Decizia civilă nr. 1235/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1235/2011
Ședința publică de la 25 M. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR F. T.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC L. S. împotriva sentinței civile nr. 3042 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare OUG nr. 5..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 23 martie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.3042 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al T.ui M. a fost respinsă acțiunea reclamantei S. L. S. B. M. împotriva A. F. P. B. M. și D. G. a F. P. M.. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că fiecare stat membru UE poate stabili independent propriul său sistem de taxare, cu condiția de a nu impune asupra unui produs provenit din țările U.E. o taxă excesivă în raport cu produsul autohton. Neexistând un model de taxare adoptat în legislația europeană, trebuie respectate anumite principii, unanim acceptate în materie de taxare, neutralitatea fiscală, criteriul obiectiv de determinare, caracterul adecvat și proporțional. Statele membre ale U.E. pot să prevadă pentru autovehicule un sistem de taxare progresiv, dacă acesta se bazează pe un criteriu obiectiv (capacitatea cilindrică, performanțe de mediu). Numai atunci există discriminare față de autovehiculele de import, când nu se ia în considerare deprecierea reală a autovehiculului și i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămasă neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar ( în acest sens Decizia C. de Justiție a C. E. în cauza C.345/93). Prevederile art. 90 din Tratat nu sunt menite să împiedice un stat pentru introducerea de taxe noi sau să schimbe baza de impunere a unor taxe deja existente. OUG 5. este conformă cu legislația europeană și prevederile C.J.C.E. Faptul că se prevede posibilitatea pentru contribuabil să se conteste suma datorată cu titlu de taxă pe poluare, în funcție de starea tehnică și de nivelul de dotare al autovehiculului, starea tehnică a acestuia să asigure condițiile pentru ca valoarea taxei încasate asupra unui autoturism second- hand să nu depășească valoarea reziduală a taxei existente pentru un autovehicul după înmatriculare. În conformitate cu prevederile art. 8 din OUG 5. modificată „atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este scos din parcul auto național ulterior, se restituie valoarea reziduală a taxei. Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fit plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat în momentul scoaterii din parcul național auto. Dacă există posibilitatea restituirii taxei în momentul scoaterii din parcul național auto, nu există discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul național la data adoptării actului normativ. Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta S. L. S. B. M.solicitând admiterea, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii cu cheltuieli în ambele instanțe. În susținere se arată că pentru o soluționare corectă a cauzei chestiunea care se pune nu este acea a retroactivității sau a neretroactivității OUG nr.5. nici a constituționalității sau neconstituționalității uneia sau alteia dintre prevederile sale. Problema la care este chemată să răspundă instanța de judecată este aceea a conformității dispozițiilor art.214/1 - 214/3 din C.fiscal cu dispozițiile art.90 paragf.1 din TCE. În concret art.90 pargf.1 din Tratatul de instituire a C. E. prevede că „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. De la 1 ianuarie 2007 România este un stat al Uniunii E. Potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României „ca urmare a aderării prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E. precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne cu respectarea prevederilor actului de aderare";. Urmare a încălcării de către S. Român a dispozițiilor art.90 pargf.1 din TCE, C. E. în exercitarea prerogativelor pe care le are potrivit art.226 dinacelași tratat, a declanșat împotriva României „procedura infrigementului"; în primele sale două etape. Art.226 din Tratat prevede că „ în cazul în care C. consideră că un stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de C. aceasta poate sesiza Curtea de Justiție. În situația creată, Guvernul României a adoptat OUG nr.5., cu intrarea în vigoare la 1 iulie 2008, prin care au fost abrogate dispozițiile art.214/1- 214/3 C.fiscal. la această ordonanță i-au fost aduse modificările susmenționate însă nici la momentul de față procedura infringementului pornită împotriva României nu este încheiată. Dimpotrivă C. E. a criticat cu fermitate și aceste reglementări ulterioare și în data de 25 iunie 2009 a transmis României din nou o scrisoare de somare ca primă etapă a procedurii infringementului prev. de art.226 din TCE. Noul Guvern al României a emis la sfârșitul anului 2009 OUG nr.117/2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule însă reglementările acestei ordonanțe nu privesc raporturile juridice născute înaintea publicării în M.Of. partea I nr.926/2009 astfel că ele nu sunt aplicabile cazului în speță. Noua reglementare privind taxa de poluare este la fel de discriminatorie ca cea pe care o înlocuiește tocmai pentru că perceperea taxei pe poluare este legată de prima înmatriculare a autovehiculului în România. Astfel potrivit disp. art.4 lit.a din OUG nr.5. „obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România";. Iată deci că ipotetic vorbind, aflându-se în situația persoanei care vrea să înmatriculeze în România două autovehicule teoretic identice având aceeași marcă, fabricate în aceeași zi și înscrise în circulație în aceeași zi - dar dintre care, înainte de achiziție unul era înmatriculat în Franța și unul în România- pentru cel achiziționat în Franța va plăti taxa de poluare în timp ce pentru cel achiziționat din România nu va plăti această taxă. Mai mult decât atât taxa pe poluare contravine în mod flagrant atât dosp. art.90 paragraful 2 din TCE cât și disp. art.28 din același Tratat. Astfel, în expunerea de motive la OUG nr.5. secțiunea a 2-a pct.1 descrierea situației actuale se menționează în mod expres. Apoi în preambulul OUG nr.208/2008 și al OUG nr.218/2008 se menționează în mod limpede motivele instituirii taxei pe poluare la nivelele determinate potrivit acestor reglementări. Rezumând cele două scopuri majore urmărite prin instituirea taxei pe poluare au fost pe de o parte stoparea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand provenite din țările membre ale Uniunii E. și pe de altă parte stimularea producției autohtone de automobile. Numai că acestea amândouă contravin dispozițiilor Tratatului de I. a C. E. Art.28 din Tratat prevede că „între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative șa import precum și orice măsuri cu caracter echivalent „- or taxa pe polare este în mod declarat tocmai o măsură de restricționare a importurilor de autovehicule second-hand provenind din statele membre ale UE. După aceea art.90 paragf.2 din Tratat prevede că „ de asemenea nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție - or taxa pe poluare este o taxă internă menită tocmai să protejeze producția internă de automobile. Răspunzând celor invocate prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului în considerarea că OUG nr.5. este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care în plus pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național. CEJ s-a pronunțat ca o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art.90 din tratatul CE nu este menit să împiedice un stat membru să introducă taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. Pe de altă parte este respectat și principiul transparenței deoarece taxa pe poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii cuantumul posibil la taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Conform art.6 din OUG nr.5. taxa pe poluare se determină pe baza unor criterii obiective luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților menționați în anexa 4. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe prevăzute de normele metodologice de aplicare a OUG nr.5.. Pe de altă parte, taxa pe poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scop din parcul național, motiv pentru care nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul național la data adoptării actului normativ și atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită nu se poate pune problema restituirii ei. În concluzie OUG nr.5. respectă exigențele de compatibilitate cu art.90 paragf.1 din Tratatul C. E. În ceea ce privește dobânda și cheltuielile se arată că trebuie avut în vedere dispozițiile civile și faptul că taxa nu a rămas în buget ci a fost virată administrației fondului pentru mediu precum și aceea că nu se poate reține o culpă procesuală. Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele: Recurenta a achitat în temeiul OUG nr.5. la A. F. P. B. M. cu chitanța TS6 nr.2058293 din (...) suma de 9988 lei cu titlu de taxă de poluare. Ulterior a contestat decizia de calcul solicitând și restituirea taxei în considerarea că taxa este contrară normelor comunitare art.90 din Tratat însă demersul său a fost respins. Considerând nejustificat acest refuz recurenta s-a adresat instanței prin cererea ce a fost soluționată prin sentința recurată. Critica adusă soluției constă în aceea că în mod greșit s-a reținut de instanță că refuzul restituirii taxei este justificat. Contrar celor susținute de recurentă reținerile instanței sunt concrete. Urmărind modificările succesiv de OUG nr.5. și cele evocate prin demersulintroductiv se observă că solicitarea restituirii a avut loc după data modificărilor ordonanței arătate astfel că compatibilitatea OUG nr.5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonanței . Actul normativ respectiv OUG nr.5. în forma inițială aplicabilă la data efectuării plății (...) ) nu este contrar legislației comunitare. Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90, actualul art. 110 din TFUE, prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. C.i E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele demediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O.U.G. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării sumei a cărei restituire se solicită) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1, actualul art. 110 parag. 1 din TFUE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantei i s-a fost solicitată taxa de poluare, taxă care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare. Ca atare refuzul autorității nu poate fi considerat nejustificat. Prin urmare, față de cele arătate constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004, Curtea va da o soluție de respingere a recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de S. L. S. B. M. împotriva siic nr.3042 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. N. S. AL H. F. T. G. A. B. Red.F..T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud. fond.S. S
| ← Decizia civilă nr. 2851/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2846/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
