Decizia civilă nr. 1384/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1384/2011
Ședința publică din 05 aprilie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., împotriva sentinței comerciale nr. 4508 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., cauza privind și intimatul R. L., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința comercială nr. 4508 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. s-a admis acțiunea reclamantului R. L. și a fost obligată pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A., să înmatriculeze, în condițiile legii, autoturismul marca FIAT TIPUL FIORINO nr.de identificare ZFA14600008688537, fără plata taxei pe poluare. În motivare se arată că prin cererea sa, reclamantul . L., domiciliat în com.IP, sat C. de Sus, nr.113, jud.S., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A., obligarea acestei instituții la înmatricularea autoturismului, proprietatea sa, marca FIAT TIPUL FIORINO seria sașiu ZFA14600008688537 înmatriculat pentru prima dată în ITALIA la data de (...), fără achitarea taxei de poluare pentru autoturisme. Starea de fapt dedusă judecății, conform înscrisurilor depuse la dosar - și de altfel necontestată - este aceea că reclamanta(ul) a cumpărat autoturismul marca FIAT TIPUL FIORINO, seria sașiu ZFA14600008688537, din ITALIA și importat în R. la data de 29 iunie 2010, conform actului depus la fila 8 din dosar. Practic este vorba despre un autoturism care a fost inițial înmatriculat într-un stat membru al U.E., pentru care reclamantul a obținut numere provizorii de înmatriculare, însă cu adresa nr.39793 din 29 iunie 2010, pârâta a refuzat înmatricularea definitivă, pe motiv că nu a achitat taxaspecială pentru autoturisme (mai precis taxa de poluare pentru autovehicule, prevăzută de O. nr. 50/(...), publicată în M. Of. nr. 327/(...)). În susținerea cererii, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei speciale de poluare. Prin întâmpinare, instituția pârâtă a considerat că reclamantul nu este lezat în dreptul său de refuzul autorității publice în sine, deoarece acesta decurge din perspectiva unor prevederi legale în vigoare, care au fost adoptate „în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limita prevăzută de legislația comunitară în acest domeniu, ținându-se cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E. Judecând pe fond cauza, tribunalul a apreciat că argumentele invocate de reclamant în sprijinul cererii sale sunt pertinente și pe deplin lămuritoare în sensul că „taxa de poluare"; ce trebuie achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicol în R., în conformitate cu prevederile O. nr. 5., are în realitate aceeași finalitate (scop) cu „taxa specială de primă înmatriculare"; prevăzută de art. 2141 - 2143 Cod fiscal, - pe care, de altfel, o înlocuiește - și anume, restricționarea la import a autovehiculelor, în special a celor „second-hand";, inclusiv cele provenite din spațiul Uniunii E. Prin această măsură restrictivă la import, se încalcă însă normele primare de drept comunitar, obligatorii și cu aplicabilitate directă de către statele membre ale Uniunii E., așa cum sunt ele interpretate și dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a C. E. (CJCE) de la L. În acest sens, art. 90 pct. 1 din T.ul de instituire a C. E. prevede că „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor statemembre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare";. De altfel, Curtea de Justiție a C. E. a stabilit pentru prima oară, în anul 1974 (cauza Dassonville) că toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica, direct sau indirect, în fapt sau potențial comerțul intercomunitar sunt considerate măsuri echivalente cotelor vamale, în speța de față taxa specială de primă înmatriculare, ceea ce contravine prevederilor T.ului Constitutiv al Uniunii E. Noțiunea de taxă cu efect echivalent a fost dezvoltată în jurisprudența CJCE în sensul că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, și care reprezintă o taxă specială de înmatriculare propriu-zisă constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE și 25 CE (a se vedea, în special, hotărârile din 17 iulie 1997, Haar Petroleum, C-90/94, Rec. p. I-4085, punctul 20, din 2 aprilie1998, Outokumpu, C-213/96, Rec. p. I-1777, punctul 20, precum și cea din 5 octombrie 2006, Nadasdi- Nameth). După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă în cadrul T.ului CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 și C-41/05, încă republicată în Recueil, punctul 55 șijurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, citată anterior, punctul 45). De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat că articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (a se vedea hotărârile din 29 aprilie 2004, Weigwl, C-387/01, Rec. p. I-4981, punctul 66 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi si Nemeth, citată anterior, punctul 46). În plan intern, Constituția României prevede în mod expres (art. 148), că urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin. 4). Prin D. în cauza Costa/Enel (1964), CJCE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a C. însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto (taxa de poluare) a fost introdusă în legislația internă prin O. nr. 50/(...) privind modificarea Codului Fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJCE a stabilit că"; judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale."; Un alt motiv de inaplicabilitate al O. nr.5. este legat de împrejurarea că acest act normativ tinde să modifice Codul fiscal, după cum rezultă din prev. art. 14 alin.(2) care spune că";la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență( adică, 1 iulie 2008-n.n.) se abrogă art.214/1-214/3 din L. nr.571/2003 privind Codul fiscal(…)"; deși art.4 alin.(1) Cod fiscal prevede fără echivoc că acesta „se modifică și se completează numai prin lege(…)"; și că „orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege"; Prin urmare codul nu poate fi modificat decât prin lege, în sensul strict al acestei noțiuni și nicidecum printr-o ordonanță, fie chiar și de urgență, astfel încât și din această perspectivă taxa de poluare, care practic a înlocuit taxa de primă înmatriculare-în contextul mai sus arătat- apare la rândul său ca nelegală, chiar și prin raportare la ordinea de drept internă. În concluzie, tribunalul, apreciind că „taxa de poluare"; instituită prin O. nr. 5. reprezintă pentru autovehiculele second-hand provenite din spațiul U.E. și reînmatriculate în R., o măsură (indirectă) cu efect echivalent cotelor vamale, ce contravine legislației comunitare, a admis acțiunea reclamantului, în sensul celor solicitate. Împotriva sentinței a formulat recurs I. P. J. S., arătând că hotărârea afost dată cu încălcarea, interpretarea si aplicarea greșită a OUG nr. 5. cu toate modificările si completările ulterioare. În motivarea recursului se arată că prin hotărârea atacată, instanța de fond admite acțiunea formulata de reclamant si in consecința obliga serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatricularea vehiculelor din cadrul Instituției P. J. S. la înmatricularea autoturismului proprietate personala fără achitarea taxei pe poluare. Considera criticabil acest mod de interpretare a legii, deoarece OUG nr. 5. cu toate modificările si completările ulterioare, stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la fondul pentru mediu si se gestionează de A. F. pentru Mediu, in vederea finanțării proiectelor si programelor pentru protecția mediului. Conform art. 4 din OUG nr. 5., obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in R., articol care statuează ca "O. de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 9". Analizând compatibilitatea textului citat cu normele dreptului comunitar, se constată că nu sunt încălcate prevederile art. 90 din T.ul CE. Astfel, potrivit dispozițiilor OUG nr. 5., cu toate modificările si completările ulterioare, R., stat membru al C. E., nu supune direct sau indirect produsele altor state membre, impozitelor interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor naționale similare. Or, taxa pe poluare instituita prin OUG nr. 5.. nu poate fi asimilata impozitelor interne, deoarece aceasta taxa este perceputa pentru asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., măsuri adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale, opozabile tuturor proprietarilor de autovehicule care, prin înmatricularea acestora in R., înțeleg sa le utilizeze pe teritoriul nostru, contribuind astfel la poluarea mediului. Mai mult, măsurile stabilite prin OUG nr.5. sunt pe deplin compatibile cu prevederile art. 85 si 90 din T.ul UE - taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal, așa cum rezulta din hotărârile Curții E. de Justiție, după cum urmează - Cauza nr. 112/84 Humblot - Hotărârea din (...), cauza nr. C - 47/88 Comisia UE in contradictoriu cu Danemarca - Hotărârea din (...), cauza nr. C - 345/1993 Nunes Tadeu - Hotărârea din (...), cauza nr.C- 375/95 Comisia in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...), cauza nr. C- 393/1998 Gomes Valente - Hotărârea din (...); cauza nr. C 313/2005 Brzezinsk - Hotărârea din (...): cauza nr. C - 74/2006 Comisia in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...). Pe de altă parte, aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa înmatriculeze si sa utilizeze in R. autoturisme second - hand importate din statele membre ale Uniunii E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze un autovehicul, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei, instituit de OUG nr. 5. ca fiind unul pe poluare, rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 (2), in care sunt enumerate categoria de programe si proiecte pentru protecția mediului care urmează sa fie finanțateurmare a aplicării acestui act normativ. Prin urmare, chiar daca legislativul nu a găsit o formula mai potrivita, prin condiționarea înmatriculării autovehiculelor de plata acestor taxe, acest aspect nu este de natura sa o transforme intr-o taxa de prima înmatriculare, cum era cea prevăzuta de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal si apreciata ca nelegala de practica judiciara. Instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor si acordului dintre R. si Comisia Europeana, astfel că aceasta nu contravine legislației comunitare. Mai mult, Curtea de A. G. prin D. nr. 1617/R/(...) a admis recursul Instituției P. J. G., si a conchis ca "in ceea ce privește obligarea serviciului public comunitar sa înmatriculeze autoturismul fără a exista o prealabila constatare ca taxa pe poluare nu este datorata, soluția este incorecta, si nemotivata ... pe lângă taxa pe poluare, serviciul de specialitate din cadrul Prefecturii mai are de analizat si alte condiții de natura juridica sau tehnica privitoare la autoturismul a cărui înmatriculare se solicita, din acest punct de vedere instanța de fond nu se poate substitui in atribuțiunile funcționarului public obligat sa verifice si sa constate îndeplinirea tuturor condițiilor înmatriculării". Tot din aceleași considerente se mai desprinde si faptul ca "este rolul judecătorului național sa refuze aplicarea unor dispoziții naționale contrare TUE, competenta atribuita acestuia in mod exclusiv .... așa fiind nu s-ar putea cere funcționarului public de la serviciul înmatriculări sa dea si o interpretare jurisdicționala aplicării sau nu a unei dispozițiuni legale naționale, in plina vigoare la data primirii unei cereri". In consonanta cu practica Curții de A. G., Curtea de A. C. a admis recursul nostru in cauza ce formează dosarul cu nr. (...) privind pe intimatul - reclamant S. L. - R. si a dispus modificarea in întregime a sentinței civile recurate, în sensul că a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant (decizia civilă nr. 2210/(...)). Curtea analizând recursul declarat, reține următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.ul de instituire a C. E. (în continuare, T.). Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii E. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și G. însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicareadirectă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Art 2 din L. contenciosului administrativ definește nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen iar refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal potrivit disp art 2 alin 2 din L. nr. 554/2004 Interpretarea dispozițiilor legale invocate de reclamant ca fiind incidente în cauză referitoare la nesoluționarea în termen și refuzul nejustificat de a soluționa o cerere relevă că nu orice refuz de a soluționa favorabil o cerere adresată autorității se poate califica drept refuz nejustificat ci doar acel refuz care se fundamentează pe un exces de putere. Refuzul de a soluționa favorabil o cerere de către autoritatea publică presupune exprimarea neechivocă a poziției de către aceasta urmare a unei solicitări exprese , cu depășirea limitelor dreptului de apreciere cu care a fost investită autoritatea . Alegațiile reclamantului vizând împrejurarea că prin promovarea acestei acțiuni a urmărit sancționarea autorității întrucât dispozițiile legii speciale nu prevăd un termen de soluționare a acestora și în acest mod autoritatea dispune de puteri discreționare iar abuzul pe care îl săvârșește golește de conținut drepturile particularilor nu pot fi primite întrucât răspunsul autorității nu poate fi calificat ca un refuz nejustificat . Refuzul nejustificat al autorității ar fi presupus un exces de putere și o apreciere discreționară ori autoritatea în procedura demarată a urmărit tocmai asigurarea transparenței și legalității . Pentru a asigura dreptul părții de a ataca potrivit disp. art. 1 din L. contenciosului administrativ refuzul autorității de a satisface o cerere cu privire la un drept recunoscut și nerezolvarea unei astfel de cereri în termenul stabilit de lege, refuzul trebuie să fie nejustificat. Principiul legalității în organizarea executării legii și exercitarea competenței înseamnă dreptul și obligația autorității administrației de a interveni, manifestându-și voința juridică de a satisface pretențiile persoanelor care li se adresează. De la momentul adoptării OUG 117/2009 emisă pentru punerea de acord a O. de urgență nr. 2. privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din T.ul privind funcționarea Uniunii E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (T.ul de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația României cu Uniunea Europeană, taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare considerentele aplicabile formei inițiale a OUG 5. fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după epuizarea termenului de 45 de zile instituit. Cererea de înmatriculare a fost formulata de către reclamant după data de (...), respectiv la data de (...) așa cum arată chiar în acțiune astfel că în vederea înmatriculării are obligația achitării taxei de poluare devenind incidente dispozițiile în vigoare la momentul declarării intenției de înmatriculare . Pârâta nu s-a aflat în sfera abuzului când a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate dedispozițiile OUG nr. 5., astfel cum acestea erau în vigoare la momentul investirii autorității, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind ca atare nefondată. Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 C.pr.civ,. Curtea va admite recursul declarat de pârâtul I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de pârâtul I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 4508 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. pe care o modifică, în sensul că respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A.-I. A. C. I. V. D. Red. D.P. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: M. S.
| ← Decizia civilă nr. 20/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 04/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
