Decizia civilă nr. 9081/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9081/2013
Ședința publică de la 27 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător M. -I. I. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent A. PENTRU A.
A. S. - A. împotriva sentinței civile nr. 2052 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj, privind și pe intimat SC A. SRL M., lichidator C. I. DE I. M. V. -O., intimat SC A. SRL M. PRIN LICHIDATOR J. CII M. C. M., creditor D. G. A F. P. S., O. R.
C. DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect procedura insolvenței închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și ale Legii nr. 85/2006.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.052 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S. s-au respins ca nefondate obiecțiunile formulate de A. la raportul final.
În temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC A. SRL M. și radierea acesteia din registrul comerțului.
În temeiul art.136 din legea privind procedura insolvenței a fost descărcat lichidatorul judiciar C.I.I. M. C. M. de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 135 din Legea nr.85/2006, s-a dispus notificarea prezentei sentințe părților.
S-a stabilit salariul lichidatorului judiciar la suma de 1500 lei plus TVA, ce se va plăti din contul de lichidare al UNPIR, constituit conform art.4 din Legea nr.86/2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că A.A.A.S
B. a formulat obiecțiuni la raportul final întocmit la debitorul SC A. SRL
M. arătând în motivare că închiderea procedurii este prematură întrucât nu s-au recuperat creanțele pe care debitoarea le are către creditori, ținând seama că acțiunea promovată de lichidatorul judiciar în baza art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 nu a fost soluționată.
Obiecțiunile nu sunt fondate.
În cadrul ședinței adunării creditorilor din_ a fost aprobată propunerea lichidatorului judiciar de întocmire a raportului final cu propunere de închidere a procedurii iar cererea promovată de lichidatorul judiciar în temeiul art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 a fost soluționată la data de_ prin pronunțarea sentinței civile nr. 1716 în dosarul nr._ /a1 al T. ui
S., deci anterior închiderii procedurii .
Față de aceste considerente, instanța de fond a reținut că opoziția nu este fondată.
Prin încheierea civilă nr. 545/C din_ a T. ui S. s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC A. SRL M. fiind desemnat lichidator judiciar C.I.I. M. C. M. .
S-a constatat că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art.
61 din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
De asemenea lichidatorul judiciar a procedat la verificarea patrimoniului debitoarei inclusiv dacă are bunuri impozabile declarate la Primărie sau alte bunuri evidențiate în bilanțul contabil depus la DGFP S. .
În urma acestor demersuri a constatat că debitoarea nu deține bunuri în patrimoniu.
Față de cele constatate, instanța de fond, în baza art.131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, a admis raportul final și să dispună închiderea procedurii insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea A. PENTRU A.
A. S. - A.
solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii obiecțiunilor formulate și pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 105, art. 304 pct. și 9 corob. cu art. 3041C.pr.civ., recurenta a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, iar închiderea procedurii debitoarei la propunerea lichidatorului judiciar, fără a se lua în considerare faptul că nu au fost achitate creanțele înscrise la masa credală și fără executarea sentinței nr. 1716/_ a T. ui S. prin care s-a admis cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei, este contradictorie cu dispozițiile de închidere a procedurii insolvenței prev. de art. 136 din Legea nr. 85/2006.
În opinia creditoare, închiderea procedurii este o soluție nu numai greșită ci și nelegală, întrucât executarea silită a administratorului debitorului aflat sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform disp. art. 138 din același act normativ, se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc, așa cum dispozițiile și prev. art. 142 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, inclusiv a creanțelor rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului. De asemenea, conform art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, executarea silită trebuie începută de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii prev. de Legea nr. 85/2006 modificată și că,
eventual, ar putea fi continuată după închiderea procedurii de faliment de creditori în cadrul procedurii de executare silită instrumentată de executorul judecătoresc.
Față de cele de mai sus, creditoarea solicită continuarea procedurii insolvenței debitoarei,. Cu executarea titlului obținut împotriva fostului administrator al debitoarei SA S. și recuperarea întregului pasiv al debitoarei.
Intimații SC A. SRL M., C. I. DE I. M. V. -O., SC A.
SRL M. prin lichidator judiciar CII M. C. M., D. G. A F. P.
S., O. R. C. de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ,
deși legal citați nu s- au prezentat personal sau prin reprezentat în față instanței și nu au depus întâmpinări prin care să-și exprime poziția procesuală.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Principala critică adusă de către recurentă se referă la faptul ca lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii insolvenței fără a
întreprinde demersuri in vederea punerii în executare a sentinței nr. 1716/_ a T. ui S. prin care s-a admis cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei, ceea ce contravine prev. art. 142 din Legea nr. 85/2006.
Contrar susținerilor recurentei, Curtea opinează că interpretarea dispozițiilor art. 142 din Legea nr. 85/2006 nu impune concluzia necesară a obligativității punerii in executare a hotărârii judecătorești de angajare a răspunderii membrilor organelor de conducere anterior închiderii procedurii de insolvență a debitoarei.
Astfel, conform textului anterior enunțat: "Executarea silita împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. (1) se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului de procedura civila. După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator".
Totodată prin Decizia nr. 6/2012 pronunțată de ÎCCJ privind interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 136 alin. (6) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală s-a statuat că în situația în care în pasivul debitorului se află și o creanță fiscală, competența de punere în executare a hotărârii judecătorului-sindic, vizând atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății supuse procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, aparține organelor fiscale de executare, potrivit dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.
Deși afirmația recurentei conform căreia procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale faliților este parte componentă a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 este corectă din punct de vedere juridic, aceasta nu poate constitui un argument suficient pentru admiterea recursului dedus judecății.
Astfel, niciun text din cadrul Legii nr. 85/2006 nu impune lichidatorului judiciar sa procedeze la executarea silita a hotărârilor judecătorești de angajare a răspunderii prin intermediul executorilor judecătorești, cu atât mai mult cu cat art. 142 alin. 2 Cod procedură civilă. reglementează modul in care executarea silita si distribuția sumelor rezultate din executare se realizează după închiderea procedurii de insolvență. Altfel spus, lichidatorul judiciar are facultatea de a proceda la punerea in executare a hotărârii judecătorești precizate, însă nu are o obligație expresă in acest sens. Și aceasta cu atât mai
mult cu cât niciunul dintre creditori nu este dispus sa avanseze sumele necesare executării silite.
Interpretarea pe care recurenta o dă dispozițiilor art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 este extrem de restrictivă si denaturează sensul real al dispoziției legale. Astfel, in opinia recurentei, executarea silită poate avea loc ulterior închiderii procedurii de insolvență doar in condițiile in care lichidatorul judiciar demarează această procedură anterior închiderii procedurii. Textul legal nu impune aceasta condiție, făcând referire doar la punerea la dispoziția executorului judecătoresc a tabelului definitiv consolidat de creanțe. In mod evident, a pune la dispoziția executorului judecătoresc tabelul de creanțe al debitorului din procedura de insolvență nu echivalează cu începerea executării silite, pentru acest demers procedural fiind prevăzute condiții si formalități specifice conform codului de procedura civila.
Mai mult, nimic nu împiedică punerea la dispoziția executorului judecătoresc de către creditori a titlului executoriu si a tabelului de creanțe ulterior închiderii procedurii de insolvență in vederea executării silite, concomitent cu avansarea sumei necesare efectuării executării silite. Executorul judecătoresc nu ar avea nici un argument sa refuze executarea silita solicitata in astfel de condiții, iar modul in care vor fi distribuite sumele rezultate din executarea silita este reglementat de dispozițiile art. 142 alin. 2 Cod procedură civilă.
Contrar susținerilor recurentei, descărcarea lichidatorului de orice
îndatoriri si responsabilități prin închiderea procedurii de insolvență nu împiedică demararea si derularea executării silite. Punerea la dispoziția executorului judecătoresc de către lichidator a tabelului de creanțe si eventual a titlului executoriu nu poate constitui o condiție esențială pentru efectuarea executării silite, in condițiile in care tabelul de creanțe si titlul executoriu se află la dosarul procedurii de insolvență si pot fi puse la dispoziția executorului judecătoresc chiar de către creditori, ulterior închiderii procedurii de insolvență.
Este real că închiderea procedurii de insolvență are drept efect radierea debitoarei din registrul comerțului, însă acest fapt nu împiedică executarea silită deoarece nu debitoarea este urmărită in cadrul executării silite, ci pârâtul persoană fizică din hotărârea judecătorească de angajare a răspunderii pentru săvârșirea vreuneia dintre faptele reglementate de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Raportat la faptul că nu există bunuri în averea debitoarei și creditorii nu au avansat sumele necesare punerii în executare a sentinței de antrenare a fostului administrator statutar, instanța consideră că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru închiderea procedurii. Trebuie precizat in acest context si faptul că, ulterior modificării Legii nr. 85/2006 prin Legea 277/2009, in lipsa bunurilor din averea debitoarei si a disponibilității creditorilor de a avansa sumele necesare continuării procedurii, închiderea procedurii este imperativă, nu mai este lăsată la latitudinea judecătorului sindic.
Întrucât niciunul din motivele de recurs nu este întemeiat, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea A. PENTRU A. A. S. împotriva sentinței civile nr. 2052 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de creditoarea A. PENTRU A. A.
S. împotriva sentinței civile nr. 2.052 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2013.
PREȘEDINTE,
S. AL H.
JUDECĂTOR,
M. B.
JUDECĂTOR,
M. -I. I.
GREFIER,
A. B.
Red.M.I.I./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: DP
| ← Sentința civilă nr. 2873/2013. Procedura insolvenței | Decizia civilă nr. 2711/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
