Decizia civilă nr. 2566/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2566/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Judecător DP
Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 4201 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimații SC S. P. S., SC S. P. S. PRIN LICHIDATOR J. C. B. D. având ca obiect procedura insolvenței închiderea procedurii .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă dna. B. D. în calitate de lichidator al debitoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
C. ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din Legea nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat, C. ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Practicianul în insolvență solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare. În susținere se arată că legiuitorul nu a instituit în sarcina lichidatorului obligația introducerii răspunderii patrimoniale, decât în condițiile limitativ prevăzute de art.138. Derularea procedurii de insolvență pentru o societate comercială poate fi determinată de cauze multiple, altele decât cele prevăzute de art.138. În urma analizei documentelor financiare și a întocmirii raportului, lichidatorul a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art.138, raportul nefiind contestat de creditoare.
C. ea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4201 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C.
s-au respins, ca neîntemeiate, obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B. .
S-a aprobat raportul final privind închiderea procedurii insolvenței, întocmit de lichidatorul judiciar C.I.I. B. D. C. în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC S. P. S., J_ și, în consecință:
S-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei.
S-a dispus radierea debitoarei din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Generale a Finanțelor P. e a jud. C. și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a încuviințat onorariul lichidatorului judiciar în cuantum de 3.000 lei + TVA, precum cheltuielile de procedură în cuantum 199,19 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare constituit conform art.4 din Legea nr.85/2006.
S-a descărcat lichidatorul judiciar de îndatoriri și responsabilități.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut că obiecțiunile creditoarei au ca și premisa neexercitarea de către lichidatorul judiciar a cererii reglementate de disp. art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006, creditoarea expunând în fapt motivele unei cereri de antrenare a răspunderii, întemeiată pe disp. art. 138 lit. d din lege.
Așadar, toate susținerile invocate de creditoarea AVAS, au vizat aspecte legate de antrenarea răspunderii administratorilor, creditoarea susținând că procedura nu poate fi închisă fără atragerea răspunderii acestora.
Desigur o atare apreciere nu poate fi primită, fiind lipsită de temei juridic, întrucât prin procedura reglementată de Legea nr. 85/2006, legiuitorul nu a instituit obligativitatea, nici măcar a exercitării acțiunii în răspunderea patrimonială, și cu atât mai puțin a atragerii efective a răspunderii, decât în condiții bine determinate și reglementate prin disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006, scopul legiuitorului nefiind acela de a institui răspunderea patrimonială a vreunei persoane prin doar simpla deschidere a procedurii insolvenței, așa cum a încercat creditoarea să susțină prin obiecțiunile formulate. Pe de altă parte, disp. art. 138 alin.1 și 3 din Legea nr. 85/2006 conferă în primul rând calitate procesuală pentru promovarea unei cereri de antrenare a răspunderii, administratorului judiciar sau lichidatorului, iar în subsidiar, comitetului creditorilor, unui creditor desemnat de adunarea creditorilor sau creditorului care deține cel puțin jumătate din valoarea creanțelor înscrise la
masa credală.
Or, atâta timp cât în cauză, creditoarea AVAS B. nu a îndeplinit condițiile reglementate de dispozițiile anterior citate, nu are deschisă calea formulării nici unei astfel de cereri.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art. 129 alin.2 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de AVAS B. .
Analizând raportul final depus de lichidatorul judiciar, judecătorul sindic a reținut că derularea procedurii insolvenței a avut loc sub supravegherea administratorului judiciar, ulterior lichidator judiciar și sub controlul judecătoresc al judecătorului sindic. În cadrul procedurii, au fost îndeplinite operațiunile specifice fiecărei etape, iar ca urmare a analizei documentelor financiar contabile și a întocmirii raportului întemeiat pe disp. art. 59 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul a apreciat că nu sunt incidente disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Față de aceste împrejurări, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii insolvenței, întocmind în acest sens raportul final pe care l-a supus aprobării judecătorului sindic, urmându-se și procedura prev. de art. 129 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, raportul final privind propunerea de închidere a procedurii a fost depus la dosarul cauzei la data de 18 octombrie 2012, fiind anexate dovezile de efectuare a tuturor cheltuielilor de procedură, precum și dovezile de comunicare și notificare referitoare la raportul final și propunerea de închidere a procedurii insolvenței debitoarei.
În considerarea disp. art. 129 din Legea nr. 85/2006, s-a procedat la comunicarea raportului final și a situațiilor financiare tuturor creditorilor și debitoarei, s-a publicat în Buletinul procedurilor de insolvență și a fost afișat la ușa instanței.
De asemenea, s-a procedat la convocarea creditorilor debitoarei, în vederea discutării raportului final, aducându-li-se la cunoștință că pot formula obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
Analizând cele învederate de lichidatorul judiciar cu privire la situația averii debitoarei, prin prisma dispozițiilor sus evocate, judecătorul sindic a constatat că debitoarea nu deține nici un bun în patrimoniu care să poată fi valorificat, în vederea acoperirii pasivului debitoarei, astfel încât, continuarea procedurii insolvenței nu mai este justificată.
Ca atare, în temeiul disp. art. 132 alin.2 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a aprobat raportul final și a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei, iar în temeiul disp. art. 135 și 136 din același act normativ, a dispus și notificarea prezentei hotărâri D.G.F.P. C. și O.R.C de pe lângă Tribunalul Cluj, precum și descărcarea lichidatorului de îndatoriri și responsabilități.
În temeiul disp. art. 4 alin.4 din Legea nr. 85/2006, s-a încuviințat onorariul lichidatorului judiciar în cuantum de 3.000 lei + TVA, precum cheltuielile de procedură în cuantum 199,19 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AVAS B. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii obiecțiunilor AVAS și dispunerea continuării procedurii, cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct.9 Cod Procedura Civila) și fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul AVAS nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art.304 C.pr.civ., instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, conform arf.304 1Cod. proc. civ.
În fapt, prin sentința atacata, judecătorul sindic a respins obiecțiunile formulate de către AVAS împotriva raportului final prezentat de către lichidatorul judiciar si a dispus în temeiul art.132 alin 2 din Legea 85/2006 închiderea procedurii debitoarei, motivat de faptul că în patrimoniul debitoarei nu exista bunuri de valorificat iar lichidatorul judiciar prin rapoartele depuse a apreciat ca nu sunt incidente dispozițiile art.138 din Legea insolventei .Mai arata instanța ca potrivit dispozițiilor art.138 alin 3 din Legea 85/2006, acțiunea în atragerea răspunderii fostului administrator putea fi introdusa de președintele comitetului creditorilor,ori de creditorul desemnat de adunarea creditorilor, ceea ce creditorii nu au făcut.
Apreciază ca neîntemeiata și nelegala sentința pronunțată din următoarele motive:
Conform obiecțiunilor formulate, AVAS a considerat prematură închiderea procedurii solicitând continuarea acesteia cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate inclusiv prin promovarea unei acțiuni în atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvență societății, membrii de
conducere, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 din Legea nr. 85/2006, argumentând și motivele pentru care se impune antrenarea răspunderii patrimoniale.
Potrivit dispozițiilor aliniatul 3 al art.138 din Legea insolventei daca lichidatorul judiciar a hotărât ca nu este cazul sa introducă acțiunea prevăzuta la alin 1 aceasta poate fi introdusa de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. Prin urmare, pentru ca adunarea creditorilor să își poată exercita dreptul de opțiune cu privire la promovarea unei acțiuni în atragerea răspunderii patrimoniale conform art.138 alin.3 era necesar ca lichidatorul judiciar să convoace aceasta adunare, ceea ce lichidatorul judiciar nu a făcut.
În consecința judecătorul sindic ar fi trebuit sa constate prematura propunerea de închiderea procedurii debitoarei SC S. Prodimex S. si sa dispună lichidatorului judiciar convocarea adunării creditorilor pentru a hotărî cu privire la promovarea unei astfel de acțiuni.
AVAS nu si-a recuperat creanța cu care a fost înscrisa în tabelul creditorilor ceea ce constitui un prejudiciu produs instituției recurente și implicit bugetului de stat. Pornind de la însăși izvorul creanței solicitate de AVAS, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS C., din care o parte reprezintă contribuții reținute de la angajații asigurați apreciază ca judecătorul sindic trebuia să constate întemeiate obiecțiunile formulate de AVAS la raportul final.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct.9, ale art. 3041si pe celelalte dispoziții legale menționate mai sus.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art.3041C. proc. civ. constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea recurată s-au respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS B. și s-a aprobat raportul final privind închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC S. P. S. cu consecința închiderii procedurii falimentului debitoarei în temeiul disp. art. 132 alin.2 din Legea nr. 85/2006
Creditoarea recurentă AVAS B. critică sub aspectul nelegalității hotărârii modalitatea de soluționare a obiecțiunilor.
Astfel, cum în mod întemeiat a reținut judecătorul sindic obiecțiunile au ca si premisă neexercitarea de către lichidatorul judiciar a cererii reglementate de disp. art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, fiind expuse motivele de fapt care ar justifica formularea unei cereri întemeiată pe prev. art. 138 lit. d din Legea nr.85/2006.
Cu alte cuvinte susținerile invocate de creditoarea AVAS și reiterate ca si motive de recurs vizează aspecte legate de antrenarea răspunderii administratorilor, în opinia sa procedura falimentului nu poate fi închisă fără atragerea răspunderii acestora.
Este de reținut faptul că legiuitorul nu a instituit prin procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 obligativitatea exercitării acțiunii în răspunderea patrimonială și cu atât mai puțin a atragerii efective a răspunderii, decât în condiții bine determinate în cuprinsul art. 138 al legii, scopul legiuitorului nefiind acela de a institui răspunderea patrimonială a vreunei persoane prin dosar simpla deschidere a procedurii, cum greșit susține recurenta prin obiecțiunile formulate.
Prin urmare analizând raportul final depus de lichidatorul judiciar în mod întemeiat si cu respectarea procedurii instituite de art. 129 al Legii nr. 85/2006, judecătorul sindic a constat că în speță debitoarea nu deține nici un bun în
patrimoniu care să poartă fi valorificat, în vedea acoperii pasivului debitoarei, așa încât s-a constat că nu mai este justificată continuarea procedurii. Cum în speță au fost îndeplinite condițiile cuprinse în art132 alin.2 din Legea nr.85/2006 în mod întemeiat s-a dispus aprobarea raportului final și închiderea procedurii.
Pentru toate considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de creditorul AVAS B. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de AVAS B. împotriva sentinței civile nr.4201 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat
C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
C.
I.
D.
P.
A.
-I.
A.
GREFIER,
M. N. ȚÂR
Red.I.C./dact.V.R.
2ex/_
Jud.fond:N. Koșa
| ← Sentința civilă nr. 15/2013. Procedura insolvenței | Încheierea civilă nr. 1970/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
