Decizia civilă nr. 188/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 188/2011
Ședința publică de la 20 I. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător R.-R. D.
Judecător Ana M. T.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta A. F. P. A M. B., împotriva sentinței civile nr. 8. din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu reclamanta S. I. C. L. SA și pârâta D. G. A F. P. B.-N., recurent, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus de căter reclamanta intimată, întâmpinare. CURTEA Prin sentința civilă nr.89 din data de 16 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) de T. B.-N., s-a respins capătul de cerere privind anularea refuzului de restituire a taxei de primă înmatriculare ca inadmisibil, a fost obligată pârâta A. F. P. B. să restituie reclamantei suma de 80.788,28 lei diferență taxă de primă înmatriculare cu dobând alegală aferentă precum și cu obligarea la plata sumei de 1837 lei pe seama reclamantei SC I. COM A. S. L. SA și s-a respins acțiunea în contradictoriu cu D. G. a F. P. B.-N.. T. a apreciat că taxa de primă înmatriculare reglementată de art.214/1 Cod fiscal, intră în categoria taxelor interzise de dispozițiile art.90 din T.ul Comunității Europene, iar art.11 din OUG 50/2008 a intrat în vigoare ulterior abrogării art.din Codul fiscal și nu poate fi aplicat decât situațiilor născute după intrarea sa în vigoare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A. F. P. B., arătând că taxa de poluare este în concordanță cu normele europene și reclamantei i-a fost restituită diferența dintre taxa de poluare și taxa de primă înmatriculare achitată. De asemenea, se arată că Ordinul nr.1899/2004 nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de restituire nu a fostsoluționată în termenul legal iar art.10 alin.1 din OG 9/2000 arată că acest act normativ nu este aplicabil dobânzilor plătite de organele fiscale. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel reține următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.ul privind instituirea comunitățiilor europene. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T.ului de așa manieră să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Referitor la eventuala incidență a disp. O.U.G. nr. 50/2008, Curtea constată următoarele: Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art. 2141 - art.2143 C.fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din T.. Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . În ceea ce privește acordarea dobânzilor legale, acestea au fost acordate în vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat ca urmare a indisponibilizării sumei plătite în baza unei norme legale contrare normelor comunitare . Ca atare, în conformitate cu art.312 C.pr.civ. Curtea de A. va respinge rescursul ca nefondat și va menține în totalitate sentința civilă atacată. În conformitate cu art.274 C.proc.civ. va obliga recurenta să plătească intimatei SC I. COM A. S. L. SA suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de recurenta A. F. P. B. împotriva sentinței civile 8. din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime. Obligă recurenta să plătească intimatei SC I. COM A. S. L. SA suma de 1190 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, L. U. R.-R. D. ANA M. T. M. T. Red.RRD/AC 2 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 1966/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 153/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
