Cerere de restituire a unui imobil. Contract de vânzare-cumpărare încheiat în baza art. 9 din Legea 112/1995.
Comentarii |
|
La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, au fost respectate prevederile art. 9 şi art. 14 din Legea nr. 112/1995, întrucât intimaţii au făcut cererea de cumpărare în momentul în care statul a făcut oferta de vânzare în mod public, iar la acea dată nu exista nici o acţiune în revendicare pe rolul instanţelor judecătoreşti cu privire la imobilul în litigiu. De altfel, reclamanta nu i-a notificat pe chiriaşi pentru a le face cunoscută intenţia de a-şi revendica imobilul. Reclamanta nu a făcut dovada pe deplin a formulării, în termen legal şi anterior datei la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, a unei cereri de restituire a imobilului în litigiu.
Cum reclamanta nu a probat o acţiune voluntară şi neechivocă a pârâtelor în scopul de a se sustrage de la aplicarea Legii nr. 112/1995 şi cum la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare exista o prezumţie a dreptului de proprietate ce opera în favoarea statului, nu se poate reţine nulitatea absolută a acestui contract pentru fraudă la lege.
(Secţia civilă, decizia nr. 2024 din 10 aprilie 2001)
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta F.E.P. a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi S.C. "C." S.A. Bucureşti solicitând să-i fie lăsat în liberă proprietate şi posesie imobilul situat în Bucureşti, str. L. nr. 2, sector 5, imobil compus din teren în suprafaţă de 150 mp. şi construcţia existentă pe teren.
La data de 3.03.1999 reclamanta şi-a completat cererea solicitând chemarea în judecată a lui V.D. pentru ca în contradictoriu cu acesta să se constate nulitatea absolută a contractului nr. 42249/31.03.1997 prin care V.D. a cumpărat apartamentul nr. 2 din imobilul în litigiu.
La termenul de judecată din 28 mai 1999 pârâţii V.D. şi V.M., faţă de cererea completatoare a reclamantei au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care au solicitat să se constate că acţiunea reclamantei nu este întemeiată, că ei sunt cumpărători de bună-credinţă, vânzarea fiind legală, că au efectuat o serie de lucrări de îmbunătăţire a apartamentului iar în situaţia în care se va hotărî retrocedarea acestuia către reclamantă să fie obligată aceasta la plata contravalorii îmbunătăţirilor care profită proprietarului.
învestit cu soluţionarea cauzei, Tribunalul Bucureşti - Secţia a 1 il-a, prin sentinţa civilă nr. 1486 din 17.12.1999 a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pârâta să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei apartamentele nr. 1 şi 3 din str. L. nr. 2, sector 5 Bucureşti şi a respins ca neîntemeiată cererea de restituire a apartamentului nr. 2 de la aceeaşi adresă şi cererea completatoare privind constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 42249/1997 şi a respins cererea reconvenţională a pârâţilor V.D. şi V.M. ca neîntemeiată.
Apelul declarat de către reclamantă împotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 394 A din 22 iunie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a lll-a civilă, în dosarul nr. 1823/2000.
Pentru a hotărî astfel curtea de apel a constatat că în mod corect instanţa de fond a reţinut că au fost respectate prevederile art. 9 din Legea nr. 112/1995 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 42249 din 13.03.1997, cererea reclamantei fiind depusă ulterior, respectiv la 11.12.1998.
De asemenea, nu se poate vorbi de nulitatea absolută a acestui contract pentru fraudă la lege întrucât nu s-a folosit nici o manoperă la încheierea actului, în scopul eludării unor dispoziţii legale imperative.
împotriva deciziei pronunţate în apel, prin care s-a păstrat sentinţa instanţei de fond, în termen legal a formulat recurs reclamanta F.E.P., care a criticat hotărârea dată pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând că aceasta a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 304 pct. 1 C. pr. civ., în sensul că instanţa în mod greşit nu a reţinut nulitatea absolută a contractului de vânzare-cum-părare cu nr. 42249/31.03.1997, pentru fraudă la lege
şi că s-au interpretat greşit actele dosarului cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs se constată că instanţele de fond şi de apel au reţinut în mod corect că au fost respectate prevederile art. 9 şi art. 14din Legea nr. 112/1995, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 42249 din 31.03.1997, întrucât intimaţii au făcut cererea de cumpărare în momentul în care statul a făcut oferta de vânzare în mod public, iar la acea dată nu exista nici o acţiune în revendicare pe rolul instanţelor judecătoreşti cu privire la imobilul în litigiu.
De altfel, reclamanta nu i-a notificat pe chiriaşi pentru a le face cunoscută intenţia de a-şi revendica imobilul.
Reclamanta nu a făcut dovada pe deplin a formulării, în termen legal şi anterior datei de 11.12.1998, a unei cereri de restituire a apartamentului nr. 2 din imobilul în litigiu în baza Legii nr. 112/1995.
Din actele dosarului se constată că cererea de restituire depusă de către reclamantă la Primăria sectorului 5 Bucureşti (deci la o altă adresă decât cea a imobilului pentru care s-au formulat cererea introductivă şi cea completatoare), şi de altfel, aceasta nu este semnată şi nu s-a probat data la care a fost depusă.
Cum reclamanta nu a probat o acţiune voluntară şi neechivocă a pârâtelor în scopul de a se sustrage de la aplicarea Legii nr. 112/1995 şi cum la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, exista o prezumţie a dreptului de proprietate ce opera în favoarea statului, nu se poate reţine nulitatea absolută a acestui contract pentru fraudă la lege.
Pentru aceste considerente şi pentru faptul că nu se poate reţine un motiv de casare de ordine publică, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
La cererea intimaţilor pârâţi conform art. 274 din C. pr. civ., recurenta urmează a fi obligată la plata sumei de 3.500.000 lei reprezentând onorariu de avocat.
← Cerere de revizuire. Hotărâri definitive potrivnice date de... | Acţiune pentru plata cheltuielilor de judecată. Cerere... → |
---|