Decizia civilă nr. 8385/2013. Procedura insolvenței

Decizii și sentințe comerciale (faliment) - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ /a2

DECIZIA CIVILĂ NR. 8385/_ 2013

Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: DP JUDECĂTOR: C. I.

JUDECĂTOR: A. -I. A.

G.: D. B.

S-a luat spre examinare recursurile promovate de SC U. G. C. SA, A. B. - A. PENTRU A. A. S., SC R. SA

PRIN A. J. C. DE I. T. împotriva sentinței civile 7278/_ privind și pe creditor SC E. E. R. SA, creditor O. P.

S. SI P. ÎN I., debitor SC R. SA-PRIN A. S. U.

V. și pe intimat SC R. SA,, având ca obiect procedura insolvenței (contestație tabel preliminar).

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru Fondul Proprietatea SA, reprezentantul acestuia, avocat M. F., cu împuternicire avocațială de reprezentare depusă la dosar (f.215), pentru administratorul judiciar C. de I. T. S.A. reprezentanta acesteia, practician în I.

, G. Bănuț, cu delegație de reprezentare depusă la dosar(f.216), lipsă fiind reprezentații celorlalte părți din litigiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la al treilea termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.

Se mai arată că recursul creditoarei SC U. G. C. SA este legal timbrat, recursurile promovate de AAAS și de administratorul judiciar fiind scutite de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

De asemenea, se menționează că în data de_ recurenta SC U.

G. C. SA a înregistrat la dosar întâmpinare la celelalte două recursuri ( f.199-200-trimis prin fax), fiind atașat la dosar și exemplarul lizibil în original al acesteia (f.201).

În aceeași dată, O. P. S. și P. în I. a înregistrat la dosar (trimisă prin fax) întâmpinare la recursul formulat de C. de I. T. S.A. (f.203-209).

În data de_ C. de I. T. SPRL a înregistrat la dosar cerere de renunțare la judecata recursului formulat împotriva sentinței civile 7278/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș (f.214).

Reprezentantul Fondul Proprietatea S.A. arată că nu poate fi luată în considerare cererea de renunțare la judecata recursului formulată de recurentei C. de I. T. SPRL, atâta timp cât nu sunt îndeplinite condițiile legale, subliniind că nu și-au dat acordul creditorii.

Mai mult, arată că a formulat cerere de suspendare.

Reprezentanta Administratorului judiciar C. de I. T. S.A., practician în I., G. Bănuț arată că instanța poate să ia act de renunțarea la judecata recursului formulată de recurentei C. de I. T. SPRL, având în vedere că judecătorul sindic a luat act de renunțarea la

judecata recursului, solicită respingerea cererii de suspendare, precizând că nu vede motivul pentru care cererea de suspendare ar trebui admisă.

T. pune în discuție cererea de intervenție accesorie formulată formulată de Fondul Proprietatea S.A. în favoarea recurentei C. de I.

T. SPRL (f.94).

Reprezentantul Fondului Proprietatea S.A avocat M. F. solicită instanței admiterea în principiu a cererii de intervenții accesorii, pentru motivele invocate în scris pe care le susține și verbal.

Reprezentanta Administratorului judiciar C. de I. T. S.A., practician în I., G. Bănuț solicită instanței respingerea cererii de intervenții accesorii în favoarea recurentei C. de I. T. SPRL, arătând că a rămas fără obiect, raportat la renunțarea la judecată înregistrată pentru termenul de azi.

Curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art.50, 51 C.pr.civ. urmează a admite în principiu cererea de intervenție accesorie în favoarea recurentei C. de I. T. SPRL.

Curtea acordă cuvântul pe cererea de renunțare la judecată. Reprezentanta Administratorului judiciar C. de I. T. S.A.,

practician în I., G. Bănuț solicită instanței să ia act de renunțarea la judecată apreciind că în atare situație Fondul Proprietatea S.A. nu mai justifică un interes.

Reprezentantul intervenientei Fondului Proprietatea S.A avocat M. F. reiterează susținerile sus menționate, arătând că interesul în cauză apare din însăși judecata recursului, aceasta nu poate fi neavenită, astfel solicită continuarea judecării recursului.

La interpelarea instanței, reprezentantul intervenientei precizează că renunțarea la judecată este un act de dispoziție, însă așa cum a mai subliniat nu a fost confirmat de creditori.

T. reține cauza în pronunțare pe cererea de renunțarea la judecata recursului formulată de recurenta C. de I. T. SPRL și pe cererea de suspendare formulată de intervenient.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 7278/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ /a2 s-au respins contestațiile formulate de SC U. G. C. SA, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA

ACTIVELOR STATULUI - A. și debitoarea SC R. SA - prin administrator special U. V., împotriva tabelului preliminar cuprinzând creanțele împotriva averii debitoarei SC R. SA. întocmit de administratorul judiciar C. DE I. T. SPRL C. N. .

A fost admisă contestația formulată de O. P. S. și P. în I. (O.P.S.P.I.), la tabelul preliminar cuprinzând creanțele împotriva averii debitoarei și în consecință:

S-a dispus înscrierea contestatoarei în tabelul definitiv al creanțelor, cu o creanță în cuantum de 49.202.400 lei în categoria "creanțe bugetare"; prevăzută de art.123 pct.4 din Legea nr.85/2006-modificată.

În considerente se reține că prin încheierea civilă nr.842 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei SC R. SA B.

M., fiind desemnat în calitate de administrator judiciar Cabinet de I.

T. C. .

Administratorul judiciar a întocmit și depus la dosar la data de_ tabelul preliminar al creanțelor debitoarei.

La data de_, creditoarea SC U. G. C. SA B. a formulat în termenul legal prev. de art.73 din Legea 85/2006 modificată, contestație la tabelul preliminar de creanțe, fiind înregistrată sub dosar nr._ /a2.

S-a solicitat includerea creanței sale în sumă de 1.136.713,10 lei cu TVA, reprezentând lucrări pentru contractele nr.10031/2005 "creșterea siguranței în funcționare, îmbunătățirea modului de muncă și ecologizarea activității tehnologice de la Secția Topire-Rafinărie la SC R. SA B. M. și nr.03/RMP/2009 "implemetare la cheie a unei instalații de reținere a SO2 din gazele tehnologice de la Secția Aglomerare-Topire";.

Creditoarea a arătat că între ea și debitoare au fost efectuate operațiuni comerciale izvorâte din contractele menționate iar în concret a prestat /livrat debitoarei servicii/bunuri în perioada 2005-2012 însă debitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile, astfel încât îi datorează suma de 1.136.713,10 lei reprezentând lucrări aferente contractelor nr.10031/2005

"Creșterea siguranței în funcționare, îmbunătățirea mediului de muncă și ecologizarea activităților tehnologice de la secția Topire-Rafinare la SC R. SA B. M. "; și nr.03/RMP/2009 "Implementare la cheie a unei instalații de reținere a SO2 din gazele tehnologice de la Secția Aglomerare-Topire";.

Creanța creditoarei este certă, deoarece rezultă din valoarea contractelor semnate, este lichidă, deoarece este determinată prin valoarea prestațiilor efectuate și este exigibilă având în vedere că este ajunsă la scadență pentru o parte sau în negociere pentru o parte.

Creanța creditoarei face obiectul garanției constituită prin rețineri din facturile pentru lucrările executate în sumă de 430.540,06 lei, conform anexa.

În probațiune a depus în copie:

-contract nr.10031/_ "Creșterea siguranței în funcționare, îmbunătățirea mediului de muncă și ecologizarea activităților tehnologice de la Secția Topire-Rafinare la SC R. SA B. M. ;

-contract nr.03/RMP/2009 din_ "Implementare la cheie a unei instalații de reținere a SO2 din gazele rehnologice de la Secția Aglomerare- Topire";;

-act adițional nr.3 la contractul nr.03/RMP/2009, în negociere;

-Anexa 1 la actul adițional nr.3 la contractul nr.03/RMP/2009;

-Anexa 2 la actul adițional nr.3 la contractul nr.03/RMP/2009;

-Factura 776/_ .

Administratorul judiciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestație pentru următoarele considerente:

Referitor la suma de 16.055,23 lei reprezentând garanția de bună execuție, reținută în baza Contractului nr. 10031/2005, potrivit art. 11.1. alin.2) din acest contract " cuantumul garantei de bună execuție a contractului este de 1.239.500 lei".

Astfel, prin raportare la întreg cuantumul garanției de bună execuție, suma de 16.055,23 lei solicitată de către contestatoare este mult mai mică, de unde trage concluzia că diferența până la 1.239.500 lei a fost restituită contestatoarei, la data predării documentației, pentru serviciile de proiectare, conform art. 11.4, lit.a din contract, respectiv la data încheierii procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, pentru lucrările executate, conform art. 11.4, lit.b) din contract.

Or, suma de 16.055,23 lei solicitată de către contestatoare, reprezintă 30% din valoarea garanției aferentă lucrărilor, cu privire la care, art. 11.4, lit.b) din contract încheiat între părți prevede că " pentru lucrări garanția de bună execuție se va restitui astfel:

-70 % din valoarea aferentă lucrărilor în termen de 14 zile de la data încheierii procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, dacă nu s-a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;

-30% din valoarea garanției aferentă lucrărilor, la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepție finală."

Având în vedere aceste prevederi contractuale, în lipsa unui proces- verbal de recepție finală, această creanță este nejustificată, drept pentru care administratorul judiciar a apreciat că în mod corect nu a procedat la înscrierea acestei sume în tabelul preliminar al creditorilor.

Contestatoarea nu a făcut dovada existenței unui proces-verbal de recepție finală nici măcar cu ocazia formulării prezentei contestații.

Referitor la sumele solicitate în baza Contractul de execuție nr.03/RMP/_, instanța a reținut următoarele:

Contractul de execuție nr. 03/RMP/_ a fost încheiat cu SC U.

G. C. SA, în calitate de executant, având ca obiect " implementarea la cheie a unei instalații de reținere a S02 din gazele tehnologice de la secția Aglomerare -Topire".

După deschiderea procedurii insolvenței față de SC R. SA, administratorul judiciar a trimis în data de_ o adresă societății comerciale U. G. C. SA (anexata), prin care i s-a adus la cunoștință faptul că raportat la prevederile art. 86, alin.l din Legea nr. 85/2006, contractul de execuție nr. 03/RMP/_ este menținut de drept, astfel încât obligația executantului de a finaliza la cheie instalația de reținere S02 subzistă.

Prin răspunsurile primite în data de_ și_ (anexate), SC U.

G. C. SA arată că principalele probleme rămase neclarificate și care împiedică reluarea și finalizarea lucrărilor sunt: sumele datorate în valoare de 147.628.13 lei + TVA conform contractului nr. 03/RMP/2009 și nesemnarea de către SC R. SA a actului adițional nr. 3 la acest contract, care reglementează aspectele financiare pentru execuția lucrărilor cuprinse în programul de creștere a performanței.

Sumele solicitate de către contestatoare în baza contractului mai sus menționat, reprezintă contravaloarea:

-Facturii nr. 776/0_ - rest de plată 183.058,89 lei (147.628,14 lei

+ TVA). Suma de 147.628,14 lei din totalul 8.289.696,86 lei, nu a fost acceptată la plată de către R. SA.

În acest sens, între debitoare și contestatoare s-a încheiat procesul- verbal nr. 10620/16.12.201 (anexat), unde se menționează faptul că în perioada 13-_ în prezenta d-lui ing. M. escu V., reprezentant al contestatoarei, au fost analizate și verificate documentele justificative solicitate în vederea efectuării plății ultimei facturi nr. 776/0_ în valoare de 215.904,91 + TVA, valoare ce reprezintă diferența până la închiderea contractului.

De asemenea tot aici, se menționează care sunt acele lucrări de execuție și de proiectare care deși au fost facturate prin factura nr. 776/0_ nu au fost acceptate la plată deoarece nu au fost realizate. Aceste lucrări sunt în valoare totală de 147.628.14 lei.

Pe de o parte, acest proces verbal a fost semnat fără obiecțiuni de către contestatoare, iar pe de altă parte debitoarea a achitat toate lucrările executate, conform situațiilor de lucrări verificate și acceptate de comun acord, cu privire la acest contract.

Prin urmare, acestei creanțe îi lipsește caracterul cert, astfel încât administratorul judiciar în mod corect nu a înscris această sumă la masa credală.

- Deblocare garanție de bună execuție - 414.484,83 lei fără TVA; Referitor la această sumă arată că potrivit art.11.4 din contractul încheiat între părți restituirea garanției de bună execuție se face doar după încheierea procesului verbal de recepție, la terminarea lucrărilor, de către comisia de recepție.

Ori, în speță acest proces-verbal nu s-a încheiat. Mai mult decât atât administratorul judiciar apreciază că este relevant faptul că nu s-a realizat obiectul contractului de execuție 03/RPM/2009 din_, respectiv " IMPLEMENTAREA LA CHEIE A UNEI INSTALAȚII DE REȚINERE A_ GAZELE TEHNOLOGICE DE LA SECȚIA AGLOMERARE TOPIRE ". Singura

autoritate cu putere de "expertizare" a lucrărilor realizate în baza acestui contract a fost Agenția Regională pentru Protecția Mediului C. N., ale cărei concluzii au avut urmări devastatoare asupra existenței R., respectiv:

•

suspendarea Autorizației integrate de mediu nr. 124/_, începând cu data de_ și stabilirea unui termen de 6 luni pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu, conform Deciziei ARPM C. N. nr. 1/_ (fapt realizabil dacă investiția realizată de Dumneavoastră și- ar fi atins scopul, lucru nerealizat);

•

anularea Autorizației integrate de mediu nr. 124/_ începând cu data de_ conform deciziei ARPM C. N. nr. 1/_ ;

Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat că administratorul judiciar în mod corect nu a înscris această sumă în tabelul de creanțe.

Referitor la sumele de bani solicitate în baza actului adițional nr. 3, în curs de negociere, după cum de altfel menționează și contestatoarea, administratorul judiciar a constatat că pentru negocierea formei finale a acestuia au fost parcurse toate procedurile posibile: au avut Ioc întâlniri, corespondențe, forme variate, inclusiv prezența la sediul S. C. R. S.A. a domnului director general Alexandru Doldur, prilej cu care s-a stabilit o formă acceptată de ambele părți; dar, din păcate textul remis spre semnare către SC R. SA a fost cu totul altfel decât ceea ce s-a negociat. Constatându-se că părțile nu pot ajunge la un consens, cu toate că SC R. SA a dat dovadă de deschidere, mai ales că SC U. G. C. SA trebuia sa predea investiția fără a mai negocia sume suplimentare de bani, s-a ajuns în situația de a se aplica in speță prevederile Contractului nr. 03/RPM/2009 și de a se renunța la semnarea vreunui act adițional.

La data de_, debitoarea SC R. SA B. M. , a formulat contestație la creanța în cuantum de 164.186,98 lei a creditoarei SC E. E.

R. SA.

Contestația a fost înregistrată sub dosarul nr._ /a3.

În motivare a arătat că recunoaște facturile emise de către creditoare, în valoare de 563.057,64 lei, din care trebuia să treacă la masa credală suma de 512.543,41 lei și în perioada curentă 50.514,23 lei.

Față de suma cu care creditoarea s-a înscris la masa credală, de 164.186,98 lei și pentru perioada curentă 398.870,66 lei, consideră că suma reală este de 563.057,64 lei.

Administratorul judiciar a formulat poziție procesuală, prin care a solicitat respingerea contestației, susținând în esență că E. E. R. SA, a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 155.816,82.

Împotriva aceluiași tabel preliminar de creanțe, a formulat contestație și O. P. S. și P. în I. B. , la data de_, solicitând înscrierea creanței sale în sumă de 49.202.400 lei, reprezentând alocații de la bugetul de stat, acordate debitoarei în perioada 2004-2010 prin acționarul M.E.C.M.A, cu rangul prevăzut de art.123 pct.4 din Legea 85/2006.

Contestația a fost înregistrată sub dosar nr._ /a4.

În motivare a arătat că administratorul judiciar a făcut o confuzie a regimului juridic al creanței, catalogând-o drept subvenție, pe când aceasta este o alocație bugetară.

În temeiul OUG 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare și subprodusele plumboase, rezultate din obținerea plumbului decuprat, de-a lungul timpului SC R. SA a fost susținută financiar cu fonduri de la bugetul de stat, acordate prin acționarul său MECMA, pentru realizarea unor importante obiective de investiții și dotari pentru protecția mediului, reducerea riscurilor tehnologice, îmbunătățirea mediului de muncă, prevenirea bolilor profesionale, precum și prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale, etc.

SC R. SA a beneficiat anual de alocații bugetare, realizând obiective de investiții cu efect major în eliminarea poluării și respectarea valorilor limită la emisii.

Alocația bugetară de care a beneficiat debitoarea în perioada 1999- 2010 este în cuantum de 49.202,40 mii lei.

Creanța pe care o solicită este o creanță bugetară, ea constituind o contribuție a acționarului MECMA prin OPSPI, un sprijin financiar acordat de statul român operatorului economic.

Alocațiile făcute de statul român la SC R. SA reprezintă investiții ale statului (aportul statului) și nu subvenții, iar regimul juridic special al acestor alocații trebuie să conducă MECMA, în mod firesc, la recuperarea investițiilor pe care le-a realizat SC R. SA, astfel cum s-a procedat cu alocația bugetară de care a beneficiat SC R. SA în anul 2011.

În declarația de creanță a precizat că nu solicită restituirea contribuției statului român pe anul 2011, deoarece cu valoarea acesteia s-a majorat capitalul social al SC R. SA, conform Hotărârii AGA nr.278/_

, acțiuni care au revenit acționarului MECMA, în numele statului român.

Alocația bugetară nu trebuie clasificată drept subvenție, ci ea este de natura activelor, pentru că nu a fost făcută de MECMA din Capitolul 8201- Industria extractivă, prelucrătoare și construcții, Titlul/Articolul 40- Subvenții, ci s-a făcut din Capitolul 8201-Industria extractive, prelucrătoare

și construcții, Titlul/aliniat/Articol 550112-Investiții ale agenților economici.

Respectându-se art.170 din Tratatul de funcționare a UE, alocația bugetară nu s-a făcut în cadrul vreunei scheme de ajutor de stat, ci s-a făcut în temeiul principiului investitorului privat prudent în economia de plată, statul aducându-și (prin finanțarea investiției) aportul la creșterea averii, respectiv a capitalului social al agentului.

Statul poate să susțină unele activități cu impact semnificativ în economie (cum este domeniul protecției mediului) în vederea maximizării valorii activelor agentului economic, respectiv a valorii de vânzare la o eventuală privatizare.

Intrarea sumelor în contul curent al SC R. SA ca participante MECMA a reprezentat sursa de finanțare a investiției atrasă de la acționarul Statul Român, însemnând aport la capitalul social.

Capitalul social, reprezentând o sursă de finanțare a activităților economice, atrasă de la acționari, sub forma de aporturi în bani sau în natură, atunci când unul dintre acționari (proprietari) inclusiv Statul Român aduce un astfel de aport, participația (alocația) respectivă trebuie creditată direct în interesul acționarului finanțator.

Pe cale de concluzie, singura modalitate prin care statul român poate recupera, în acest moment, investițiile efectuate la SC R. SA este admiterea contestației și implicit a declarației de creanță.

Administratorul judiciar a depus la dosar poziție procesuală prin care a solicitat respingerea contestației pentru următoarele considerente:

Administratorul judiciar a trimis contestatoarei adresa nr. 4537/_

, prin care a solicitat ca până în data de_ să îi comunice următoarele:

Referitor la suma de 49.202.400 lei, cu care solicită înscrierea în tabelul preliminar de creanțe, cu titlu de alocații bugetare acordate societății comerciale SC R. SA de-a lungul timpului, să defalce suma de 8.206,79 mii lei, aferentă anilor 1999-2004, pe fiecare an în parte.

De asemenea să indice pentru fiecare an în parte, care a fost temeiul legal (actul normativ, art.) în baza căruia aceste sume au fost alocate.

În data de_ contestatoarea a comunicat administratorului judiciar, prin intermediul poștei electronice, că nu poate răspunde deocamdată la adresa primită pentru că situația acestor sume este gestionată de M. Economiei si AVAS. Se arată totodată că s-a formulat o adresă oficială către aceste instituții, urmând să îi comunice cele solicitate imediat ce se vor primi.

La data de_, împotriva tabelului preliminar al creanțelor, a formulat contestație și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

prin care a solicitat înscrierea sa în tabel cu o creanță în cuantum de

79.300 lei, reprezentând fonduri de restructurare pentru investiții acordate societății în baza Legii 58/1991, în categoria creanțelor privilegiate prev. de art.123 pct.4 din Legea 85/2006.

În motivare a arătat că fondurile urmau să fie recuperate de AVAS, din dividendele obținute suplimentar de la societate în perioada 1996-1998.

Înlăturarea creanței AVAS este abuzivă și nejustificată de către administratorul judiciar.

Având în vedere că societatea nu a restituit, prin plata efectivă, nici o sumă din fondurile de restructurare, a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 79.300 lei, anexând documentele justificative, respectiv Convențiile nr.252/_ și nr.626/_ .

Administratorul judiciar a depus poziție procesuală prin care a solicitat respingerea contestației.

AVAS a susținut că prin Convențiile nr. 252/0_ și 626/_ încheiate cu debitoarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1991, SC

R. SA a primit de la FPS, în prezent AVAS, fonduri de restructurare pentru investiții în valoare totală de 79.300 lei, iar această sumă urma să fie recuperată de AVAS din dividendele obținute suplimentar de la societate în perioada 1996-1998, însă debitoarea nu a restituit, prin plata efectivă, nici o sumă din fondurile de restructurare.

In art. 2, pct.c) din convențiile mai sus menționate se specifică faptul că "suma pusă la dispoziție de către FPS va fi recuperată din dividendele suplimentare față de anul 1994 în perioada 1996-1998 conform anexei 3";.

În continuare la art. 2 pct.e) din aceleași convenții este stabilită în sarcina R. SA obligația de a realiza și vira la FPS în fiecare an volumul de dividende potrivit anexei 3.

Analizând anexa 3 a celor două convenții se poate observa că în cuprinsul acesteia au fost estimate de către FPS, pentru anii 1995-1998, dividendele suplimentare față de anul 1994. Este important de reținut faptul că această anexă, spre deosebire de primele două anexe, nu este semnată de către reprezentanții R. și nicăieri în cuprinsul acesteia nu se face trimitere la faptul că indicatorii respectivi s-ar referi la SC TOMPLUMB SA.

Admițând faptul că cele două anexe nr.3 se referă la SC R. SA, se ridică problema dreptului AVAS de a solicita înscrierea în tabelul de creanțe cu aceste sume de bani, atât timp cât aceste dividende suplimentare nu au fost realizate de către R. SA și implicit nici aprobate de către Adunarea

G. ă a Acționarilor.

Or, AVAS nu a făcut dovada că în perioada 1996-1998 Adunarea G. ă a Acționarilor a aprobat repartizarea de dividende. Aceasta pentru că conform datelor de bilanț, în anii 1996-1998, SC R. SA nu a înregistrat profit net, cu atât mai puțin dividende suplimentare (repartizare pentru dividende în anul 1994 = 0,8. ron; repartizare pentru dividende în anul 1996, 1997 și 1998 = 0).

Astfel, raportat la prevederile Legii nr. 31/1990 și a actului constitutiv al SC R. SA potrivit cărora acordarea dividendelor și repartizarea lor se face doar prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, dreptul de creanță al AVAS cu privire la aceste sume de bani ar fi existat doar în cazul în care

R. SA ar fi înregistrat profit net în perioada respectivă, iar Adunarea G. ă a Acționarilor ar fi hotărât repartizarea acestuia cu titlu de dividende acționarilor, lucru care nu s-a întâmplat.

În cazul în care ar exista o astfel de hotărâre a Adunării G. e a Acționarilor, raportat la termenul de prescripție al creanțelor bugetare - 5 ani, dreptul acestui creditor de a-și realiza creanța sa este prescris.

Conform art. 3 și 4 din Convenții, obligativitatea "restituirii"; sumelor ar exista doar în situația în care sumele ar fi fost "folosite în alte scopuri decât cele prevăzute"; sau nu s-au îndeplinit obligațiile prev.la art. 2 "din culpa societății"; însă contestatoarea nu susține că acest lucru s-ar fi întâmplat.

În acest sens art. 4 din convențiile încheiate prevede că "în cazul în care din rapoartele trimestriale prezentate de societate și din controlul efectuat de Fondul Proprietății de Stat se constată neîndeplinirea din culpa societății a obligațiilor prev.în art. 2, societatea se obligă să restituie Fondului Proprietății de Stat suma integrală utilizată din fondul de restructurare...";

Prin urmare, FPS (în prezent AVAS) avea posibilitatea cu ocazia controlului exercitat și din raportările trimestriale prezentate, să observe faptul că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a realiza volumul de dividende prevăzut în anexa nr. 3 la convențiile încheiate, iar dacă ar fi apreciat că această neîndeplinire era din culpa debitoarei, putea să solicite restituirea acestor sume, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Prin înscrisul depus la data de_, AVAS a susținut că în speță convențiile menționate își păstrează valabilitatea până la data la care părțile SC R. SA și AVAS constată, prin act scris, încheierea acțiunii iar pe de altă parte, potrivit OUG nr.95/2003, termenul de prescripție al dreptului de a cere valorificarea creanțelor preluate de AVAS este de 7 ani. În cazul creanțelor AVAS termenul de prescripție a fost întrerupt prin acte de întrerupere, somații, notificări și alte acte premergătoare demarării procedurii de executare silită.

Dând eficiență dispozițiilor art.73 alin.3 din Legea 85/2006 modificată judecătorul sindic a dispus prin încheierile din_, conexarea dosarelor nr._ /a3, a4 și a5 la dosarul_ /a2.

Examinând contestațiile prin prisma dispozițiilor legale invocate și în raport de actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:

În ceea ce privește contestația SC U. G. C. SA B. judecătorul sindic a reținut următoarele:

Creanța în cuantum de 1.136.713,10 lei solicitată a fi înscrisă în tabelul creanțelor debitoarei SC R. SA B. M., provine din contractele nr.10031/2005 și nr.03/RMP/2009 încheiate de către SC U. G. C. SA cu debitoarea și este compusă din următoarele sume:

-16.055,23 lei fără TVA-reprezentând deblocarea garanției de bună execuție pentru contractul 10031/2005, 183.058,89 lei cu TVA-restin din factura nr.770/_, 414.484,83 lei fără TVA-deblocare garanție de bună execuție pentru contractul nr.03/RMP/2009.

Din actul adițional nr.3 la contractul nr.03/RMP/2009 în curs de negociere: 71.855,52 lei plus TVA -lucrări de proiectare; 28.740,40 lei plus TVA-vas PAFS 20 mc UPRUC Făgăraș (procurare); 103.807,22 lei plus TVA- adaptare tubulatură SC Comelf SA; 318.671,01 lei plus TVA-rest echipamente și instalații.

Referitor la suma de 16.055,23 lei reprezentând garanția de bună execuție reținută în baza contractului nr.10031/2005, judecătorul sindic a constatat că potrivit art.11.1 alin.2 din contract cuantumul garanției de bună execuție este de 1.239.500 lei.

Suma de 16.055,23 lei, reprezintă 30% din valoarea garanției aferentă lucrărilor cu privire la care art.11.4 lit.b din contract prevede că "pentru lucrări garanția de bună execuție se va restitui astfel:

-70% din valoarea aferentă lucrărilor în termen de 14 zile de la data încheierii procesului verbal la terminarea lucrărilor și 30% din valoarea garanției aferentă lucrărilor, la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor executare, pe baza procesului verbal de recepție finală.

SC U. SRL nu a făcut dovada existenței unui proces verbal de recepție finală, astfel încât creanța sa este nejustificată iar administratorul judiciar în mod corect nu a procedat la înscrierea acestei sume în tabelul preliminar al creditorilor.

În ceea ce privește sumele solicitate în baza contractului de execuție nr.03/RMP/_, s-a reținut că acest contract a fost încheiat cu SC U.

G. C. SRL, în calitate de executant, având ca obiect "Implementarea

la cheie a unei instalații de reținere a SO2 din gazele tehnologice la Secția Aglomerare-Topire"; valoarea contractului fiind de 8.387.325 lei plus TVA.

Lucrările trebuiau finalizate până la_ .

Din această valoare suma de 8.289.696,86 lei a fost achitată executantului iar diferența de 147.628,14 lei nu a fost acceptată la plată.

În procesul verbal nr.10620/_ încheiat între reprezentanții contestatoarei și ai debitoarei, s-a menționat care sunt acele lucrări de execuție și de proiectare care, deși au fost facturate prin factura nr.776/_

, nu au fost acceptate la plată deoarece nu au fost realizate. Lucrările executate conform situației de lucrări verificate și acceptate de comun acord, au fost achitate de către debitoare.

De altfel, din corespondența purtată între părți reiese că, executantul solicită alocarea de fonduri suplimentare față de valoarea contractată întrucât nu dispune de resurse financiare pentru a continua executarea lucrărilor.

În acest context suma de 147.618,14 lei nefiind datorată, în mod corect nu a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei.

Suma de 414.484,33 lei fără TVA nu a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor de către administratorul judiciar, în mod justificat, întrucât deblocarea garanției de bună execuție, putea opera potrivit art.11.4 din contract, doar după încheierea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor de către comisia de recepție, ceea ce nu s-a realizat.

În ceea ce privește sumele solicitate în baza actului adițional nr.3 în curs de negociere, după cum menționează contestatoarea, judecătorul sindic a reținut că prin acest act adițional părțile au convenit să se suplimenteze prețul contractului nr.03/RMP/2009, cu un procent de 5% din valoarea inițială a contractului, respectiv cu suma de 421.866,25 plus TVA care va fi plătită de către acesta către executant pentru efectuarea de către acesta a unor lucrări prezentate în Anexa 1 la prezentul addendum "Program de creștere performantă";.

Întrucât nu s-a ajuns la un consens, cu privire la o formă acceptată de ambele părți, s-a renunțat la semnarea actului adițional, astfel încât creanța pretinsă în temeiul acestui act, în mod corect nu a fost înscrisă în tabel.

În consecință, contestația SC U. G. C. SA, a fost respinsă. Contestația formulată de debitoarea SC R. SA B. M. prin administratorul special referitoare la creanța E. E. R. SA a fost apreciată neîntemeiată întrucât administratorul judiciar a înscris creditoarea cu suma cuprinsă în declarația sa de creanță respectiv, 164.307,20 lei, și nu

cu suma de 563.057,64 lei pe care debitoarea o recunoaște.

În consecință, contestația a fost respinsă.

În ceea ce privește contestația O. ui Participanților S. și P. în I. B. , prin care a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 49.202.400 lei, reprezentând alocații de la bugetul de stat acordat debitoarei în perioada 2004-2010 prin acționarul MECMA, judecătorul sindic a reținut următoarele:

În temeiul OUG nr.173/1999, privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deșeurilor și subproduselor plumboase, rezultate și din obținerea plumbului decuprat, societății R. SA i-au fost alocate de la bugetul de stat fonduri, acordate prin acționarul său MECMA, pentru realizarea unor importante obiective de investiții și dotări pentru protecția mediului, reducerea riscurilor tehnologice, îmbunătățirea mediului de muncă, prevenirea bolilor profesionale, etc.

În perioada anilor 2004-2008 debitoarea a beneficiat de alocații bugetare pentru aceste obiective, în cuantum de 49.202,40 mii lei, sumă recunoscută de către debitoare prin administratorul special, conform adresei nr.2987/_ înaintată administratorului judiciar C. de I. T. SPRL.

În cuprinsul acelei adrese debitoarea a mai făcut următoarele mențiuni:

"Sumele primite de S.C. R. S.A. B. M. de la Bugetul de stat prin ordonatorii principali de credite - M. Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (M. I. i și Comerțului, M. Economiei și Comerțului) precum și AVAS - în perioada de până în anul 2004 și apoi, anual până în 2010 au fost în cuantum total de 49.701,79 mii lei (Anexa 1)din care: MEC 35.372,79 mii lei (1990 -2006; 2009 -2011) AVAS

14.329,00 mii lei (2007 - 2008).

Alocația bugetară era cuprinsă la Capitolul/Titlul Cheltuieli de capital poziția "Alte cheltuieli de investiții", în bugetele ordonatorilor principali de credite MEC și respectiv AVAS, dependent de perioada în care au fost subordonați (fie la MEC, fie la AVAS), fiind aprobată anual prin Legea bugetului de stat.

Aprobarea pe destinații a alocațiilor bugetare s-a făcut în temeiul prevederilor art. 46 din Legea nr. 500/2002 - legea finanțelor publice, prin emiterea (dependent de cuantumul alocației) de Ordin al ministrului (președinte AVAS) sau Notă de fundamentare; începând din anul 2007, sumele se regăseau distinct în BVC al R., fiind aprobate prin Ordinul de ministru (președinte A VAS) sau Hotărâri de guvern, publicate în Monitorul oficial al României.

Destinația alocațiilor bugetare era, cu preponderență pentru realizarea de obiective de investiții și/sau dotări în vederea încadrării în parametrii de mediu (emisiile cu pulberi, metale grele și S02 de la sursa industrială R.

), reducerea riscurilor tehnologice, îmbunătățirea mediului de muncă, prevenirea bolilor profesionale, prevenirea sau înlăturarea efectelor și calamităților naturale, ecologizare platformă industrială prin dezafectarea construcțiilor cu risc de prăbușire (canalul de fum, vechiul coș de dispersie, etc).";

În acest context, judecătorul sindic a apreciat că alocațiile bugetare au fost acordate pentru investiții și nu au caracterul unor subvenții nerambursabile, astfel încât înscrierea MEMCA, care, potrivit HG nr.1634/2009 modificată prin HG nr.548/2012 la data de_, a preluat de la AVAS în portofoliul său SC R. SA cu întregul activ și pasiv, deci și alocațiile bugetare pentru investiții, primite de la AVAS în perioada 2007- 2009, este justificată.

Împrejurarea că pentru suma de 4.169,89 mii lei, reprezentând alocația bugetară pentru investiții de care a beneficiat debitoarea în cursul anului 2011, în temeiul art.3.1 pct.4 din Ordinul 2985/2011 și în baza Hotărârii Adunării G. e a Acționarilor debitoarei nr.278/_ s-a majorat capitalul social al SC R. SA, nu constituie o justificare a neînscrierii creanței O.P.S.P.I. B., care este îndreptățită să-și recupereze investițiile aferente anilor anteriori.

Pentru aceste considerente contestația a fost admisă cu consecința înscrierii acesteia în tabelul definitiv al creanțelor, cu o creanță în cuantum de 49.202.400 la categoria creanțe bugetare.

Cu privire la contestația AVAS prin care creditoarea a solicitat înscrierea sa în tabelul creditorilor cu suma de 79.400 lei în categoria

creanțelor bugetare prev. de art.123 pct.4 din Legea 85/2006, sumă ce reprezintă fonduri de restructurare acordate debitoarei în baza Legii 58/1991, judecătorul sindic a reținut următoarele:

AVAS a susținut că prin Convențiile nr.252/_ și 626/_ încheiate în conformitate cu Legea 58/1991 debitoarea a primit de la FPS, în prezent AVAS,fonduri de restructurare pentru investiții în valoare totală de

79.300 lei iar această sumă urma să fie recuperate de AVAS din dividendele obținute suplimentar de la societate pe perioada 1996-1998.

Din conținutul acestor convenții reiese că potrivit art.2 pct.c, din convenții "suma pusă la dispoziție de către FPS va fi recuperată din dividendele suplimentare față de anul 1994 în perioada 1996-1998 conform anexei 3"; iar potrivit art.2 pct.e din aceeași convenție a fost stabilită în sarcina SC R. SA obligație de a realiza și vira la FPS, în fiecare an, volumul de dividende potrivit anexei 3.

Conform datelor de bilanț, în anii 1996-1998 SC R. SA nu a înregistrat profit net, cu atât mai puțin, dividende suplimentare.

Pe de altă parte, în art.4 din Convenție, părțile au stipulat că "în cazul în care din rapoartele trimestriale prezentate de societate și din controlul efectuat de FPS, se constată neîndeplinirea din culpa societății, a obligațiilor prev. de art.2, societatea se obligă să restituie FPS, suma integrală din fondul de restructurare.

FPS (în prezent AVAS) avea posibilitatea cu ocazia controlului exercitat și din raportările trimestriale prezentate, să constate că debitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile de a realiza volumul de dividende prevăzut în anexa 3 iar dacă ar fi apreciat că această neîndeplinire se datorează culpei debitoarei, putea să solicite restituirea integrală a sumelor sau cel târziu în interiorul termenului general de prescripție.

Întrucât administratorul judiciar a invocat excepția prescripției dreptului creditoarei de a-și realiza creanța, judecătorul sindic constată că potrivit OUG 915/2003 termenul de prescripție al dreptului de a cere valorificarea creanțelor preluate de AVAS este de 7 ani, iar AVAS din anul 1998 și până la data declarării creanței, respectiv nu a făcut dovada că termenul de prescripție a fost întrerupt de acte de întrerupere și nici că a început executarea silită asupra debitoarei pentru sumele datorate.

Împotriva sentinței a declarat recurs Subscrisa C. de I. T. SPRL

, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii contestației formulate de către O. P. S. și

P. în I. (OPSPI).

În motivarea recursului arată că recursul este admisibil pentru orice motive de fapt și de drept, instanța putând examina cauza sub toate aspectele.

Motivele de nelegalitate pentru care a formulat recurs împotriva Sentinței Civile nr. 7278/2012, pronunțată în dosarul_ /a2, se regăsesc în cadrul art. 304, pct. 7, 8 și 9 din codul de procedură civilă de la 1865.

Hotărârea instanței de fond nu este motivată în conformitate cu dispozițiile imperative ale legii.

Potrivit art. 261, alin. 1, pct. 5, din Codul de procedură civilă de la 1865 "hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

In cazul de față, în motivarea succintă a hotărârii pronunțate, instanța de fond nu a arătat motivele pentru care a respins susținerile

administratorului judiciar din cuprinsul poziției scrise și a notelor de ședință depuse la dosarul cauzei.

Consideră că instanța a interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecății, hotărârea pronunțată fiind data cu aplicarea greșită a legii. Alocațiile bugetare acordate societății R. SA au caracterul unor subvenții nerambursabile.

Într-adevăr prin adresa nr. 2987/_ (prin care debitoarea a răspuns solicitărilor administratorului judiciar), debitoarea a recunoscut că

R. SA în perioda de până în anul 2004 și apoi anual până în 2010 a primit de la bugetul de stat prin ordonatorii principali de credite suma de 49.701,79 mii lei, însă ceea ce era important de reținut, este faptul că debitoarea nu a privit de-a lungul timpului aceste alocații bugetare sub forma unor împrumuturi cu caracter rambursabil.

Instanța de fond a interpretat în mod greșit prevederile OUG nr. 173/1999, privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deșeurilor și subproduselor plumboase, rezultate din obținerea plumbului decuprat, act normatic în temeiul căruia OPSPI a solicitat admiterea contestației sale.

Aceste sume au fost acordate debitoarei cu titlu de subvenții, ele fiind suportate de la bugetul de stat, deoarece aceste sume nu au fost contabilizate de societatea debitoare în categoria datoriilor, ci au fost înregistrate în contul 475 - "Subvenții pentru investiții". Corespunzător cu amortizarea imobilizărilor finanțate din aceste subvenții cota parte din această sumă a fost înregistrată pe veniturile societății. Prin urmare, societatea debitoare a considerat aceste sume ca fiind venituri înregistrate în avans, pe măsura utilizării mijloacelor fixe finanțate din aceste subvenții ele fiind incluse în rezultatul exercițiului.

Apreciază că aceste sume de bani nu au fost contabilizate de către debitoare ca și datorii ale societății față de terți, ci ca venituri înregistrate în avans.

Alocațiile bugetare acordate îi conferă MECMA-OPSPI doar dreptul a- și majora ponderea de participare la capitalul social al SC R. SA cu aportul său, corespunzător cu valoarea investițiilor susținute de către acesta.

OPSPI, pe de o parte a solicitat înscrierea acestor sume în tabelul de creanțe, iar pe de altă parte a susținut că MECMA are dreptul în mod firesc la recuperarea investițiilor pe care le-a realizat la SC R. SA, astfel cum s- a procedat cu alocația bugetară de care a beneficiat SC R. SA în anul 2011, în cuantum de 4.169,89 mii lei, care, așa cum am arătat mai sus s-a recuperat prin majorarea capitatului social al debitoarei cu aportului acționarului MECMA.

Prin contestația formulată OPSPI a arătat că statul, prin finanțarea investițiilor și-a adus aportul la creșterea averii, respectiv a capitatului social al agentului economic.

Însă instanța de fond nu a făcut diferența între un eventual drept de creanță care i-ar conferi OPSPI dreptul de a-și înscrie creanța în tabelul de creanțe al debitoarei, respectiv de a a-și îndestula creanța în cadrul procedurii și dreptul unui acționar de a-și majora aportul la capitalul social corespunzător cu valoarea investițiilor susținute de către acesta, apreciind că alocațiile bugetare au fost acordate pentru investiții și nu au caracterul unor subvenții nerambursabile, astfel încât înscrierea MECMA în tabel este justificată.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii contestației formulate de către O.

P. S. și P. în I. (OPSPI).

Împotriva sentinței a declarat recurs SC U. G. C. SA

, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței.

În motivarea recursului arată că între recurentă și debitoarea R. SA au fost efectuate operațiuni comerciale izvorâte din contractele nr. 10031/2005 "Ceșterea siguranței în funcționare, îmbunătățirea mediului de muncă și ecologizarea activităților tehnologice de la Secția Topire-Rafinare la SC R. SA B. M., și nr. 31RMP/2009 "Implementare la cheie a unei instalații de reținere a SO2 din gazele tehnologice de la Secția Aglomerare- Topire";.

Arată că a prestat/livrat debitoarei servicii/bunuri în perioada 2005- 2012 conform contractelor menționate, fără a fi plătiți integral pentru serviciile prestate sau pentru bunurile livrate.

Debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile, astfel că îi datorează suma de 1.136.713,10 lei, reprezentând lucrări aferente celor două contracte.

Creanța recurentei este certă, deoarece rezultă din valoarea contractelor semnate, a lucrărilor efectuate și a serviciilor prestate, este lichidă deoarece este determinată prin valoarea prestațiilor efectuate și este exigibilă având în vedere că este ajunsă la scadență pentru o parte sau în negociere pentru altă parte.

Creanța ce face obiectul garanției constituită prin rețineri din facturile pentru lucrările executate este în sumă de 430.540,06 lei.

Consideră că tocmai această oportunitate oferită de lege debitorului duce la posibilitatea de a se abuza de serviciile oferite și de bunurile livrate.

În concluzie, solicită admiterea recursului și casarea sentinței recurate.

Împotriva sentinței a declarat recurs A. pentru A.

A. S. - AAAS,

solicitând admiterea recursului și anularea contestației AVAS așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului se arată că motivul de recurs rezidă din art.

304 ind. 1 Cod proc.civ., care prevede că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 304 Cod proc.civ., instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele și din ar. 304 pct.9 Cod proc.civ.

Prin contestația formulată de AVAS și înregistrată la Tribunalul Maramureș în dosar nr._ având ca obiect procedura insolvenței față de SC R. SA s-a solicitat să se dispună înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei cu suma de 79.300 lei.

Prin sentința civilă nr. 7278/2012 judecătorul sindic a respins cererea formulată de AAAS pe considerentul că FPS, ulterior AVAS, actual AAAS avea posibilitatea să constate neîndeplinirea obligațiilor de către debitoare și "să solicite restituirea integrală a sumelor sau cel târziu în interiorul termenului general de prescripție";.

Sentința recurată este nelegală.

Conform art. 6 din Convenția nr. 252/1995 și nr. 626/1995 prin care s-au acordat debitoarei fondurile de restructurare pentru investiții, acestea sunt valabile până la data la care părțile SC R. SA și AAAS constată, prin act scris, încheierea acțiunii. Ori, în speță, acest act scris nu a fost încheiat, convențiile amintite păstrându-și valabilitatea până la această dată.

Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul dispunerii înscrierii AAAS în tabloul creanțelor debitoarei SC R. SA cu suma solicitată prin cererea de creanță.

În cauză a formulat cerere de intervenție Fondul Proprietatea

solicitând în principal admiterea cererii de intervenție și admiterea recursului formulat de C. de I. T. și modificarea hotărârii în sensul respingerii contestației formulate de O. Participanților S. și P. în I. .

În motivare arată interesul acesteia în formularea prezentei cereri de intervenție.

Fondul Proprietatea are un interes legitim în admiterea recursului deoarece suntem acționar semnificativ al R., deținând aproximativ 34% din capitalul acesteia.

În aceste condiții, admiterea la masa credală a creanței pretinse de OPSPI este de natură să creeze subscrisei grave prejudicii prin diminuarea valorii participațiilor, ca o consecință a diminuării patrimoniului R. .

Mai mult decât atât, admiterea creanței pretinse în mod nelegal de OPSPI nu poate decât să împiedice realizarea unui plan de reorganizare și să atragă falimentul societății, ceea ce va anula definiitv beneficiile noastre de acționar.

În considerarea celor mai sus expuse, solicită admiterea cererii de intervenție accesorie în apărarea drepturilor R. .

Referitor la considerațiile preliminare cu privire la cadrul legislativ aplicabil arată următoarele:

Potrivit cererii de înscriere la masa credală formulată de M. Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri ("MECMA") prin OPSPI, temeiul juridic al creanței intimatului îl reprezintă Ordonanța de urgență nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deșeurilor și subproduselor plumboase, rezultate din obținerea plumbului decuprati ("OUG 173/1999").

OPSPI afirmă că în temeiul acului normativ mai sus menționat, R. ar fi beneficiat în perioada 2004 - 2010 de alocații bugetare acordate de la bugetul de stat, având natura juridică de contribuție a acționarului MECMA prin OPSPI la capitalul social al debitoarei.

Concluzia la care intimata ajunge este aceea că, sumele de bani respective constituind aportul MECMA la capitalul social al R., se impune restituirea lor în integralitate prin înscrierea acestei creanțe la masa credală a debitoarei.

OUG 173/1999 reprezintă actul normativ care a constituit baza legislativă pentru emiterea Hotărârilor de Guvern prin care au fost alocate anumite sume de bani către R. în perioada 2004 - 2010, pentru activități legate de protecția mediului.

1 P. ată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 547 din_ .

Art. 1 din OUG 173/1999 prevede următoarele: "Cheltuielile de ecologizare ale agenților economici cu capital majoritar de stat, generate de procesul de reciclare a deșeurilor și subproduselor plumboase, rezultate din obținerea plumbului decuprat,constând în manipularea, filtrarea, transportul și depozitarea acestora, se suportă de la bugetul de stat prin bugetul M. ui I. i și Comerțului."

Potrivit art. 2, alocația anuală se aprobă anual prin Hotărâre de Guvern.

În aplicarea acestui din urmă articol, Guvernul României a emis în perioada 2004 -2010 Hotărâri de Guvern prin care se aproba cuantumul alocației anuale acordate R. .

Nici OUG 173/1999 și nici Hotărârile de Guvern adoptate în temeiul acesteia nu menționează obligația restituirii sumelor acordate R., calificarea expresă a alocațiilor bugetare fiind aceea de "subvenție".

Cererea de înscriere la masa credală a OPSPI nu poate fi admisă, având în vedere următoarele: alocațiile bugetare acordate nu au natura juridică de contribuție la capitalul social; sumele pretinse de intimată reprezintă în realitate un ajutor de stat acordat de Statul român R. ; nu există niciun temei pe baza căruia să poată fi dispusă restituirea sumelor de care a beneficiat R. de la bugetul de stat.

Dreptul de creanță reprezintă acea componentă a raportului juridic obligațional care îndreptățește creditorul să ceară debitorului să dea, să facă sau să nu facă ceva. Cu privire la izvorul dreptului de creanță pretins de OPSPI, rugăm instanța să observe că nici în cererea de înscriere la masa credală și nici în contestația la tabelul preliminar de creanțe, OPSPI nu indică în mod concret temeiul juridic în virtutea căruia acesta solicită înscrierea creanței sale.

În realitate, natura juridică a sumelor pretinse de OPSPI este aceea de ajutor de stat, după cum vom demonstra în cele ce urmează.

I Sumele de bani pretinse de OPSPI reprezintă un ajutor de stat acordat

La momentul adoptării OUG 173/1999, în materia ajutorului de stat era în vigoare Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat ("Legea 143/1999").

[ În sistemul reglementat de Legea 143/1999, Consiliul Concurenței era autoritatea națională competentă să autorizeze ajutoarele de stat compatibile cu un mediu concurențial normal, art. 2 alin. (8) menționând expres

"subvențiile" printre modalitățile în care se poate concretiza un ajutor de stat.

În principiu, pentru ca o măsură luată de stat să constituie ajutor de stat trebuie să fie întrunite următoarele condiții: statul să acționeze ca

"investitor" și nu ca autoritate publică ce urmărește un interes public; să fie utilizate resurse de stat; să constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta să fie o societate ce desfășoară activități economice); să fie selectivă (să favorizeze anumite întreprinderi sau producția anumitor bunuri); să aibă un efect advers asupra concurenței și un efect potențial asupra comerțului între statele membre.

În cazul de față, Consiliul Concurenței s-a pronunțat deja asupra îndeplinirii condițiilor ajutorului de stat de către mecanismul instituit prin OUG 173/1999, prin includerea acesteia pe lista actelor normative care conțin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale care au generat efecte în perioada 1999 - 2001, anexă a Raportul privind ajutoarele de stat acordate în R. în perioada 1999 - 2000 din_ .

Examinând recursurile instanța constată următoarele

Intimata Fondul Proprietatea a solicitat suspendarea cauzei în baza art. 244 alin. 1 cpt. C Cod proc.civ. până la soluționarea definitivă a contestației împotriva măsurii administratorului judiciar de a renunța la recurs.

Potrivit art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod proc.civ., "instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți";.

Motivul invocat în susținerea cererii de suspendare trebuie raportat la actul de renunțare al recurentei.

Raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil recurenta poate dispune cu privire la acțiunea sau calea de atac pe care o promovează. Potrivit dispozițiilor art. 246 Cod proc.civ., "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal, fie prin cerere scrisă";.

Raportat la cele sus arătate, nu se justifică suspendarea cauzei, iar instanța poate lua act de renunțarea recurentei C. de I. T. la recursul formulat.

Luând act de renunțarea recurentei la recurs, cererea de intervenție formulată în interesul acesteia rămâne fără obiect.

Prin recurs SC U. G. C. SA critică sentința recurată, arătând că în mod greșit instanța de fond a respins înscrierea în tabel, apreciind că nesemnarea actului aflat în negociere la data deschiderii insolvenței la solicitarea debitorului R. SA nu-i dă dreptul acesteia să se înscrie la masa credală.

Potrivit art. 11.4, lit.b) din contract încheiat între părți "pentru lucrări garanția de bună execuție se va restitui astfel:

-30% din valoarea garanției aferentă lucrărilor, la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepție finală."

Având în vedere aceste prevederi contractuale, în lipsa unui proces- verbal de recepție finală, această creanță este nejustificată, drept pentru care aprecierea instanței de fond în sensul că administratorul judiciar a predat în mod corect la neînscrierea este justă.

Recurenta nu a făcut dovada existenței unui proces-verbal de recepție finală nici măcar cu ocazia formulării prezentului recurs.

Între debitoarea și recurentă s-a încheiat procesul-verbal nr. 10620/_ unde se menționează faptul că în perioada 13-_ în prezenta reprezentantului recurentei, au fost analizate și verificate documentele justificative solicitate în vederea efectuării plății ultimei facturi nr. 776/0_ în valoare de 215.904,91 + TVA, valoare ce reprezintă diferența până la închiderea contractului.

Este important de reținut faptul că pe de o parte, acest proces verbal a fost semnat fără obiecțiuni de către recurentă, iar pe de altă parte debitoarea a achitat toate lucrările executate, conform situațiilor de lucrări verificate și acceptate de comun acord, cu privire la acest contract.

Nu s-a ajuns la un consens, cu privire la o formă acceptată de ambele părți, s-a renunțat la semnarea actului adițional, astfel încât creanța pretinsă în temeiul acestui act, în mod corect nu a fost înscrisă în tabel."

pentru A. A. S. a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 79.300 lei în categoria creanțelor bugetare prev. de art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, sumă ce reprezintă fonduri de restructurare acordate societății în baza Legii nr. 58/1991.

În probațiune au fost depuse convențiile nr.252/_ și 626/_ încheiate între debitoare și FPS, în prezent AAAS.

AAAS a susținut că prin Convențiile nr. 252/0_ și 626/_ încheiate cu debitoarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1991, SC

SA a primit de la FPS, în prezent AVAS, fonduri de restructurare pentru investiții în valoare totală de 79.300 lei, iar această sumă urma să fie recuperată de AVAS din dividendele obținute suplimentar de la societate în perioada 1996-1998, însă debitoarea nu a restituit, prin plata efectivă, nicio sumă din fondurile de restructurare.

În art. 2, pct.c) din convențiile mai sus-menționate se specifică faptul că "suma pusă la dispoziție de către F.P.S. va fi recuperată din dividendele suplimentare față de anul 1994 în perioada 1996-1998, conform anexei 3."

În continuare la art. 2, pct. e) din aceleași convenții este stabilită în sarcina Romblumb SA obligația de a realiza și vira la FPS (în prezent AVAS), în fiecare an volumul de dividende potrivit anexei 3.

În conformitate cu dispozițiile art. 67 din Legea nr. 31/1990, dividendele sunt definite ca fiind cota parte din profit ce se plătește fiecărui acționar, aliniatul 2 al articolului menționat statuând asupra faptului că dividendele se distribuie acționarilor proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a acționarilor, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat.

In conformitate cu dispozițiile legale mai sus menționate, dividendele se impuneau a fi hotărâte la sfârșitul fiecărui an financiar.

AAAS nu a făcut dovada că în perioada 1996-1998, Adunarea G. ă a Acționarilor a aprobat repartizarea de dividende. Aceasta, pentru că conform datelor de bilanț, în anii 1996-1998, SC R. SA nu a înregistrat profit net, cu atât mai puțin dividende suplimentare (repartizare pentru dividende în anul 1994 = 0,8. ron; repartizare pentru dividende în anul 1996,1997 și 1998 = 0).

Dincolo de acest fapt, în cazul în care, ipotetic vorbind, ar exista o astfel de hotărâre a Adunării G. ă a Acționarilor, raportat la termenul de prescripție al creanțelor bugetare, dreptul acestui creditor de a-și realiza creanța sa este prescris.

In cazul în care s-ar apreciat că nerespectarea obligației de a realiza și vira la FPS (în prezent AAAS) în fiecare an volumul de dividende prevăzut în anexa nr. 3 la cele două convenții, este din culpa societății debitoare, contestatoarea avea dreptul la acea dată să solicite restituirea integrală a sumelor, sau cel târziu în interiorul termenului general de prescripție a creanțelor bugetare.

Pentru aceste considerente în baza art. 244 alin.1 pct.1 C. pr. civ. de la 1865 va respinge cererea de suspendare formulată de către intimatul FONDUL PROPRIETATEA SA.

În baza art. 246 Cod proc.civ. de la 1865 va lua act de renunțarea recurentei C. DE I. T. SPRL la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile 7278 din data de_ .

În baza art. 51, 56 Cod proc.civ. de la 1865 se va respinge cererea de intervenție ca lipsită de obiect.

În baza art. 312(1) Cod proc.civ., se va respinge recursul declarat de către A. pentru A. A. S. -AAAS împotriva sentinței civile 7278/_ .

Se va respinge recursul declarat de către recurenta SC U. G. C. SA împotriva sentinței civile 7278/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ /a2.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge cererea de suspendare formulată de către intimatul FONDUL PROPRIETATEA SA în temeiul dispozițiilor art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ.

Ia act de renunțarea recurentei C. DE I. T. SPRL la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile 7278 din data de _

Respinge cererea de intervenție ca lipsită de obiect.

Respinge recursul declarat de către A. pentru A. A.

-AAAS împotriva sentinței civile 7278/_ .

Respinge recursul declarat de către recurenta SC U. G. C. SA împotriva sentinței civile 7278/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ /a2.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

Red. D.P. dact. GC 2 ex/_

Jud.primă instanță: N. B.

← Decizia civilă nr. 11402/2013. Procedura insolvenței		Încheierea civilă nr. 842/2013. Procedura insolvenței →

Decizia civilă nr. 8385/2013. Procedura insolvenței

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 8385/2013. Procedura insolvenței