Sentința civilă nr. 266/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 266/2013
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2013 Instanța este constituită din: JUDECĂTOR SINDIC: S. I.
GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată împotriva pârâtei T. M. de către practicianul în insolvență B. R., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC H. S., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC H. S., practician în insolvență B. R., lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită, atât conform Codului de procedură civilă, cât și prin Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a făcut referatul cauzei, după care lichidatorul judiciar învederează instanței că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Judecătorul sindic, după deliberare, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă faza probatorie și acordă părții cuvântul pe fond.
Lichidatorul judiciar învederează instanței că susține cererea așa cum a fost formulată și solicită admiterea acesteia, iar pe cale de consecință obligarea pârâtei la plata sumei de 18.785 ei, reprezentând pasivul debitoarei SC H. S., pentru motivele invocate în scris. În susținere, arată că debitoarea avea creanțe față de terți care nu au putut fi recuperate întrucât, la momentul la acre a luat cunoștință de existența acestora, ele era prescrise, acesta fiind în fapt o cauză care a determinat starea de insolvență a debitoarei SC H. S. .
Judecătorul sindic reține cauza pentru pronunțarea hotărârii.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea de angajare a răspunderii înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 10 aprilie 2012, lichidatorul judiciar B. R. I. a solicitat obligarea pârâtei T. M., în calitate de administrator statutar, la plata întregului pasiv al debitoarei SC H. S. în cuantum de 18.785 lei, în temeiul art.138 alin.1 lit. a, d și e din Legea nr.85/2006.
În motivarea cererii lichidatorul judiciar a arătat că pârâta, în calitate de administrator statutar al debitoarei, a fost notificată în vederea predării documentelor prevăzute la art.28 din Legea nr.85/2006, însă aceasta nu a dat curs notificării.
Totodată, pârâta a refuzat să pună la dispoziția lichidatorului judiciar bunurile societății, prezumându-se utilizarea acestora în interes personal, având în vedere că din verificarea indicatorilor financiari conform bilanțului depus pe anul 2007 pe site-ul MEF rezultă că debitoarea avea înregistrate active circulante în valoare de 1.152.787 lei din care în casă și conturi la bănci suma de 3.665 lei care nu au fost justificate, nefiind dovedită nici utilizarea acestora în interesul debitoarei.
S-a considerat că dacă pârâta ar fi solicitat aplicarea față de debitoare a disp. art.27 din Legea nr.85/2006 în sensul solicitării din proprie inițiativă a deschiderii procedurii falimentului față de societate, aceasta nu ar fi ajuns în mod cert să aibă datoriile pe care le deține în prezent față de creditori.
Lichidatorul judiciar a arătat că în cauză există fapte ilegale săvârșite de administratorul statutar al debitoarei, respectiv acesta a ascuns o parte din activele societății, prezumându-se utilizarea lor în interes personal. Totodată, există paguba determinată de faptele ilicite ale pârâtei, care se ridică la suma de 18.785 lei reprezentând datoriile societății față de creditori, iar faptele ilicite au fost săvârșite cu intenția de a sustrage debitoarea de la plata obligațiilor care îi reveneau față de creditorii săi și cu intenția de însușire în mod ilegal a bunurilor și lichidităților care au existat în patrimoniul debitoarei, existând raport de cauzalitate între faptele ilicite ale pârâtei și prejudiciul produs creditorilor.
Prin cererea de intervenție în interesul pârâtei formulată la data de 21 mai 2012, intervenientul GHERM. VASILE PETERU a solicitat respingerea cererii de antrenare a răspunderii formulată de lichidatorul judiciar.
În motivarea cererii de intervenție intervenientul a arătat că a fost asociat al debitoarei deținând 95% părți sociale, iar pârâta a deținut 5% din părțile sociale ale debitoarei, aceasta din urmă deținând și calitatea de administrator statutar. Societatea a avut activitate până în
luna octombrie 2008, dată la care s-a efectuat și o verificare de către D.G.F.P. C. cu privire la activitatea societății și la rambursarea de TVA, control favorabil debitoarei, aprobându-se în favoarea acesteia rambursarea de TVA, rambursare compensată cu datoriile de la acel moment, fiind astfel acoperite integral datoriile față de acest creditor bugetar. După această dată debitoarea nu a mai desfășurat nici o activitate lucrativă.
Intervenientul a arătat că ulterior notificării de dizolvare a debitoarei a luat legătura cu lichidatorul judiciar, căruzia i-au fost prezentate actele solicitate, balanțe, bilanțuri, adrese de radiere a autovehiculelor deținute în leasing înregistrate la Direcția de Taxe și Impozite a Primăriei C. -N., fiind indicat și faptul că în patrimoniul debitoarei există creanțe și autoturismul VW Golf cu nr. de înmatriculare_, a cărui verificare tehnică este expirată, fiind indicată și locația la care se află acest autoturism. Oată cu predarea actelor către lichidatorul judiciar, acesta a fost informat despre faptul că întreaga arhivă a societăți se află la intervenient în C. -N., C. Dorobanților nr.1, acesta arătându-și intenția de a preda toate documentele din evidență.
Prin precizările depuse la dosar la data de 5 octombrie 2012, lichidatorul judiciar a arătat că din verificarea documentelor predate a rezultat faptul că în balanța de verificare pe luna septembrie 2008, ultima predată lichidatorului, sunt înscrise în contul 213 mijloace de transport în sumă de 973.085,62 lei reprezentând leasing mijloace de transport, pentru care s- a predat lichidatorului judiciar proces-verbal de predare-primire a autovehiculelor către firmele de leasing, însă aceste documente nu au fost operate în contabilitate.
Lichidatorul judiciar a arătat că autoturismul VW Golf i-a fost predat, iar din aceeași balanță de verificare aferentă lunii septembrie 2008 rezultă că în contul 409 - furnizori debitori este înscrisă suma de 20.000 lei, iar în contul 411 - clienți suma de 367.877,84 lei, sume pentru care nu s-au prezentat documente legale. De altfel, sumele datorate de clienți provin din perioada ianuarie-septembrie 2008, acestea nefiind urmărite de administrator în sensul că nu s-au făcut demersuri pentru a fi încasate, intervenind prescripția. Totodată, lichidatorul judiciar a arătat că nu a fost predată suma de 458,54 lei sold în casă.
S-a arătat că aceste fapte ale pârâtei se încadrează la art.138 alin.1 lit.a și d din legea nr.85/2006, respectiv utilizarea bunurilor societății în interesul altor persoane și neținerea contabilității în conformitate cu legea.
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare la
dosar.
La termenul de judecată din data de_ judecătorul sindic nu a încuviințat în
principiu cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Gherman Vasile Petru, reținându-se prin raportare la dispozițiile art. 49 c.pr.civ. că acesta nu a făcut dovada că are un interes personal care să justifice formularea cererii.
Analizând cererea de angajare a răspunderii formulată de lichidatorul judiciar având în vedere disp. art.138 lit. a și d din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic reține următoarele:
Prin încheierea comercială nr. 4789/_ pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei SC H. S., fiind desemnat lichidator judiciar B. R. I. . La termenul de judecată din data de_ a fost definitivat tabelul creanțelor, valoarea masei credale fiind de 18.785 lei.
Pârâta T. M. a deținut calitatea de administrator al debitoarei începând cu data de_ și până la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.
Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.
Judecătorul sindic apreciază că fapta pârâtei poate fi încadrată în prev. art. 138 lit. a din Legea nr.85/2006, respectiv că aceasta a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu sau a unei alte persoane.
La baza formării acestei convingeri, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că noțiunea de bun trebuie interpretată în sens larg, incluzându-se aici orice obiect cu valoare economică, inclusiv creanțele.
Din balanța de verificare aferentă lunii septembrie 2008(f.21-22) rezultă că debitoarea deținea în patrimoniu mijloace de transport în valoare de 973.085,62 lei, lichidatorul judiciar arătând că această valoare reprezintă valoarea mijloacelor de transport luate în leasing și care au fost predate finanțatorilor. De asemenea, din acest act contabil rezultă că debitoarea deține creanțe în cuantum de 367.877,84 lei, născute în perioada ianuarie-septembrie 2008 și pentru care nu au fost efectuate demersuri de recuperare. Lichidatorul judiciar a intrat în posesia unui autoturism Golf care a fost valorificat în cadrul procedurii insolvenței cu prețul de 1.000 lei, precum și în posesia sumei de 458,54 lei evidențiată în balanța de verificare aferentă lunii septembrie 2008 ca sold, însă în urma distribuirii acestor sume au fost acoperite numai cheltuielile de procedură, nefiind distribuite sume în favoarea creditorilor.
Judecătorul sindic reține că reprezintă bunuri ale debitoarei și drepturile de creanță deținute de acestea, iar în condițiile în care pârâta nu a dovedit că a întreprins măsurile necesare recuperării acestor creanțe înseamnă că debitoarea nu a reușit să recupereze prețul bunurilor vândute sau serviciilor prestate în favoarea clienților, fiind creat un folos nejustificat propriilor debitori.
Așadar, față de situația relevată de actul contabil depus la dosarul cauzei de către lichidatorul judiciar, judecătorul sindic apreciază că atâta timp cât pârâta nu a justificat demersurile întreprinse pentru recuperarea creanțelor deținute de debitoare există prezumția că nerecuperarea creanțelor a profitat propriilor debitori, iar fapta se circumscrie disp. art. 138 lit. a din Legea nr.85/2006. În situația în care s-ar fi reușit recuperarea, chiar și parțială a acestor creanțe, ar fi putut fi evitată apariția stării de insolvență.
Judecătorul sindic apreciază că în sarcina pârâtei nu poate fi reținută și fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, respectiv aceea de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art.28 din Legea nr.85/2006. Lichidatorul judiciar a arătat prin înscrisul depus la dosar la data de_ (f.19) că i-au fost prezentate documentele financiar contabile ale debitoarei, însă nu a indicat care documente contabile nu au fost întocmite sau au fost întocmite cu încălcarea legii și în ce măsură această faptă ar fi determinat apariția stării de insolvență, astfel încât nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art.138 lit. d din Legea nr.85/2006.
Întrucât creditorii nu și-au recuperat nici măcar parțial creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic consideră că pârâta se impune a fi obligată la plata pasivului debitoarei în cuantum de 18.785 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar B. R. I. în contradictoriu cu pârâta T. M., dom. în C. -N., str.C. nr.5, ap.35, jud.C. .
Obligă pârâta la plata sumei de 18.785 lei reprezentând pasivul debitoarei SC H. S. . Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
S. I. A. Z.
Red.SI/MM 4 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 1113/2013. Procedura insolvenței | Încheierea civilă nr. 182/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
