Plângere contravenţională. Decizia nr. 849/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 849/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 849/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 849/A
Ședința publică de la 23 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Judecător E.-G. A.
Grefier A. A.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta intimată DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. IAȘI în contradictoriu cu intimatul C. V., împotriva sentinței civile nr. 886 pronunțată la data de 16.12.2014 de către Judecătoria Huși, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23 iunie 2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 886 pronunțată la data de 16.12.2015, Judecătoria Huși a în baza art. 34 din O.G. nr. 2/ 2001, a admis plângerea contravențională formulată de intimatul petent C. V., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. H. P., mun. Huși, ., jud. V., în contradictoriu cu intimata D.G.R.F.P. IAȘI cu sediul în mun. Iași, .. 26, jud. Iași, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._(111)/21. 06. 2014 încheiat de către Biroul Vamal A..
A dispus anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._(111)/21. 06. 2014 încheiat de către Biroul Vamal A..
A exonerat intimatul petent de plata amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei.
A înlăturat măsura complementară constând în confiscarea bunurilor prevăzute în adeverința de reținere a bunurilor nr. 1572/21.06.2014.
A luat act că nu s-au solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În fapt, din cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./ 200 cu nr._, din data de 21.06.2014, emis de către agentul constatator A. D., din cadrul Biroului Vamal Albita-D.G.R.F.P. IAȘI, a rezultat ca apelanta intimată a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 5000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. art. 612 din H.G. 707/2006, art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art.225 din Regulamentul Comunitar nr. 2454/1993.
Pentru a dispune sancționarea contravențională, agentul constatator a retinut “Conform procesului verbal de constatare nr./20.06.2014 întocmit de organele din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși”.
În drept, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută în cauză, instanța verificând procesul-verbal ./ 200 cu nr._(111), din data de 21.06.2014, emis de către agentul constatator A. D., din cadrul Biroului Vamal Albita- D.G.R.F.P. IAȘI, din punct de vedere al legalității, a apreciat că nu sunt respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.
Astfel, deși procesul-verbal cuprinde mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, semnătura agentului constatator, instanța a apreciat că lipsește descrierea faptei săvârșite și a datei comiterii, ceea ce are drept consecință lipsa unora dintre elementele esențiale ale procesului-verbal.
Din interpretarea logico-gramaticala a prevederilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 a rezultat cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului și a tuturor circumstanțelor de natura a imprima faptei acest caracter. Cerința este în mod evident imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și justețea sancțiunii aplicate.
Constatările procesului-verbal atacat nu răspund acestei exigențe, având în vedere ,,Conform procesului verbal de constatare nr./20.06.2014 întocmit de organele din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși ” nu a fost individualizată în mod corespunzător, ceea ce face imposibilă cercetarea aprecierii agentului constatator în sensul ca a existat o încălcare a dispozițiilor legale. Astfel, în conformitate cu dispozițiile legale reglementate de art. 16 din OG nr. 2/2001 descrierea faptei trebuie să fie realizata cu indicarea tuturor împrejurărilor de natura sa contribuie la stabilirea gravității acesteia, agentul constatator limitându-se sa precizeze în cuprinsul procesului-verbal că presupusa contravenție este conform procesului verbal de constatare nr. /20.06.2014 indicând generic un proces-verbal întocmit de organele din cadrul SPF Huși în data de 20.06.2014.
Realizând o descriere pur formala și improprie a contravenției, prin indicarea generică a unui proces-verbal întocmit de organele din cadrul SPF Huși în data de 20.06.2014, apelanta intimata a procedat la dresarea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin 1 din O.G. nr. 2/2001, iar o prezentare generala, lipsita de conținut, a faptei, echivalează cu lipsa acesteia si atrage nulitatea procesului-verbal conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001. În condițiile în care aceste elemente de fapt nu se regăsesc în procesul-verbal, fapta a fost în mod nelegal constatata si sancționata fata de dispozițiile O.G. nr. 2/2001, act normativ care nu prevede posibilitatea completării mențiunilor procesului-verbal de contravenție cu constatările cuprinse în alte înscrisuri.
Analizând cel de-al doilea motiv de nulitate invocat-lipsa datei la care a fost săvârșită fapta contravențională - instanța a constatat că nu s-a menționat data la care fapta contravențională reținută în sarcina intimatului petent ar fi fost săvârșită.
Data la care a fost săvârșită fapta contravențională a prezentat relevanță din mai multe motive, cum ar fi: momentul curgerii anumitor termene (spre exemplu termenul de prescripție a răspunderii contravenționale), aplicarea legii contravenționale în timp, etc.
Lipsind data săvârșirii, contravenientul este pus în situația de a nu se putea apăra în mod efectiv. Totodată, nemenționarea datei comiterii contravenției face imposibil controlul instanței asupra temeiniciei procesului-verbal.
Deși în procesul verbal a fost indicată data încheierii procesului verbal, nu s-a putut prezuma că fapta contravențională a fost săvârșită la această dată, întrucât procesul verbal se poate întocmi ulterior datei comiterii contravenției, agentul constatator având obligația, de altfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, de a menționa în cuprinsul procesului verbal atât data încheierii procesului, cât și data săvârșirii contravenției.
Prin neindicarea datei săvârșirii faptei, instanța a apreciat ca s-a adus o importantă atingere dreptului la apărare al intimatului petent, drept reglementat de art. 24 din Constituția României, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Importanța menționării datei săvârșirii contravenției în procesul verbal poate fi dedusă și din faptul că, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa acestei mențiuni atrage nulitatea procesului verbal, nulitate care se constată și din oficiu.
Instanța nu a putut da eficienta juridica susținerii intimatului petent referitoare la nulitatea procesului verbal determinata de neindicarea locului în care a fost comisă fapta deoarece, pe de o parte aceasta este lipsita de eficienta în condițiile în care s-a reținut ca procesul-verbal este lovit de nulitate absoluta, iar, pe de alta parte, nerespectarea acestei cerințe a atras nulitatea relativa a procesului-verbal care, pentru a produce efecte juridice trebuie sa fi produs petentului o vătămare care nu poate fi înlăturata decât prin anularea procesului-verbal.
Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea data în cuprinsul art. 17 din ordonanța. Astfel, prin acest text de lege se prevede ca "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se ca numai în astfel de situații "nulitatea se constata si din oficiu". În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare si din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie sa le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea locului săvârșirii faptei nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției sa nu poate fi invocata decât daca s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. În consecința, instanța a apreciat ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a–si produce efectele nulitatea relativa deoarece vătămarea adusa intimatului petent a putut fi înlăturata prin promovarea plângerii contravenționale.
Cât privește criticile aduse de intimatul petent în sensul că procesul-verbal este netemeinic deoarece fapta imputată nu corespunde realității, aceasta a fost lipsita de relevanță de vreme ce s-a reținut că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută datorita lipsei descrierii faptei contravenționale și a datei la care a fost săvârșită.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a constatat că plângerea contravenționala formulată de intimatul petent a fost întemeiată și prin urmare a admis-o și în consecință a dispus anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._(111)/21. 06. 2014 încheiat de către Biroul Vamal A. și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 5000 lei.
Instanța a înlăturat măsura complementară constând în confiscarea bunurilor prevăzute în adeverința de reținere a bunurilor nr. 1571/21.06.2014.
Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 886 pronunțată la data de 16.12.2014 de către Judecătoria Huși a formulat apel Direcția R. a Finanțelor P. Iași.
Solicită apelanta intimată ca instanța de control judiciar să admită apelul, să modifice sentința apelată, în sensul respingerii, în totalitate, a plângerii și menținerii, în tot, a procesului - verbal de contravenție contestat, având în vedere următoarele
În motivarea cererii de apel se învederează următoarele:
Sentința pronunțată de instanța de fond în prezenta cauză este netemeinică și nelegală.
În fapt, în data de 21.06.2014 pe numele intimatului petent a fost incheiat procesul - verbal de contravenție nr._ ca urmare a faptului că prin Procesul-verbal de constatare ., nr._/20.06.2014, organele Poliției de Frontieră Huși au constatat că intimatul petent la data de 20.06.2014, orele 16.00 a transportat, printre alte bunuri și bunuri accizabile, țigări și alcool -cantități menționate în ARB nr. 1572/21.06.2014, în vederea comercializării, fără a avea documente de proveniența a bunurilor.
Faptă constatată este contravenție și se sancționează, fiind sub incidența prevederilor art. 612 din H.G. 707/2006, art. 653 alin. 1 lit. a din hi.G. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art.225 din Regulamentul Comunitar nr. 2454/1993, cu modificările și completările ulterioare. Organele de control au aplicat o amendă in cuantum de 5000 lei și au reținut autoturismul până la plata amenzii.
Conform dispozițiilor art. 653, lit. a din actul normativ menționat anterior, "constituie contravenție și se sancționează cu amendă (...) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. în acest caz bunurile se confiscă."
Art. 653 punctul 2 din același act normativ, în urma modificărilor aduse prin Hotărea 946/2007 este stabilit cuantumul amenzii când se constată că au fost ascunse și nedeclarate produse accizbile. În cazul în care contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.
Atat sancțiunea principală, cât și sancțiunea complementară sunt legale și trebuie menținute în totalitate. Prevederile legale sunt clare, legiuitorul nelasand loc de interpretare.
Solicită a se constata că organele de control au procedat corect. Procesul-verbal de contravenție contestat a fost încheiat în baza constatărilor făcute de organele de poliție la momentul controlului, aplicându-se prevederile legale incidente în cauză.
Faptele materiale incriminate prin actul de sancționare au fost stabilite în temeiul constatărilor personale ale agenților respectivi care au competența legală, iar inspectorii vamali au acționat în limitele competențelor prevăzute de lege.
Sentința pronunțată de instanța de fond nu este temeinică, nu este corect motivată și nu întrunește toate condițiile de legalitate prevăzute de legiuitor.
Apelanta intimată solicită examinarea cauzei sub toate aspectele și modificarea hotărârii atacată, pentru a menține sancțiunea aplicată de organele vamale.
D. urmare, instanța a greșit când a considerat că fapta contravențională nu a fost legal descrisă. Intimatul petent nu a dovedit o altă situație de fapt. Astfel, solicită a se reține legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat.
Consideră că instanța de fond a greșit admițând plângerea contravențională și că prin aceasta soluție s-a ignorat pericolul social al faptei. Din actele și lucrările dosarului reiese în mod evident legalitatea acestui act. Organele de control au procedat temeinic și legal, iar actele contestate trebuie menținute în totalitate.
D. urmare, consideră că hotărârea pronunțată de instanța de fond este greșită și trebuie modificată în totalitate. În mod greșit instanța a considerat că nu este suficient descrisă fapta. Solicită a se constata că descrierea face trimitere la procesul-verbal de constatare și că instanța de fond nu a fost împiedicată în înțelegerea abaterilor constatate.
Instanța nu a înțeles pericolul social grav al faptei.
Consideră că în cauză nu s-a dovedit o situație contrară celor înscrise în procesul-verbal de contravenție contestat. Din situația de fapt și de drept menționate în actele și lucrările dosarului, rezultă în mod evident certitudinea existenței contravenției constatate și sancționate prin procesul-verbal contestat în cauză.
În cauză, nu s-a probat lipsa de vinovăție și buna credință. Din constatările organelor de control, se observă că fapta săvârșită este un mod deliberat de a încălca legea vamală și fiscală, urmărind foloase de ordin financiar.
Instanța de fond a ignorat total pericolul social al faptei antisociale săvârșită în cauză. Legiuitorul a prevăzut sancțiunea amenzii în limitele respective, tocmai pentru a impune disciplina in domeniul respectiv.
Raportat la abaterea săvârșită, la împrejurările concrete ale înfăptuirii ei, sancțiunea a fost corect individualizată. în evaluarea acestui aspect, trebuie avut în vedere faptul că legiuitorul a prevăzut un cuantum mare al amenzii aplicate, întrucât fapta comportă pericol social grav.
Lipsa unei sancțiuni dure, poate chiar să încurajeze pe autorul faptei în încălcarea legii vamale și fiscale, încât instanță să devină pentru cel în cauză o pârghie permisiva, în sensul că agentul constatator sancționează, iar instanța iartă.
Este evident că s-a încălcat legea și, ca atare, se impune atragerea răspunderii pentru abaterea săvârșită. Instanța de fond trebuia să respingă motivările formulate în plângere ca ¡relevante și să mențină amenda aplicata.
Cert este ca intimatul petent a săvârșit o contravenție vamală sancționată de legiuitor cu sancțiune principală și complementară, iar actele sancționatoare încheiate de organele vamale sunt temeinice și legale și trebuie menținute în totalitate.
D. urmare, vă rugăm să constatați că soluția pronunțată de instanța de fond este greșită și trebuie modificată, fapta contravențională exista cu certitudine, iar sancțiunile aplicate - atât sancțiunea principală, cât și sancțiunea complementară, trebuie menținute ca temeinice și legale.
Pentru motivele expuse, solicită apelanta intimată admiterea apelului, așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în sensul respingerii plângerii și menținerii, în totalitate, a procesului - verbal de contravenție contestat.
În drept,își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedura civila coroborate cu prevederile art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În dovedirea susținerilor sale, apelanta intimată solicită proba cu înscrisuri.
Conform dispozițiilor art. 411 alin (1) pct. 2, teza a II - a din N.C.P.C., solicită judecarea și în lipsă.
Intimatul petent C. V. nu a formulat întâmpinare.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către apelant, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 476 NCPC, instanța constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat, sentința fiind atât legală, dar si temeinică.
Sub aspectul legalității, Tribunalul constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu a fost întocmit în mod legal, agentul constatator neconsemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; faptele săvârșite; data săvârșirii acestora). Deși procesul verbal de contravenție cuprinde numele, prenumele, domiciliul contravenientului și fapta săvârșită, lipsește dintre elementele prevăzute de art. 17, respectiv data săvârșirii faptei. În mod corect a apreciat instanța de fond faptul că trimiterea la Procesul verbal de constatare din 20.06.2014 nu este în măsură să complinească această lipsă, întrucât exista posibilitatea ca actul să fie încheiat ulterior datei constatării efective a faptelor. Or, lipsa acestui element se sanctionează cu nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Această sanctiune este expres prevăzută de lege la art. 17 din OG nr. 2/2001 și se aplică chiar și în lipsa vreunei vătămări.
Pe de altă parte, Tribunalul constată că descrierea faptei nu oferă suficiente elemente care să permită instanței efectuarea unui control efectiv al legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție. La rubrica destinată descrierii pe scurt a faptelor, agentul constatator s-a multumit să facă trimitere la Procesul verbal de constatare încheiat de agentul principal de politie B. C.. Or, din acest act nu reiese cu certitudine faptul că petentul a săvârșit fapta prevăzută de art. 653 alin. 2 din HG nr. 707/2006, respectiv sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal ci eventual că avea asupra sa anumite bunuri fără documente de proveniență, fapta pentru care de altfel a fost și sanctionat petentul printr-un proces verbal de contraventie distinct, respectiv . nr._ din 20.06.2014. Deși exista posibilitatea ca petentului să-i fie aplicate ambele contravenții, fiind vorba despre fapte diferite, respectiv sustragerea de la controlul vamal și transportul de mărfuri în vederea comercializării fără documente de proveniență (contrar sustinerilor petentei din plângerea contraventională), în speță, agentul constatator nu a procedat însă la o corectă și completă descriere a faptei producând astfel petentului o vătămare care nu se poate înlătura fără anularea actului contravențional. Aceasta mai ales că martorii audiați în dosar au susținut că o parte din bunuri au fost achizitionate de la o persoană, după ., descrierea faptei trebuie să reiasă din chiar continutul procesului verbal de contravenție, acesta neputând fi completat prin acte extrinseci.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelata-intimată Direcția R. a Finanțelor P. Iași împotriva sentinței civile nr. 886 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelata-intimată Direcția R. a Finanțelor P. Iași împotriva sentinței civile nr. 886 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Huși pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2015.
Președinte, O. C. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, A. A. |
Red. O.C./24.06.2015
Tehnored. A.A./4 ex./29.06.2015
2 ex. .
Judecătoria Huși-judecător I. B.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 838/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1193/2013. Tribunalul... → |
|---|
