Decizia comercială nr. 153/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 153/2011
Ședința publică din data de 12 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. S.
JUDECĂTOR : C. P.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta S. T. S. S. împotriva sentinței civile nr. 2124 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului B. Năsăud în contradictoriu cu intimații M. R. B. SA și BANCA
NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - C. I. DE P., având ca obiect anulare incident plată.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 05 septembrie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea apelantei la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de
4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
În data de 8 septembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
În data de 12 septembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei , transmisă pe fax, întâmpinare din partea intimatei M. R. B. SA.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 3 pct.2 C.pr.civ. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul apel și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. CURTEA Deliberând reține că, Prin sentința comercială nr.2124 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului B.-Năsăud, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta B. N. A R., și în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC T. S. S. J. față de această pârâtă. De asemenea, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta SC T. S. S. împotriva pârâtei SC M. R. B. SA - S. M.. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că la data de (...) reclamanta SC T. S. S., în calitate de trăgător, a emis în favoarea SC M. P. S., cecul seria CRDZ 1BM nr.0004639 pentru suma de 93.401,80 lei, instrument de plată refuzat a fi onorat de către pârâta SC M. R. B. SA T.- M., din lipsă totală dedisponibil. În aceste condiții, trasul a emis cererea de înscriere a refuzului bancar . Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâta BNR, care se impune a fi analizată cu prioritate prin prisma disp. art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține că potrivit art. 1 din R. nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P., această centrală reprezintă un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor, organizându- se și gestionându-se un fișier de interes general, numit fișierul național de incidente de plăți structurat în fișierul național de cecuri, fișierul național de cambii și fișierul național de bilete la ordin, art. 11 din același regulament stipulând că BNR asigură la sediul său central condițiile tehnice care să permită înregistrarea, gestionarea și difuzarea cu operativitate, fără alterări pe suport de hârtie sau electronic, a informațiilor privind incidentele de plăți. Cum CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți odată primite de la persoanele declarante - bănci, iar anularea acestor informații se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești în baza unei cereri de anulare, situație în care persoana declarantă anulează incidentul este obligată să transmită CIP prin telefax în aceeași zi bancară, hotărârea judecătorească definitivă în baza căreia a făcut anularea, se reține că legitimare procesuală pasivă nu poate avea BNR în condițiile în care se cere anularea înscrierii, ci persoana declarantă obligată a respecta procedura reglementată de art. 36-38 din R. nr. 1/2001. Pentru aceste considerente, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de BNR, cu consecința respingerii acțiunii față de această pârâtă. În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că, în conformitate cu prev.art.29 din L.59/l934 asupra cecului, astfel cum a fost modificată: „Cecul este plătibil la vedere. O. stipulațiune contrară se socotește nescrisă";, iar conf.art.3 alin.2 din aceeași lege, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras. E. unei file este obligat în momentul emiterii acesteia să aibă ";la tras disponibil suficient";. Emiterea cecului se bazează pe constituirea unei acoperiri (o sumă aflată în contul bancar), constituită înainte de emiterea acestuia, de o valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului. Această acoperire trebuie să fie irevocabilă, în sensul că emitentul este obligat să mențină acoperirea la dispoziția beneficiarului până la încasare sau până la alte termene convenționale, fiind vorba de un titlu de valoare care funcționează independent de raportul juridic fundamental, încorporând obligația abstractă de a plăti necondiționat, la vedere suma de bani menționată în titlu. In acest sens sunt și Normele - cadru nr.7/l994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, emise de banca N. a R. ( pct. 34- „ Trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului, care să-i facă posibilă trasului efectuarea plății…. Disponibilul trebuie să fie constituit prealabil emiterii cecului și de valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului";). Reclamanta nu a contestat în nici un fel că la data prezentării cecului, nu avea în cont disponibil necesar pentru achitarea sumei înscrisă în fila CEC, invocând doar aspecte care țin de derularea raporturilor comerciale, respectiv că prezentarea la plată a cecului a fost făcută în mod eronat de creditoare, obligația de plată fiind afectată de o condiție suspensivă, aceea a momentului valorificării mărfii de reclamantă. În acest sens, reclamanta a depus la dosar o adresă provenind de la creditoare prin care aceasta precizează că fila CEC a fost emisă cu titlu de garanție, în vederea achitării unei cantități de marfă și că în mod eronat a fost prezentată la plată. Instanța a reținut că cecul este un titlu la ordin complet și formal, care presupune că, prealabil emiterii sale, trăgătorul are un provizion cel puțin de valoarea CEC-ului. T. aspectele referitoare la raportul juridic fundamental sunt lipsite de orice relevanță, deoarece fac abstracție de specificul acestuia ca titlu de valoare formal, care împiedică orice completare a sa cu date extrinseci. Tot ceea ce nu apare în titlul de valoare nu are nici o relevanță cu privire la executarea acestuia. Cecul, fiind în esență, un instrument de plată plătibil la vedere ( pct. 2, pct. 47, pct. 36 din norme), este utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi ca și instrument de plată și nu ca instrument de garantare. In practica, se utilizează drept garanție in contractele comerciale, cecurile in alb, doar acestea putând să cuprindă rubrici necompletate de către debitor la momentul remiterii sale către creditor, celelalte tipuri de cecuri fiind folosite mai ales ca instrumente de plata, în speță neaflându-ne în prezența unui cec în alb. Din modul de reglementare a acestui titlu la ordin, așa cum s-a reținut mai sus, se impune aprecierea că el are un caracter formal, iar trasul nu are obligații de verificare a aspectelor ce țin de fondul raportului juridic. F. plătibil la vedere, CEC-ul nu este supus unei acceptări din partea trasului, care nu îndeplinește decât funcția de plătitor pentru trăgător, fără a fi interesat în vreun fel de raportul fundamental care a justificat emiterea titlului. În aceste condiții, trasul, respectiv SC M. R. B. SA T.- M., nu avea nici o sarcină în a verifica dacă reclamanta datorează SC M. P. S. o sumă de bani sau când este scadența acestei obligații de plată. Băncii îi revenea numai obligația să facă plata către beneficiar și nu răspunde pentru plata CEC- ului, o astfel de răspundere revenind numai trăgătorului (art.13 din lege). În măsura în care trasul nu poate să facă plata datorită lipsei de disponibil, el are obligațiile ce i-au fost stabilite de către R. nr.1/2001 al BNR, respectiv, reținând incidentul de plată major să furnizeze informațiile la C. A. când se referă la veridicitatea și integritatea informației, R. nu are în vedere raportul fundamental dintre trăgător și beneficiar, ci aspecte ce țin numai de condițiile de formă ale operațiunii de plată. Având în vedere lipsa disponibilului necesar în cont, SC M. R. B. SA, avea obligația ca, în conf.cu prev.art.l3 (l) din R. nr.1 din 23 februarie 2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P., să transmită cel târziu în ziua refuzului la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar. Față de împrejurările de fapt și de drept arătate, SC M. R. B. SA avea obligația să declare incidentul creat prin refuzul de plată, în caz contrar putând fi sancționată cu amendă conf.art.56 din R. nr.l din 23 februarie 2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P. Raportat la considerentele de fapt și de drept reținute mai sus, tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea promovată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC T. S. S. solicitând admiterea apelului, anularea din centrala incidentelor de plăți a incidentului de plată privind CEC-ul C. 0004639/(...) înscris în numele acesteia de către declaranta SC M. R. B. SA, cu cheltuieli de judecată. În motivele de apel se arată că în data de (...) a fost prezentat la plată și refuzat de către intimata SC M. R. B. SA, CEC-ul C. 004639/(...). Prezentarea la plată a CEC-ului a fost în mod eronat efectuată de către creditorul SC M. P. S. raportat la specificațiile obligațiilor contractuale, în mod consensual asumate de părți. Astfel, scadența obligației de plată garantată de subscrisă prin CEC-ul menționat mai sus, nu era la momentul prezentării la plata împlinită, fiind afectată de o condiție suspensivă, aceea a momentului valorificării mărfii achiziționate de SC T. S. S. Față de acest aspect și față de recunoașterea celor mai sus menționate de către SC M. P. S. prin adresa anexată, apelanta consideră că refuzul la plata din (...) nu reprezintă un incident la plata potrivit art.2 lit.b din R. nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P. Apelanta precizează că aspectul ca obligația comercială ce stă ca temei de fapt al emiterii CEC-ului a fost una afectată de modalități, în speța de condiția suspensivă ce constă în „momentul valorificării mărfii achiziționate de subscrisă";, adică, dacă era în imposibilitate fortuită de a valorifica marfa nu era grevată de obligația de plată a prețului. Susținerea învederată de pârâta BNR - C. incidentelor de plăți precum că „emitentul unei file cec este obligat în momentul emiterii acesteia să aibă la tras disponibil suficient"; nu o contestă, fiind o reproducere a textului legal însă, ține să sublinieze că la momentul emiterii CEC-ului avea în cont disponibil suficient însă, nu era obligată ca pe toată perioada dintre data emiterii cecului și scandența obligației ce o conține să dispună de acel disponibil. Mai mult, învederează faptul necontestat că fila CEC a fost emisă cu titlu de garanție pentru o obligație viitoare a cărei scadență, astfel cum a arătat, era condiționată de un eveniment viitor convenit de părți. Î., prezentarea la plată, efectuată în mod intempestiv, a coincis fortuit cu o perioadă în care nu avea în respectivul cont disponibil îndestulător, banca fiind astfel obligată să îndeplinească formalitățile de înscriere în C. A. că aspectul este important atât din perspectiva bunei credințe pe care a avut-o achitând imediat ulterior, în totalitate, debitul restant cât și din aceea a scopului reglementării în cauza care este menită să securizeze raporturile de drept din piața de capital, ori subscrisa nu constituie un astfel de pericol. Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 8 septembrie 2011, Banca Națională a României solicită respingerea apelului, iar în ipoteza rejudecării fondului, respingerea acțiunii față de B., pentru lipsa calității procesuale pasive a Băncii Naționale a R. Intimata SC M. R. B. SA, prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței instanței de fond. Analizând apelul declarat de către reclamanta SC T. S. S. prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor art.292 și urm. C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 4 din Norma nr.7/1994, cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit la o instituție decredit, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziție de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent aflat în poziție de beneficiar. Conform art.29 din Legea nr.59/1934, cecul este plătibil la vedere, emitentul fiind obligat în momentul emiterii filei cec să aibă la tras disponibil suficient. Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate observa că aceste titlu de credit are un caracter formal, este la ordin, iar trasul nu are obligații de verificare a aspectelor ce țin de fondul raportului juridic. De asemenea, fiind plătibil la vedere, CEC-ul nu este supus unei acceptări din partea trasului, care nu îndeplinește decât funcția de plătitor pentru trăgător, fără a fi interesat în vreun fel de raportul fundamental care a justificat emiterea titlului. Curtea apreciază că esențiale pentru lămurirea demersului judiciar sunt dispozițiile cuprinse în art.2 alin.1 lit.c1 din R. nr.1/2001. Astfel, conform dispozițiilor amintite anterior, prin incident de plată major se înțelege situația în care cecul a fost refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plata înainte de expirarea termenului de prezentare. Analizând titlul de valoare în litigiu, cecul seria CRDZ 1BM nr.0004639, Curtea observă că a fost emis la data de (...) de reclamanta SC T. S. S., în calitate de trăgător, în favoarea SC M. P. S., pentru suma de 93.401,80 lei, instrument de plată care a fost refuzat la plată de către pârâta SC M. R. B. SA T.- M., din lipsă totală de disponibil. În aceste condiții, în exercitarea atribuțiilor specifice, pârâta a emis în mod corect cererea de înscriere a refuzului bancar, plata ulterioară a sumei fiind lipsită de relevanță juridică. Apărările reclamantei care vizează raportul juridic fundamental dintre emitentul cecului și beneficiar nu prezintă relevanță juridică întrucât ignoră specificul acestui instrument de plată și, totodată, împrejurarea că fiind un titlu abstract se emancipează total de raportul juridic fundamental astfel că nu există nici o legătură între obligația care a generat emiterea titlului și noua obligație născută prin emiterea acestuia; cecul ca titlu de valoare dă naștere la drepturi și obligații noi, independente de raportul juridic fundamental astfel că orice apărare referitoare la neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației care a fost plătită este lipsită de relevanță juridică. Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia apelul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.296 C.pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea apelată. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge apelul declarat de reclamanta SC T. S. S. împotriva sentinței civile nr.2124 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului B.- Năsăud, pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER M. S. C. P. L. F.red.M.S./A.C. 5 ex. - (...)jud.fond.B. L.
| ← Decizia comercială nr. 381/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 2840/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
