Acţiune în constatare. Condiţii de admisibilitate
Comentarii |
|
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Primăria Piteşti să se constate că nu are nici o datorie faţă de aceasta, în legătură cu aplicarea Legii nr.50/1991.
Judecătoria Piteşti a admis acţiunea şi a constatat inexistenţa creanţei instituţiei publice pârâte faţă de reclamant pentru taxe în valoare de 2.650.000.000 lei, reţinând în considerente că se impunea prelungirea autorizaţiei de executare lucrări pentru o perioadă de încă un an de zile, că în mod nelegal s-a considerat necesară eliberarea unei noi autorizaţii, cu plata altor taxe.
Această soluţie a fost menţinută şi de Tribunalul Argeş, care a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, însuşindu-şi considerentele reţinute de instanţa de fond.
Sesizată cu recursul declarat de pârâtă, Curtea de apel a admis calea de atac şi a modificat decizia, în sensul că a admis apelul pârâtei, schimbând în tot sentinţa, prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
Considentele deciziei pun în discuţie prevederile art. 111 Cod procedură civilă, care se referă la constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept, determinat sau determinabil, iar nu a unei situaţii de fapt, cum s-a solicitat inadmisibil în cauza supusă judecăţii.
Curtea de apel a calificat astfel acţiunea reclamantului (care a solicitat să se constate că nu are nici un fel de datorie către pârâtă) şi în consecinţă, nefiind aplicabile dispoziţiile textului de lege amintit s-a impus soluţia în recurs, mai sus menţionată.
Decizia civilă nr.439/R/28.02.2002 a Curţii de Apel Piteşti
← Acţiune posesorie | Calitatea procesuală a autorităţilor administraţiei publice... → |
---|