mai puțin de unsprezece ore”.
Totodată, potrivit art. 8 alin. 1 și 4 din același act normativ,
”(1) Conducătorul auto respectă perioadele de repaus zilnic și săptămânal.
(4) Un conducător auto nu poate efectua mai mult de trei perioade de repaus zilnic reduse între două perioade de repaus săptămânal”.
Instanța a observat că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din formularul de control în trafic (fila 25), coroborat cu graficul lună Basa L. (fila 24), cu fișa contravenții conducători auto (fila 23) și cu rapoartele activități conducător auto Basa L. (filele 7-9) rezultă că, la data de 07.03.2014 ora 20:55 – 08.03.2014 ora 06:39, numitul Basa L., în calitate de conducător auto al autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ /_ (proprietatea petentei), nu a respectat perioada de odihnă zilnică minimă normală de 11 ore, cu 1 oră și 16 min mai puțin, adică a efectuat doar 9 ore și 44 min odihnă neîntreruptă.
Apărarea petentei, în sensul că perioada analizată ar fi fost, de fapt, perioadă de odihnă normală, dar compusă din două perioade de odihnă fragmentate (de 4, respectiv 9 ore și 44 min), nu poate fi primită.
Aceasta deoarece, conform art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006, perioada de repaus zilnic normală ”poate fi luată în două tranșe”, dar ”prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei ore și a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puțin nouă ore”.
Or, analizând prima tranșă de repaus (cea de la data de 07.03.2014, în intervalul orar 08:06-11:58), instanța observă că aceasta nu este o perioadă neîntreruptă de cel puțin 3 ore de pauză, ci este compusă din trei perioade întrerupte de pauză (de 57 min, 5 min și respectiv 2 ore și 47 min), asa cum reiese din raportul de activitate (fila 8).
Astfel, cele două perioade de odihnă fragmentate (invocate de petentă) nu pot fi considerate ”tranșe” ale aceleiași perioade de odihnă normale, așa cum sunt acestea definite de art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006.
Așadar, instanța a observat că agentul constatator în mod corect a considerat că perioada de odihnă din intervalul orar 07.03.2014 ora 20:55 – 08.03.2014 ora 06:39 era una de odihnă zilnică normală, însă aceasta a fost mai scurtă cu 1 oră și 16 min decât perioada legală de 11 ore.
În concluzie, instanța a reținut că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petentă și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentei sunt legale, întrucât amenda în cuantum de 6000 lei este prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 37/2007.
Totodată, aceste măsuri sunt și proporționale, întrucât gradul de pericol social al faptei săvârșite este unul ridicat, astfel că se impun luarea unor măsuri prompte împotriva contravenienților.
Cererea petentei, de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, nu poate fi primită.
Aceasta deoarece, pe de o parte, fapta prezintă un grad de pericol social concret ridicat, întrucât nerespectarea de către conducătorul auto al petentei a timpilor legali de odihnă poate avea consecințe grave, putând culmina chiar cu producerea de accidente auto și pierderea de vieți omenești.
Pe de altă parte, instanța a observat că petenta a mai fost anterior sancționată contravențional pentru fapte similare (filele 27-28), astfel că sancțiunea aplicată prin procesul-verbal atacat apare ca justă și necesară.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și a menținut procesul-verbal atacat . nr._/27.03.2014 întocmit de ISCTR I. Teritorial nr. 3 Zona N-E.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel petenta ., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin procesul-verbal contestat petenta fost sancționată contravențional de intimată pentru faptul că în ziua de 27.03.2014, ora 1626, autovehiculul proprietatea societății, cu număr de circulație_ /_, condus de Basa L., a fost supus controlului inspectorilor ISCTR - I. Teritorial nr. 3, pe DN 24, km 89, localitatea S., Jud. V. și s-a reținut că au fost încălcate condițiile legale prevăzute de art. 8, al 2, pct. 5 din OG 37/2007, privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.
Împotriva acestui act s-a formulat plângere contravențională prin care s-a solicitat instanței de judecată să dispună, în principal, anularea acestuia ca fiind netemeinic și nelegal și exonerarea de plata amenzii în sumă de 6.000 lei stabilită în sarcina petentei, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu "avertismentul".
Procesul verbal contestat a fost încheiat pentru încălcarea dispozițiilor art. 8, al 2, pct. 5 si 8 din OG 37/2007, fapta reținută constând în aceea că ""în intervalul 07.03.2014, ora 20:55 - 08.03.2014, ora 06:39 conducătorul auto Basa L. nu a respectat perioada minima de odihna zilnica de 11 ore pe care a redus-o cu o ora si 16 minute". |
Art.8 (2) Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale dispozițiilor Regulamentul ui Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:
5. nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu mai mult de o oră, dar mai puțin de două ore și 30 de minute.
În realitate conducătorul auto a prezentat, la controlul ce face obiectul prezentei plângeri, cardul din care au rezultat următoarele:
A. In data 03.03.2014 ora 04:22 a început o perioada săptămânala de lucru pe care a finalizat-o in data de 09.03.2014 ora 22:42.
Perioade zilnice de odihna normale sunt in următoarele zile:
1.de la data 03.03.2014, ora 14,25 - pana la data de 04.06.2014, ora 04,22 - o perioada de odihna normala de 13 ore si 57 min care este prelungita cu 2 ore si 15 min ( in total 16 ore si 42 min);
2.de la data 04.03.2014, ora 20,42 - pana la data de 05.03.2014, ora 07,07 - o perioada de odihna redusa de 10 ore si 25 min care este prelungita cu 54 min (in total 11 ore si 19 min);
3.de la data 05.03.2014, ora 18,40- pana la data de 06.03.2014, ora 05,10 - o perioada de odihna redusa de .10 ore si 30;
4.de la data 06.03.2014, ora 18,12 - pana la data de 07.03.2014, ora 05,10 - o perioada de odihna redusa de 10 ore si 58 min care este prelungita cu 0 ora si 29 min ( in total 12 ore si 27 min);
5.de la data 07.03.2014, ora 08,00 - pana la data de 07.03.2014, ora 112 - o perioada de odihna fragmentata de 4 ore si de la data 07.03.2014, ora 20,55 -pana la data de 08.03.2014 ,ora 05,10 - o perioada de odihna fragmentata de 9 ore si 44 min, rezultând o perioada de odihna normala de 13 ore si 26 min care este prelungita cu 2 ore si 32 min (in total 15 ore si 58 min);
6. de la data 08.03.2014, ora 10,19 - pana la data de 09.03.2014, ora 09,01 - o perioada de odihna normala de 22 ore si 42 min care este prelungita pana la data de 12.03.2014 ora 10,31;
În desfășurătorul sus menționat se poate observa ca intre doua perioade doua perioade de odihna săptămânale sunt doua perioade normale de odihna si trei perioade reduse de odihna.
Dispozițiile art. 4 - lit. e) și art. 8 - pct. 4 Regulamentul (EC) nr. 561/2006 al Parlamentului și Consiliului European/2006 privind armonizarea anumitor legi sociale referitoare la transportul rutier, stabilesc următoarele:
Art. 4 lit e:
-„ perioadă zilnică de odihnă" semnifică perioada zilnică în cursul căreia un
șofer poate dispune în orice mod de timpul său liber și acoperă „o perioadă zilnică regulată de odihnă " și „o perioadă zilnică redusă de odihnă".
-,, perioadă de odihnă zilnică" semnifică orice perioadă de odihnă de cei puțin
11 ore. Alternativ, această perioadă de odihnă poate fi împărțită în două perioade, prima, care trebuie să aibă cel puțin 3 ore neîntrerupte și a doua, o perioadă neîntreruptă de cel puțin 9 ore,
-„ perioadă zilnică redusă de odihnă" semnifică orice perioadă de odihnă de
cel puțin nouă ore dar mai puțin de 11 ore.
Art. 8, pct. 4
Un șofer poate avea cel mult trei perioade reduse de odihnă zilnică între oricare două perioade de odihnă săptămânale.
F. de cele arătate mai sus se poate constata ca conducătorul auto Basa L. a respectat perioadele de odihna zilnice, contrar celor menționate în procesul verbal de contravenție ce face obiectul prezentei plângeri.
Agentul constatator a luat decizia de a sancționa după ce a descarcat cardul conducătorului auto cu programul Tachoscan, care a arătat ca nu este respectată o perioada de odihna zilnica normala.
Agentul constatator trebuia sa analizeze rezultatele realizate de program si sa tină cont de prevederile legale care arata ca într-o săptămână de lucru se poate reduce perioada de odihna zilnica normala de trei ori.
Intimatul Ispectoratul de S. pentru Controlul Transportului Rutier, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către apelant, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 476 NCPC, instanța constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat:
Sub aspectul legalității, se constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; faptele săvârșite; data săvârșirii acestora).
Tribunalul constată că fapta a fost suficient descrisă și de asemenea i s-a dat o corectă încadrare juridică, fiind indicate atât prevederea legală încălcată, cât și cea care reglementează sancțiunile contravenționale (art. 8 alin. 2 pct. 5 din OG nr. 37/2007: Următoarele fapte reprezintă încălcări ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții: 5. nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu mai mult de o oră, dar mai puțin de două ore și 30 minute).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt constatând că procesul verbal de contraventie este încheiat în mod temeinic.
Din formularul de control trafic reiese faptul că în perioada 07.03.2014 ora 20:55 – 08.03.2014 ora 06:39 conducătorul auto Basa L. nu a respectat perioada de odihnă zilnică normală de 11 ore, efectuând doar 9 ore și 44 minute odihnă neîntreruptă, deci cu 1 oră și 16 minute mai puțin.
Potrivit art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006 perioada de repaus zilnică normală poate fi luată și în două tranșe însă prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei ore iar cea de-a doua neîntreruptă de cel puțin nouă ore. Or, cea mai mare repriză de odihnă neîntreruptă a conducătorului auto a fost de 2 ore și 47 minute. Chiar dacă însumate perioada de odihnă din prima tranșă depășește trei ore aceasta nu îndeplinește și condiția de a fi neîntreruptă timp de trei ore. Așadar nu poate fi luată în calculul perioadei de odihnă normală.
În aceste condiții, în mod corect agentul constatator a reținut că perioada 07.03.2014 ora 20:55 – 08.03.2014 ora 06:39 reprezintă perioadă de odihnnă zilnică normală care însă a fost mai scurtă cu 1 oră și 16 minute decât cea minimă prevăzută de lege ceea ce a atras sanctionarea contravențională a petentei.
În ceea ce privește înlocuirea amenzii cu avertismentul tribunalul constată de asemenea că în mod corect instanța de fond a respins această cerere având în vedere faptul că nerespectarea timpilor obligatorii de odihnă pot conduce la producerea unor accidente grave de circulație, fapta având astfel un grad de pericol social sporit. Totodată instanța observă și faptul că petenta a mai fost sanctionată pentru nerespectarea legislației din materia transporturilor rutiere în 22 situații conform extrasului din baza de date a ARR.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de petentul . împotriva sentinței civile nr. 2835 din 16.11.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de petenta . împotriva sentinței civile nr. 2835 din 16.11.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2016.
Președinte, O. C. | Judecător, V. B. | |
Grefier, A.-R. V. |
A.V. 25 Februarie 2016
Red./tehnored. O.C.
2 ex./25.02.2016
Comunicat 2 ex./25.02.2016
Judecătoria Bârlad – judecător R. D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 118/2016. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 138/2016. Tribunalul... → |
|---|
