Decizia comercială nr. 51/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 51/2011
Ședința publică de la 17 M. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare apelul formulat de reclamanta S. V. Z. S. Z., împotriva sentinței civile nr. 6101/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
S., în contradictoriu cu pârâții B. ANA și B. P., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelantă avocat P. M. D., cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 7208, corelat cu art. 282 alin. 1, teza a II-a C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că apelul nu este timbrat. Reprezentanta apelantei depune la dosar taxele judiciar de timbru aferente apelului, precum și o serie de acte. Curtea , din oficiu, pune în discuția părții prezente aplicabilitatea art. 111 C. Pr. Civ. în prezenta cauză. Reprezentanta apelantei arată că la data acțiunii introductive se impunea constatarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului, fiind o acțiune în constatare. Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului. Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin Sentința civilă nr. 6101 din 2 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată cerereaformulată de reclamanta SC V.-Z. SRL Z. în contradictoriu cu pârâții B. ANA și B. P., privind acțiunea în constatare și intabularea în CF. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut, în esență, că nu s-a dovedit existența unei stări conflictuale între părți referitoare la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului în discuție, astfel încât acestea aveau posibilitatea să se prezinte la O. de C. și P. I. pentru a-și nota imobilul, iar ulterior la un notar pentru a clarifica situația juridică a acestuia. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC V.-Z. SRL Z. solicitând schimbarea hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii introductive. În motivarea apelului reclamanta arată că în prezenta cauză situația de fapt existentă între părți nu poate fi soluționată decât numai prin intervenția instanței. Referitor la ipoteza încheierii unui contract în fața notarului public, reclamanta arată că situația imobilului nu poate fi rezolvată atât timp cât orice tip de contract s-ar încheia dreptul de proprietate asupra construcției se va transfera în favoarea sa doar în momentul încheierii contractului autentic și nu retroactiv de la data înglobării materialelor de construcții în imobil, aceasta fiind în realitate data la care ar fi dobândit apelanta dreptul de proprietate asupra construcției. În situația contrară ar fi obligată să achite sumele constatate de către organele de control fiscal, ceea ce ar duce în fapt la a achita încă o dată suma pe care a plătit-o cu ocazia achiziționării și edificării construcției în litigiu, respectiv impozit pe profit și TVA, precum și penalitățile aferente. Pârâții intimați B. Ana și B. P. nu au formulat întâmpinare. Analizând apelul formulat prin prisma dispozițiilor invocate, precum și adispozițiilor art. 111 C., Curtea reține următoarele: Corect reține instanța de fond că instanțele judecătorești sunt constituite în vederea soluționării, în principal, a aspectelor litigioase dintre părți, care nu au putut fi soluționate prin acordul anterior al acestora. În prezenta speță se reține o înțelegere frauduloasă între părți referitoare la modul în care se poate soluționa problema de drept a întabulării dreptului de proprietate al reclamantei, afirmat de către aceasta asupra terenului și imobilului situat în Z., str. C. C., nr. 114/A. Față de această stare de fapt corect s-a reținut de către instanța de fond că acțiunea introductivă nu este admisibilă. Astfel art. 27 al. 1-4 din Legea nr. 7/1996 prevede: "(1) Cel care s-a obligat să strămute sau să constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil este dator să îi predea toate înscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept. (2) Dacă un drept înscris în cartea funciară se stinge, titularul este obligat să predea celui îndreptățit înscrisurile necesare radierii. (3) În situația în care cel obligat nu predă înscrisurile, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. Hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare înscrierii. (4) Dreptul la acțiunea în prestație tabulară este imprescriptibil."; Se poate constata că doar în situația în care vânzătorul prin acțiuni sau inacțiuni refuză să recunoască cumpărătorului dreptul de proprietate dobândit în urma acordului de voințe inițial, acesta din urmă ar avea la îndemână o acțiune în prestație tabulară, ceea ce nu este cazul în speță. Mai mult decât atât, din modul de redactare al petitelor acțiunii introductive, Curtea constată că în realitate reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 111 C., temei juridic de altfel invocat și în finalul acțiunii introductive. Acest text legal prevede următoarele: „Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului."; Din conținutul motivării acțiunii introductive, precum și din conținutul motivelor de apel Curtea reține că în realitate reclamanta urmărește afirmarea cu caracter public a dreptului său de proprietate asupra construcției, cauza juridică a acțiunii introductive fiind deci realizarea dreptului de proprietate asupra construcției. Reclamanta avea, deci, la îndemână acțiunea în realizare întemeiată pe art. 480 cod civil și nu cea în constatare prevăzută de art. 111 C. Curtea reține și faptul că existența unor obligații fiscale nu trebuie să determine modul în care se va legaliza situația juridică a terenului și a construcției in litigiu. În consecință, față de cele menționate anterior, se va respinge apelul formulat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 6101 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge apelul declarat de reclamanta SC V.-Z. SRL Z., împotriva sentinței civile nr. 6101/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | PREȘEDINTE, D. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. GREFIER, M. T. } Red.D.M./dact.L.C.C. 6 ex./(...) Jud.fond: P. R.a-M.lena
| ← Decizia comercială nr. 62/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 949/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
