Decizia civilă nr. 1445/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1445/2011
Ședința publică de la 07 A. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta SC M. S., împotriva sentinței civile nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. G. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat M. A., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul nu este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de (...) s-a depus la dosar întâmpinare, comunicată cu reprezentul recurentei.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3649/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea reclamantei SC M. S., împotriva pârâtelor A. F. P. a municipiului G. și A. F. pentru M., având ca obiect obligația de a face.
M..
S-a respins cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanta SC M. S. a chemat în judecată pârâtele A. F. P. a municipiului G. și A. F. pentru M., solicitând pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună: obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 12.034 lei achitată cu titlu de taxă de poluare în data de (...) prin chitanța seria TS 5 nr. 5951913 la T. M. G. pentru înmatricularea autoturismului proprietatea societății marca Ford, cu nr. de identificare W. și la plata dobânzii legale pentru perioada cuprinsă între data achitării (...) până la data restituirii integrale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta arată că a achiziționat autoturismul de mai sus în luna noiembrie anul 2009 din Republica Federală Germană, țară membră U.E., după care a demarat toate procedurile pentru înmatricularea acesteia în România, dar condiționat de achitarea taxei de poluare.
La data de 30 decembrie 2009, urmare cererii înregistrate sub nr.
11239 la pârâta de rândul 1 s-a emis Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit cuantumul taxei în sumă de
12.034 lei, dată la care erau în vigoare prevederile OUG nr. 5. modificată de
OUG nr. 2..
După emiterea deciziei de mai sus, în data de (...) a achitat suma de
12.034 lei cu titlu de taxă pe poluare, potrivit chitanței seria TS 5 nr.
5951913 la T. M. G., însă apreciind-o ilegală, la data de 26 martie 2010 a solicitat aceleiași pârâte restituirea.
La data de 26 martie 2010 restituirea aceleiași sume a solicitat-o și pârâtei de rândul 2 care până la promovarea prezentei acțiuni nu i-a comunicat răspunsul.
În drept, invocă prevederile art. 148 alin. 2 Constituția R., art. 90 paragraful I din Tratatul constitutiv al Uniunii E. coroborat cu art. 7, 8 și 18 din L. nr. 5..
Prin înscrisul de la fila 16 pârâta de rândul 1 a formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. solicitând ca în condițiile în care se va admite acțiunea să se dispună obligarea chematului în garanție să-i restituie suma pe care instanța o va obliga să o achite reclamantei, în conformitate cu prevederile art. 60-63 Cod procedură civilă.
Chemata în garanție A. F. pentru M. prin întâmpinarea depusă la dosar (f.24-27) invocă excepția inadmisibilității acțiunii motivată pe faptul că în speță obiectul juridic dedus judecății nu se circumscrise competenței statuate de L. nr. 5., iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât suma a cărei restituire se solicită a fost stabilită în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta de rândul 1 a fost respinsă, deoarece obiectul juridic dedus judecății nu-l constituie anularea actului administrativ fiscal prin care s-a statuat cuantumul taxei pe poluare, ci îl constituie restituirea sumei menționate urmare a refuzului de nerestituire, apreciat ca nejustificat, astfel că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 207 alin. 1 și urm. Cod procedură fiscală privind parcurgerea procedurii administrative prealabile.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de chemata în garanție, prin întâmpinare, a fost respinsă, deoarece obiectul juridic dedus judecății îl constituie restituirea sumei menționate urmare a refuzului pârâtei de a o restitui, obiect care se circumscrie competenței speciale statuată de L. nr. 5..
Examinând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul a constatat următoarele:
Probațiunea administrată în cauză atestă că reclamanta a achiziționat autoturismul de mai sus în luna noiembrie anul 2009 din Republica
Federală Germană, țară membră U.E., după care a demarat toate procedurile pentru înmatricularea acesteia în România, dar condiționat de achitarea taxei de poluare.
La data de 30 decembrie 2009, urmare cererii înregistrate sub nr.
11239 la pârâta de rândul 1 s-a emis Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit cuantumul taxei în sumă de
12.034 lei, dată la care erau în vigoare prevederile OUG nr. 5. modificată de
OUG nr. 2..
După emiterea deciziei de mai sus, în data de (...) a achitat suma de
12.034 lei cu titlu de taxă pe poluare, potrivit chitanței seria TS 5 nr.
5951913 la T. M. G., însă apreciind-o ilegală, la data de 26 martie 2010 a solicitat aceleiași pârâte restituirea.
La data de 26 martie 2010 restituirea aceleiași sume a solicitat-o și pârâtei de rândul 2 care până la promovarea prezentei acțiuni nu i-a comunicat răspunsul.
T. a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.
Astfel, OUG nr. 5. stabilea în forma inițială cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma inițială a OUG 5. cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25, 28, 30, 90 din Tratatul de instituire a C. E. (actualmente art.30, 34, 36, 110 din TFUE).
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, niciun stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale C. unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1
Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și C. E., astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. M. S., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost precizată.
În motivarea recursului se arată:
Taxa care se solicita a fi restituita a fost achitata in baza dispozițiilor
O. nr. 5. modificata de OUG 2. cu privire la taxa de poluare, dispoziții care consideram ca, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E.
Sentința recurată este criticabila, se arată, sub următorul aspect: se reține de către instanța de fond faptul ca, taxa achitata de către subscrisa ar fi legala si nu încalcă normele Tratatului European pentru motivul ca, taxa a fost achitata după intrarea in vigoare a dispozițiilor O. nr. 1. respectiv ca a fost achitata la data (...) data la care dispozițiile cu privire la taxa de poluare sunt legale.
Recurenta arată că la momentul emiterii decizie erau in vigoare dispozițiile O. nr. 5. modificata de O. nr. 2. cu privire la taxa de poluare. R. la aceste acte normative a fost calculata taxa care a fost achitata de către subscrisa si nu la forma actului normativ modificat de O. nr. 1. astfel cum retine instanța.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta A. F. P. a municipiului G. (f. 10-12)a solicitat respingerea recursului reclamantei.
Analizând recursul, Curtea reține:
A rezultat din actele depuse în fața instanței de fond că reclamanta a achitat suma de 12.034 lei cu titlu de taxă de poluare la data de (...).
În raport de cadrul legislativ existent la data plății urmează a fi analizată cererea de restituire a taxei.
Noul act normativ, respectiv O., intrat în vigoare la data de (...) în forma sa inițială, a avut o primă modificare, prin OUG nr. 2., intrată în vigoare la data de (...), iar modificarea următoare a fost realizată prin OUG nr. 2., intrată în vigoare la data de (...).
Forma inițială a OUG nr. 5., înainte de modificarea realizată prin OUG nr. 2., intrată în vigoare la data de (...), nu este contrară Tratatului comunitar și legislației comunitare
Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.
Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de
Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.
Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17).
De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.
Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.
Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.
Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93
Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.
Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49).
Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.
Se poate, așadar, concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul plății taxei) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul C. E.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându- se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.
Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când unautovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";.
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
În consecință, față de celel mneționate se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S. M. S. împotriva sentinței civile nr.
3649 din (...), pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
D. M. R.-R. D. L. U. M. T.
Red.DM/dact.LCC
2 ex./(...)
Jud.fond: G.G.
| ← Decizia civilă nr. 5426/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
