Decizia civilă nr. 1293/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI COMERCIAL
DOSAR NR. (...)
DECZIA CIVILĂ NR. 1293/2011
Ședința publică din data de 30 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T.
JUDECĂTOR: M. H. JUDECĂTOR: M. B.
G.: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul L. S. împotriva sentinței civile nr. 3038 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B.-M., având ca obiect anulare act de control și impozite - taxă specială de primă înmatriculare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 22 lei, achitată cu chitanța nr. 1213 din (...), aflată la fila 8 din dosar și timbru judiciar de 0,3 lei.
Se constată că recursul este declarat în termen, iar recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 C. pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din L. nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar. CURTEA Prin sentința civilă nr.3038 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul nr.(...) s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul L. S. împotriva pârâților D. G. a F. P. M., A. F. P. B. M., având ca obiect contencios administrativ. S-a reținut că, potrivit art. 11 din OUG 5. modificată: „Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență";. În realitate prin OUG 5. s-a realizat o redefinire a unei taxe printr-un act normativ distinct față de cel inițial, ceea ce nu echivalează cu instituireaunei noi taxe, atâta timp cât natura juridică a celor două taxe, de primă înmatriculare și cea de poluare, este identică, aceea de protecție a mediului înconjurător. Taxa pe poluare nu are caracter fiscal și nu este de asimilat cu un impozit pentru a se pune problema că produsele provenite din import sunt discriminate în raport cu cele autohtone. OUG 5. nu contravine legislației comunitare. P. D. C. C. 1. și 4., acest act normativ nu are caracter retroactiv, situație în care nu există nici un motiv suficient și pertinent ca dispozițiile ei să nu fie aplicate. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul L. S. solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ așa cum a fost formulată cu obligarea pârâților la restituirea sumei de 1337 lei reprezentând diferență taxă primă înmatriculare precum și la plata dobânzii În apărare recurentul a arătat următoarele: În cursul anului 2008, a cumpărat din Franța autoturismul Renault Megane, având data primei înmatriculări la (...). Pentru o reînmatriculare a acestuia în R., a fost obligat să achite la taxa specială de înmatriculare în cuantum de 3838 lei conform chitanței cu nr.740421/(...) , fiindu-i restituită suma de 2501 lei, potrivit deciziei nr. 22388/(...). Recurentul apreciază faptul că taxa specială de înmatriculare achitată la (...) este nelegală contravenind disp.art.90 alin.1 din T.ul CEE care impune principiul liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare, în condițiile normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii, față de produsele provenind din alte state membre. În ceea ce privește impozitarea autoturismelor second-hand importate Curtea Europeană de Justiție a apreciat că art.90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței între produsele care se află deja pe piața națională și produsele importate (cauza C-387/01, Weigel). Conform jurisprudenței bine stabilite art.90 paragraful 1 din T.ul CEE este încălcat atunci când taxa aplicată producerilor importate și taxa aplicată produselor naționale similare, sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc chiar dacă numai în anumite cazuri la un nivel al taxei mai mare în cadrul produselor importate. Totuși, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența unei asemenea discriminări, impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect, datorită efectelor pe care le produse. Cum R. este stat membru al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, sunt activate disp.art.148 alin.2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne. Răspunsul organului fiscal este un refuz nejustificat de a soluționa cererea reclamantului, un refuz dat cu încălcarea dreptului de a nu suporta o taxă care încalcă legislația comunitară. Acest refuz întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ, în înțelesul dat de art.2 alin.1 lit.c precum și ale alin.2 din L. nr.554/2004. Taxa specială de înmatriculare pe care reclamantul a achitat-o a fost încasată în baza legislației fiscale în termen, în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Din această perspectivă, recurentul consideră că are dreptul la restituirea integrală a taxei, Statul Român neavând un temei legal de reținere a unei părți a acesteia. În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxei colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din T., cu respectarea principiilor care guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată instanța comunitară arată că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și executivului însuși și organelor componente ale acestuia, cum sunt autoritățile fiscale. Intimații DGFP M. și AFP B. M., legal citați nu au depus întâmpinare Analizând recursul declarat de către reclamantul L. S. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041 C.pr.civ., Curtea reține , cu privire la fondul cauzei, că se impune restituire integrală a taxei de primă înmatriculare, întrucât, în cauza de față, se impune a se reține aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond , trebuia să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Conform dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 5., taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamantul recurent are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Aplicarea pentru trecut a actului normativ în discuție contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă menținerea ca legală a taxei speciale încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 5.. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă încontinuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce. Din această perspectivă, aplicarea OUG nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantului care a făcut dovada achiziției unui autoturism dintr-un stat membru al UE și care, de altfel, fusese și înmatriculat în comunitate. În consecință, în temeiul art. 20 al. 3 din L. nr. 554/2004, se va admite recursul declarat de reclamantul L. S. împotriva sentinței civile nr.3038 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o va modifica în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de către reclamantul L. S. în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. A J. ȘI A. F. P. A M. B. M. și în consecință, va constata nelegalitatea încasării la buget a sumei de 3838 lei, achitată cu chitanța TS4B nr. 0740421/(...), va obliga pârâta A. F. P. A M. B. M. să restituie reclamantului suma de 1337 lei și dobânda legală prevăzută de art.3 alin.3 din OG 9/2000 începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă. În baza art. 274,277 Cod proced. civilă, Curtea va obliga pârâtele să achite reclamantului cheltuieli de judecată parțiale în sumă de 500 lei în fond și în recurs, reducerea onorariului avocațial impunându-se datorită complexității reduse a cauzei, a jurisprudenței consacrate în materia restituirii taxelor de primă înmatriculare și a muncii de creație depusă efectiv de către apărătorul reclamantului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de L. S. împotriva sentinței civile nr.3038 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că : Admite în parte acțiunea formulată de către reclamantul L. S. în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. A J. ȘI A. F. P. A M. B. M. și în consecință : Constată nelegalitatea încasării la buget a sumei de 3838 lei, achitată cu chitanța TS4B nr. 0740421/(...). Obligă pârâta A. F. P. A M. B. M. să restituie reclamantului suma de 1337 lei și dobânda legală prevăzută de art.3 alin.3 din OG 9/2000 începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă. Obligă pârâtele în solidar să achite reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată parțiale pentru judecata în fond și recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 30 M. 2011 Thred./3 ex./(...)/m.h. Jud. fond: Ș. S.
| ← Decizia civilă nr. 3162/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3097/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
