Autoritate de lucru judecat. Condiţia identităţii de obiect şi cauză

Iniţial, reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată să ridice gardul de la drum, sau să fie autorizat să execute ea această lucrare pe cheltuiala acestuia; ulterior şi-a precizat acţiunea, solicitând ridicarea gardului de pe lăţimea căii de acces, atât de la apus, cât şi de la răsărit, cu motivarea că este astfel împiedicat să-şi exercite drum de servitute.

Judecătoria Bălceşti a admis acţiunea şi a obligat pe pârâtă să ridice de pe calea de acces gardurile situate în partea de apus şi de răsărit a acestuia, în caz de refuz autorizându-l pe reclamant să execute lucrarea.

Instanţa de fond a reţinut că în favoarea reclamantei s-a constituit o servitute care nu poate fi exercitată datorită celor două garduri, unul dintre ele construit după punerea în executare a unei alte hotărâri judecătoreşti.

Apelul formulat de pârâţi a fost admis de Tribunalul Vâlcea, care a schimbat sentinţa, iar pe fond a respins acţiunea, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reţinând în considerente, că sunt incidente prevederile art.1201 Cod civil, întrucât acţiunea cu care a fost investit se referă la acelaşi gard, avut în vedere şi printr-o altă hotărâre judecătorească irevocabilă.

Soluţionând recursul reclamantei, instanţa de recurs a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Vâlcea, reţinând că nu există nici un temei pentru a fi incidente prevederile textului de lege citat.

Din considerentele deciziei de casare rezultă că în mod greşit instanţa de apel a apreciat că există autoritate de lucru judecat, în condiţiile în care primul proces a avut ca obiect gardul din beton şi plasă de sârmă, iar pentru cel de-al doilea gard despre care se pretinde că împiedică folosirea servituţii de trecere nu există nici o dovadă că instanţele s-au pronunţat în mod irevocabil, sau că cel puţin a făcut obiectul unei verificări judecătoreşti.

Este adevărat că pârâtul a răspuns la interogatoriul luat din oficiu de instanţa de apel, că acesta se referă la acelaşi gard şi că îl nemulţumeşte decizia civilă nr. 1563/1998, însă instanţa avea datoria să aprecieze recunoaşterea în sensul în care ea a voit a se face, având în vedere şi precizarea reclamantului, în sensul că gardul de la răsărit este nou construit, după ce pârâţii au fost obligaţi să-1 desfiinţeze pe cel vechi.

In concluzie, Curtea de apel a reţinut că, în fapt, este vorba de un alt gard construit ulterior executării silite din 19 iulie 1999 şi sub acest aspect s-a considerat greşit existenţa unei autorităţi de lucru judecat, cu consecinţa casării deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Decizia civilă nr. 175/R/29.01.2002 a Curţii de Apel Piteşti

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Autoritate de lucru judecat. Condiţia identităţii de obiect şi cauză