Decizia civilă nr. 1864/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1864/2011
Ședința publică din 10 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de SC R. S., împotriva sentinței civile nr. 3. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., cauza privind și pe D. G. A F. P. B., A. F. P. B. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 21,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar un înscris din partea recurentei, prin care s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate ( f. 11 -12) .
În data de (...) s-au înregistrat la dosar întâmpinări din partea intimatelor D. B. N. și A., prin care s-a solicitat respingerea recursului formulat și judecarea cauzei în lipsă
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N. s-a respins excepția inadmisibilității invocată de chemata în garanție A. F. PENTRU M.. S-a respins acțiunea principală formulată de reclamanta SC R. S. B. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. B.-N. și A. F. P. B., ca neîntemeiată. S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtele D. G. a F. P. B.-N. și A. F. P. B. În motivare se arată că prin acțiunea în contencios administrativ înreg.sub nr.de mai sus, reclamanta SC R. S. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. B.-N. și A. F. P. B., a solicitat să se dispună anularea actului administrativ fiscal - Decizia de calcul a taxei de poluare 2. din data de (...); să se dispună anularea actului administrativ fiscal nr.63/(...) - decizia de soluționare a contestației împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare; să se dispună restituirea integrală a sumei de 7711 lei achitată de reclamantă,constând în contravaloarea taxei de poluare la prima înmatriculare plătită conform chitanței seria TS6 nr.0827148/(...) și plata dobânzilor pentru fiecare zi, până la data restituirii sumei, la nivelul penalităților percepute pentru creanțele bugetare, pentru repararea integrală a prejudiciului conform prev.disp.art.1084 cod civil rap.la art.1082 Cod civil, întrucât taxa este ilegală și discriminatorie. Reclamanta a arătat că a achiziționat autoturismul AUDI A 8, având capacitatea cilindrică de 2967 cmc, având norma de poluare E. 4, pentru înmatricularea căruia a fost necesar să achite pe lângă taxa de înmatriculare la Primăria Bistrița și taxa de poluare la prima înmatriculare în sumă totală de 7711 lei la A. F. P. B., în baza D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule 2. din data de (...) conform chitanței seria TS6 nr.0827148/(...). Reclamantul a considerat că perceperea taxei speciale de poluare pentru autoturisme și autovehicule prev.de O.nr.5. cu modificările și completările ulterioare, impusă în sarcina sa ca fiind nelegală, întrucât în cauză se impune a se constata aplicarea disp.art.148 alin.2 din Constituția R., care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale U. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Alin.4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2 menționat. T. specială este în mod clar discriminatorie întrucât nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R., stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea acestora în țară. Diferența de aplicare a taxei demonstrată în modul arătat, introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în R. din Comunitatea E. în scopul reînmatriculării lor în R., în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în R. taxa nu se ai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. Mai mult, taxa de poluare are un caracter discriminatoriu, ea aplicându-se diferit unor situații juridice identice, fără a exista vreo justificare obiectivă pentru acest lucru. De pildă, trebuie operată situația juridică a unei persoane care deține un autoturism înmatriculat în R. în anul 2006 și situația juridică a unei persoane care înmatriculează un autoturism identic în R. după data de 1 iulie 2008. Ambele mașini circulă în R. și este evident ca, în principiu, având aceleași caracteristici, ambele mașini poluează în egală măsură., Potrivit OUG nr.5., însă, principiul „poluatorul plătește"; este aplicat doar în cazul autoturismului înmatriculat după 1 iulie 2008, al cărui proprietar datorează taxa de poluare. În schimb, deși autoturismul poluează, proprietarul autoturismului înmatriculat în 2006 nu plătește nimic. S-ar putea replica ca pentru autoturismul înmatriculat în anul 2006, s-au achitat TVA, accize și taxe vamale. Acest argument nu este pertinent, însă din moment ce renunțarea la asemenea impozite indirecte s-a produs, cu începere de la 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderării R. la U. și nu a urmare a vreunei modificări legislative interne, în sensul înlocuirii acestor prevederi cu taxa de primă înmatriculare și apoi cu taxa de poluare. T. de poluare este o taxă cu efect echivalent ilegală aceasta fiind și poziția C. exprimată în data de (...) în cauza C-524/2007 împotriva Austriei care a impus o taxă identică. Ca urmare a efectului direct al art.90 par.1 din T. pentru ordinea juridică internă a R., se impune să se constate ca disp.OUG 5. cumodificările și completările ulterioare sunt reglementări contrare care nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față. N. fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia ca taxa specială de poluare achitată pentru reînmatricularea autoturismului de către subscrisa, în cuantum de 7711 lei, a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea art.90 par.1 al tratatului. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 și C-41/05, încă nepublicată în Recueil, punctul 55 și jurisprudenta citată, precum și Nadasdi et Nemeth, citată anterior, punctul 45). Nelegalitatea prev.OUG 5. cu modificările și completările ulterioare conform căreia persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, sunt obligate să achite o taxă specială de poluare pentru înmatricularea în R., rezultă și din faptul ă prin această obligație se instituie o taxă cu efect echivalent în înțelesul artic.25 CE. Noțiunea de taxa cu efect echivalent, rezultă dintr-o jurisprudență și se constată ca orice taxa pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare ale acesteia și care reprezintă o taxa specială impusă cu ocazia înmatriculării constituie o taxă cu efect echivalent în sensul art.23 CE și 25 CE. Prin întâmpinare (f.17), pârâta A. F. P. B. a solicitat să se respingă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC R. S. T. achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în OUG nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare și de prev.HG nr.686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 5.. La data intrării în vigoare a ordonanței de urgență s-au abrogat art.214/1 - 214/3 C. fiscal, prin care a fost reglementată taxa denumită „. specială";. ordonanța de urgență menționată, ce a intrat în vigoare la (...), reglementează o nouă taxă, respectiv taxa de poluare. T. de poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. L. nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în R.. Din analiza dispozițiilor comunitare invocate și a celor interne aplicabile în speță nu rezultă că ar exista o contradicție, o incompatibilitate între acestea. Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din U. sau față de autoturismele noi produse în U. și importate în R., întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în R. este aceeași, indiferent e proveniența autovehiculului. S-a mai precizat că prin adoptarea OUG nr.5. nu a fost constatată nici o încălcare a normelor comunitare, de către nici o instituție/organizație internă sau externă, respectiv Curtea Constituțională sau C. E., în calitatea sa de „. al respectării normelor comunitare. In cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, derulată la nivelul instituțiilor U., C. E. nu a contestat niciodată instituirea taxei, șa cum a fost reglementată de C. fiscal, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul, în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, recomandarea comisiei constând în reducerea taxei pemăsură ce valoarea autoturismului scade. Opinia comisiei are în vedere faptul că înainte de toate, taxa specială reglementată de C. fiscal nu este una fiscală, scopul urmărit prin adoptarea ei a fost acela de a proteja mediul față de emisiile poluante. Pârâta A. F. P. B. a formulat cerere de chemare în garanție a A. F. pentru M., prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitate de reclamantă, în cazul în care instanța admite acțiunea introductivă, pentru considerentele următoare. Cel ce încasează taxa de poluare este organul fiscal teritorial competent din cadrul Agenției Naționale de A. F., potrivit disp.O.G.nr.92/2003, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxă de poluare este A. F. pentru M., fapt ce reiese și din disp.art.5, alin.4 din OUG nr.5., unde se arată că „. se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. S. pe numele A. F. pentru M.";. Prin întâmpinare (f.24), pârâta D. G. a F. P. B.-N. a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamant ca fiind neîntemeiata, pe cale de consecință menținerea ca temeinice și legale a actelor administrative atacate, în speță Decizia nr.63/(...), respectiv a D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2./(...) emisa de către D. B.-N. De asemenea pe cale de consecință, solicită nedispunerea restituirii sumei de 7.711 ei achitată de reclamantă cu titlu de taxă de poluare și nici dobânda legală aferentă solicitată. In motivare s-a arătat ca, odată cu preambulul O.G.nr.5., respectiv prin art.1 alin.1 din actul normativ, se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la B. fondului pentru mediu și se gestionează de A. fondului pentru mediu în vederea finanțării unor proiecte și programe necesare protecției mediului. Rezultă deci fără echivoc că instituirea și perceperea taxei de poluare are drept scop final, îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu. Scopul arătat mai sus deși la prima citire ar putea să pară nerelevant față de criticile aduse textului legal, este e o vădită importanță, căci, dat fiind scopul actului normativ, aceasta stabilește și criteriile ce trebuie avute în vedere la momentul determinării prin calcul matematic al întinderii taxei pentru fiecare autovehicul în parte. A. după cum se poate observa sunt importante emisiile de noxe toxice precum și cele de dioxid de carbon, iar nu valoarea de facturare, criterii pe deplin în conformitate cu obiectivul de protejare a mediului. În aceeași ordine de idei, se arata că OG 5., este în deplină conformitate cu principiile jurisprudenței europene, prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață și care în măsura în care sunt apreciate incorecte pot fi contestate de contribuabilul plătitor. Obligația de plată a taxei se naște, conform prev.art.4 din OG 5., cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri expres prevăzute. Potrivit reglementărilor mai sus menționate taxa de poluare se datorează cu ocazia primei înmatriculări în R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât în cazul celor noi, cât și în situația celor rulate. T. de poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate, ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate, legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în R.. Pârâta, D. generală a F. P. B.-N. a formulat cerere de chemare în garanție a A. F. pentru M., prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitată de reclamantă, în cazul în care instanța admite acțiunea introductivă. In motivarea cererii de chemare in garanție s-a precizat ca taxa de poluare ce se încasează de organul fiscal competent din cadrul Agenției Naționale de A. F., potrivit disp.O.G.nr.92/2003, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxă de poluare este A. F. de M., fapt de reiese și din disp.art.5 alin.4 din OUG 5., unde se arată că T. se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. statului pe numele A. F. pentru M.. Prin întâmpinare, chemata în garanție A. F. pentru M. (f.40), a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, invocând excepția de inadmisibilitate, deoarece reclamantul nu ataca un act administrativ, în înțelesul legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, și nici un act administrativ fiscal, în înțelesul C. de proceduri fiscală, ci solicită restituirea unei sume pe care consideră că o datorează. Așadar, reclamantul formulează o acțiune care nu este îndreptată împotriva unui răspuns la o plângere prealabilă (contestație administrativă) sau pentru că nu ar fi primit nici un răspuns de la pârâta, ori ar fi primit un refuz nejustificat de soluționare a cererii, ci formulează o acțiune care are ca obiect restituirea unei sume. Pe fondul cauzei s-a arătat că reclamantul face critici generale cu privire la OUG nr.5. pe care o consideră ca fiind discriminatorie și nelegala în raport cu tratatele constitutive ale U. Din cuprinsul OUG 5. rezultă că respectă exigențele de compatibilitate cu art.90 din T. CE, astfel, determinarea taxei pe poluare se face pe baza unor criterii obiective - capacitatea cilindrică, emisia de poluanți - luându-se în considerare și deprecierea autovehiculului conform coeficienților din Anexa nr.4. Pe de altă parte, atât timp cât taxa pe poluare percepută pentru prima înmatriculare a autovehiculului reclamantei este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autovehicul identic cu cel cumpărat de reclamantă și scos din parcul auto național în aceeași zi cu care s-a solicitat înmatricularea primului, exigențele stipulate e T. CE sunt respectate. Curtea E. de Justiție (CEJ) a afirmat în repetate rânduri, că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor seond-hand importate cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispoz.art.90 din T. CE. A., nici un stat membru nu trebuie să aplice produsele originale din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Rezultă dintr-o jurisprudență constantă că art.90, primul paragraf din T. CE este încălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri imitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import. Prin notele de ședință (f.44), reclamantul a solicitat respingerea ca netemeinică a excepției inadmisibilității invocate de chemata în garanție, A. F. pentru M., cu motivarea ca actul administrativ contestat este decizia nr.63/(...) emisă de D. B.-N. prin care îi este încă o dată vătămat dreptul subiectiv de care face anterior vorbire. Prin aceasta din urmă decizie, intimata decide respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de către reclamant. S-a mai arătat că, Decizia nr.63/(...), cea pe care reclamanta a contestat-o în instanță potrivit prevederilor legii contenciosului administrativ, constă într-un refuz de soluționare a solicitării reclamantei potrivit normelor legale, refuz ce poate fi cenzurat de instanța de judecată,așa cum de altfel se arată și în ultimul paragraf al deciziei în cauza, în termen de 6 luni de la comunicare. Din interpretarea logico-semantică a art.7 alin.5 se desprinde concluzia potrivit căreia procedura prealabilă este posibilă numai în cazul actului administrativ unilateral tipic, adică atunci când este vorba de o manifestare de voință într-un caz concret, nefiind obligatorie pentru actele administrative asimilate, respectiv refuzul nejustificat ori tăcerii administrației, menționate în cuprinsul art.2 alin.2 din Leg.554/2004 (decizia nr.,183/(...) a C. de A. B., secția a VIII-a de contencios administrativ fiscal). Analizând probele administrate în cauză, tribunalul a reținut următoarele: În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de chemata în garanție A. F. pentru M., tribunalul a reținut că reclamanta a solicitat să se dispună anularea actului administrativ fiscal - Decizia de calcul a taxei de poluare 2. din data de (...); să se dispună anularea actului administrativ fiscal nr.63/(...) - decizia de soluționare a contestației împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare, capătul de cerere vizând restituirea sumei achitate, fiind subsecvent celorlalte și depinzând de soluția dată acestora. Tribunalul mai reține că reclamanta a formulat, în termen legal, contestație împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare. Toate aceste considerente conduc la soluția respingerii excepției inadmisibilității invocată în cauză. Prin demersul său, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să procedeze la anularea actului administrativ fiscal - Decizia de calcul a taxei de poluare nr. 2. din data de (...); să se dispună anularea actului administrativ fiscal nr.63/(...) - decizia de soluționare a contestației împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare; să se dispună restituirea integrală a sumei de 7711 lei achitată de reclamantă, constând în contravaloarea taxei de poluare la prima înmatriculare a autoturismului proprietatea reclamantei, marca AUDI A 8, având capacitatea cilindrică de 2967 cmc, norma de poluare E. 4. Problema ce trebuie lămurită este aceea dacă taxa de poluare prevăzută de OG nr.5., astfel cum a fost modificată la data solicitării reclamantei, este contrară normelor invocate de aceasta. Pentru tranșarea acestei probleme tribunalul a reținut că referitor la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru, ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație, nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat, ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. CE. În aceste condiții, susținerea reclamantei privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată, întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici de o încălcarea a art. 28 din T. nu poate fi vorba. Conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efectechivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru, dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului, sunt egal aplicabilesau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale, dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat, respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din T., trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second- hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. în scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 paragraful l din T. CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât,atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5., actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din T. CE. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări, tribunalul a reținut că taxa de poluare reglementată de OUG 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din T. CE și a concluzionat că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E. Pentru tranșarea acestei probleme Curtea reține că referitor la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. CE. În aceste condiții, susținerea recurentului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată, întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici de o încălcarea a art. 28 din T. nu poate fi vorba. Conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efectechivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din T., trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second- hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. în scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 paragraful l din T. CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5. ( în vigoare la 1 iulie 2008), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din T. CE. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului,capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări instanța a reținut că taxa de poluare reglementată de OUG 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din T. CE și s-a concluzionat că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E., astfel că va respinge acțiunea principala ca neîntemeiată. Având în vedere soluția dată cererii principale și dispozițiile art. 60 alin. 1 Cod proc. civilă, tribunalul a respins și cererea de chemare in garanție formulată de pârâta D. G. a F. publice B.-N. Cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă au fost acordate, raportat la soluția de respingere a acțiunii și la dispozițiile art. 274 Cod proc. civilă. Împotriva sentinței a declarat recurs SC R. S., solicitând admiterea recursului astfel cum este formulat, modificarea în totalitate a sentinteirecurate in sensul: anulării actului administrativ fiscal - Decizia de calcul a taxei de poluare 2. din data de (...); anulării actului administrativ fiscal nr. 63 /(...) - refuzul nejustificat de solutionare a contestatiei impotriva D. de calcul a taxei de poluare; restituirii integrala a sumei de 7711 lei achitare de recurentă, constând in contravaloarea taxei de poluare la prima inmatriculare platita conform chitantei seria TS6 nr. 0827148/(...) si plata dobanzilor pentru fiecare zi pana la data restituirii sumei, la nivelul penalitatilor percepute pentru creantele bugetare, pentru repararea integrala a prejudiciului conform prevederilor dispozițiilor art. 1084 Cod civil raportat la art. 1082 Cod civil, întrucât taxa este ilegala si discriminatorie, cu cheltuieli de judecata. În motivarea recursului, recurenta arată că prin S. nr. 3. este respinsa actiunea recurentei ca fiind netemeinica motivat de faptul nu ar exista un caracter discriminatoriu al Taxei de poluare potrivit dispozitiilor 90 al. 1 din T. Constitutiv al UE. Contestă aspectul retinut de instanta considerand taxa speciala de poluare pentru autoturisme si autovehicule, prevazuta Ordonanta de U. a G. nr.5. cu modificarile si completarile ulterioare, impusa in sarcina sa ca fiind ne legala intrucat in cauza se impune a se constata aplicarea dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia R., care statueaza ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Alin. 4 al aceluiasi articol prevede ca, intre alte institutii, autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din alin. 2 mentionat. T. speciala este in mod clar discriminatorie intrucat nu este perceputa pentru autoturismele deja inmatriculate in R., stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceputa numai pentru autoturismele inmatriculate in celelalte state comunitare si reinmatriculate in R., dupa aducerea acestorain tara. Diferenta de aplicare a taxei demonstrata in modul aratat introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in R. din Comunitatea E. in scopul reinmatricularii lor in R., in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru autovehiculele inmatriculate deja in R. taxa nu se mai percepe cu ocazia vanzarii ulterioare. Mai mult, taxa de poluare are un caracter discriminatoriu, ea aplicandu-se diferit unor situatii juridice identice, fara a exista vreo justificare obiectiva pentru acest lucru. De pilda, trebuie comparata situatia juridica a unei persoane care detine un autoturism inmatriculat in R. in anul 2006 si situatia juridica a unei persoane care inmatriculeaza un autoturism identic in R. dupa data de 1 iulie 2008. Ambele masini circula in R. si este evident ca, in principiu, avand aceleasi caractieristici, ambele masini polueaza in egala masura. Potrivit OUG nr. 5. insa, principiul "poluatorul plateste" este aplicat doar in cazul autoturismului inmatriculat dupa 1 iulie 2008, al carui proprietar datoreaza taxa de poluare. In schimb, desi autoturismul sau polueaza, proprietarul autoturism ului inmatriculat in 2006 nu plateste nimic. S-ar putea replica ca pentru autoturismul inmatriculat in anul 2006 s- au achitat TVA, accize si taxe vamale. Acest argument nu este pertinent, insa din moment ce renuntarea la asemenea impozite indirecte s-a produs, cu incepere de la 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderarii R. la U. E. si nu ca urmare a vreunei modificari legislative interne, in sensul inlocuirii acestor prevederi cu taxa de prima inmatriculare si apoi cu taxa de poluare. T. de poluare este o taxa cu efect echivalent ilegala aceasta fiind și pozitia C. exprimata in data de (...) in cauza C-524/2007 impotriva Austriei care a impus o taxa identica, iar decizia este motivata pe faptul ca "nu s-ar putea accepta invocarea unor motive privind protectia sanatatii sau a mediului pentru refuzarea inmatricularii unor autovehicule de import in conditiile in care autovehiculele de ocazie asemănătoare din punct de vedere tehnic deja inmatriculate pe teritoriul national sunt exceptate de la obligatia respectarii unor asemenea cerinte in cazul unei noi inmatriculari in urma transferului proprietatii". A. C. a decis ca impunerea taxei de poluare este o incalcarea a normelor comunitare respectiv a prevederilor 28 si 30 din Tatatul CE. Recurenta nu înțelege care este evidenta conformitatii noii "taxe de poluare" cu prevederile art. 90 TCE, in conditiile in care campul de aplicare al disp art 4. OUG 5.(Art. 4. - Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul în R.) este similar cu cel instituit de art.214 Cod fiscal (Potrivit art. 2141 - 2143 din C. Fiscal si pct.311- 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se plateste cu ocazia primei înmatriculări in R.). Intre principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru autoritatile romane, astfel cum s-a mentionat prin referirile la art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutie, esentiala pentru situatia de fata este suprematia dreptului comunitar, in speta a art. 90 par. 1 din T. astfel ca prin modificarea C. fiscal si introducerea taxei speciale de poluare pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a incalcat in mod direct dispozitiile mentionate ale T.. A., potrivit normelor comunitare, articolul 25 CE prevede: "Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdictie se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal. Articolul 28 CE prevede: "Intre statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice masuri cu efect echivalent." Articolul 90 CE este redactat dupa cum urmeaza:"Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari de cat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. " Din articolul 90 al doilea paragraf [CE], reiese ca nici un stat membru nu poate aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. O. nr. 5. este contrara art. 90 din T. de I. a C. E., intrucat este destinata sa diminueze introducerea in R. a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu, favorizand astfel vanzarea autoturismelor second- hand deja inmatriculate in R. si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in R.( acest fapt reiese din interpretarea teleologica a expunerii de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 5. depus la P. sub nr PL-x 536/(...) si disponibil pe site-ul C. D., unde este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in R. a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect - "poluatorul plateste" -, sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in R. a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru). Or, dupa aderarea R. la DE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta S. c. Amministrazione delle finanze dello Stato - in speta, taxa menita sa descurajeze importul de banane in I.). Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din T. pentru ordinea juridica interna a R., se impune sa se constate ca dispozitiile ODG 5. cu modificarile si completarile ulterioare sunt reglementari contrare care nu pot fi mentinute in continuare ca aplicabile in cauza de fata. N. fi aplicabile in dreptul intern, aceste reglementari impun concluzia ca taxa speciala de poluare achitata pentru reinmatricularea autoturismului de catre recurentă, in cu antum de 7711 lei, a fost incasata in contul bugetului statului cu incalcarea art. 90 par. 1 al T.. Aceasta dispozitie are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre (hotararile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41105, inca nepublicata in Recueil, punctul 55 si jurisprudenta citata, precum si Nadasdi et Nerncth, citata anterior, punctul 45). De asemenea, in materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca articolul 90 CE vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (a se vedea hotararile din 29 aprilie 2004, Weigel, C-387/0l, Rec. p. 1-4981,punctul 66 si jurisprudenta citata, precum si Nâdasdi si Nemeth, citata anterior, punctul 46). Intr-adevar, din jurisprudenta C. rezulta ca un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel încât sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si, prin urmare, sa nu produca, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotararile Haahr Petroleum, citata anterior, punctul 34 si din 23 octombrie 1997, Comisie/Grecia, C- 375/95, Rec. p. 1-5981, punctul 29). Nelegalitatea prevederilor OUG 5. cu modificarile si completarile ulterioare conform careia persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de autoturisme neinmatriculate pe teritoriul national, sunt obligate sa achite o taxa speciala "de poluare" pentru inmatricularea in R., rezulta si din faptul ca prin aceasta obligatie se instituie o taxa cu efect echivalent in intelesul articolului 25 CE. Notiunea de taxa cu efect echivalent, rezulta dintr-o jurisprudenta si se constata ca orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra marfurilor in temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea si modul de aplicare ale acesteia, si care reprezinta o taxa speciala impusa cu ocazia inmatricularii constituie o taxa cu efect echivalent in sensul articolelor 23 CE si 25 CE (a se vedea, in special, hotararile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Rec. p. 1- 4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, Outokumpu, C-213/96, Rec. p. 1- 1777, punctul 20, precum si cea din 5 octombrie 2006, Nadasdi si Nameth, C-290/05 si C-333/05, inca nepublicata in Recueil, punctul 39, Hotararea C. E. impotriva Poloniei din data de 18 ianuarie 2007 din cauza C 313/05 si Hotararile C. E. impotriva Ungariei din data de 13 iulie 2006 din cauza C- 333/05 si data de 5 octombrie 2006 din cauza C 2.. Pentru aceste considerente solicita admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentintei recurate, restituirea sumei de 7711 lei constand in contravaloarea taxei de poluare la prima inmatriculare platita de recurentă conform chitantei seria TS6 nr. 0827148/(...), considerand ca aceasta plata a fost incasata in mod ilegal si plata dobanzilor pentru fiecare zi pana la data restituirii sumei, la nivelul penalitatilor percepute pentru creantele bugetare, pentru repararea integrala a prejudiciului conform prevederilor dispozitiilor art. 1084 Cod civil raportat la art. 1082 Cod civil, intrucat taxa este ilegala si discriminatorie. T. auto de poluare impusă de guvernul român încalcă două tratate europene. Este vorba de T. C. E. și de T. de aderare a R. și B. la U. E., ratificat de R. prin L. nr. 1.. Examinând recursul instanța constată următoarele: Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T. CE. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale G. nr. 208/(...) și 7/2009 se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada (...)- (...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea pe acest criteriu. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T. C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria E.4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de Justiție E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., Curtea E. de Justiție a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP Z. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantului, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond. 3. Referitor la fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală în parte pentru următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T. de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de Justiție a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea D eciziile C. de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea Decizia C. de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nădasdi și Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de Justiție a C. E. Jurisprudența C. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de Justiție a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi și Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminaresub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T. precum și cu jurisprudența C. de Justiție a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabileștecadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și segestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R.. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T. Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E.. Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.C.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Prin urmare, pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.312 alin.2, art. 304 (9) C.pr.civ. va admite recursul declarat de reclamanta SC R. S., împotriva sentinței civile nr. 3. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., pe care va modifica în sensul că va admite acțiunea reclamantei și va dispune anularea actului administrativ fiscal - Decizia de clacul a taxei pe poluare nr. 2. din (...) și va dispune restituirea sumei de 7711 lei achitată cu chitanța nr. TS6 nr. 0827148/(...) cu titlu de taxă de poluare, precum și dobânda legală aferentă începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă. Va admite cererea de chemare în garanție a Adiministrației F. pentru M.. În baza art. 274 Cod proc.civ., admite cererea privind obligarea pârâtelor D. G. a F. P. B. N. și A. F. P. B., precum și a chematei în garanție în solidar la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în primă instanță în cuantum de 147 lei. A., potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 5., taxa de poluare încasată de către organele fiscale constituie venit la bugetul fondului de mediu și se gestionează de către acesta, motiv pentru care se impune admiterea cererii de chemare în garanție în vederea asigurării opozabilității hotărârii față de A. F. pentru M.. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamanta SC R. S., împotriva sentinței civile nr. 308 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantei și dispune anularea actului administrativ fiscal - Decizia de clacul a taxei pe poluare nr. 2. din (...) și dispune restituirea sumei de 7711 lei achitată cu chitanțanr. TS6 nr. 0827148/(...) cu titlu de taxă de poluare, precum și dobânda legală aferentă începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă. Admite cererea de chemare în garanției a A. F. pentru M.. Admite cererea privind obligarea pârâtelor D. G. a F. P. B. N. și A. F. P. B., precum și a chematei în garanție la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 147 lei. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. V. D. Red. D.P. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: B. L.T.
← Decizia civilă nr. 5188/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4940/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|