Decizia civilă nr. 2562/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2562/2011
Ședința publică de la 03 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. B.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta P. O. V. DE S. respectiv P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 4392 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., privind și pe intimata-pârâtă A. - D. G. A F. P. A J. M., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat
N. Ț. C. pentru recurentă, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că nu s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru recurs și pentru fond.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Reprezentantul recurentului depune la dosar chitanțele care atestă achitarea taxei judiciare de timbru pentru fond și pentru recurs, conform dispozițiilor instanței. Totodată, acesta arată că nu are alte cereri de formulat. Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare. Reprezentantul recurentului susține poziția procesuală exprimată prin memoriul de recurs, atât petitul principal cât și cel subsidiar. Subliniază faptul că hotărârea instanței de fond nu respectă dispozițiile art. 261 C.pr.civ., respectiv, nu indică motivele de fapt și de drept care au determinat convingerea instanței. Mai arată că în fața instanței de fond au fost ridicate cel puțin opt critici care nu au fost analizate de către instanță. Invocă practica judiciară a C. de A. C., respectiv, decizia nr. 1955/(...), precum și a Î.C.C.J. - decizia nr. 2015 din (...). În drept, invocă dispozițiile art. 41 și 109 C.pr.fiscală și art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ. Mai arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. CURTEA P rin Sentința civilă nr. 4392 din 0(...) pronunțată de Tribunalul M aramureș în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea în contencios fiscalformulată de reclamanta P. O. V. de S. - P. O. V. de S., în contradictoriu cu pârâta A. D. G. a F. P. M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța defond a reținut următoarele: Prin decizia nr. 75 din (...), pârâta D. G. a F. P. M. a respins ca neîntemeiată contestația formulată de P. O. V. de S. În baza Hotărârii nr. 462/(...) s-a alocat echivalentul în lei a sumei de 146.000 euro din F. E. de C., C. Local al orașului V. de S., în lei reprezentând 527.906,80 lei, suma fiind încasată la (...). Suma de 16.969 lei inclusiv TVA aferentă facturii nr. 1152404/17.X.2005 întocmită de S. A. SRL B. M., trebuia suportată de C. Local V. de S. și nu din F. de C., situație în care organul fiscal a calculat penalități de întârziere în cuantum de 19.820 lei conform art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. O altă sumă plătită în favoarea SC C. SA și care s-a achitat greșit din F. E., este de 81.580 lei reprezentând echivalentul în lei a TVA-ului cuprins în facturile fiscale emise de prestator. Este incontestabil faptul că beneficiarul proiectului este C. Local al O. V. de S., iar implementarea acestuia s-a făcut prin intermediul forului executiv, respectiv prin aparatul propriu al Primăriei V. de S., facturile fiscale reprezentând contravaloarea lucrărilor executate, fiind emise în sarcina Primăriei V. de S., iar aceasta a emis ordinele de plată. În contextul celor arătate și reținând că organul fiscal a efectuat controlul în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 30/1991, control care a fost solicitat prin O. nr. 2728 din 1.X.2009 emis de A. - D. G. de C. F., în speță sunt aplicabile și prevederile art. 12 din O.M. nr. 889/2005, ca urmare a solicitării C. de C. a R., situație în care nu poate fi primită apărarea reclamantei privitoare la depășirea competenței de către organul fiscal și emiterea deciziei în sarcina unei persoane fără calitate. Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în cauză nu sunt motive de anulare a deciziei menționate, împrejurare pentru care acțiunea reclamantei este neîntemeiată și a fost respinsă în temeiul dispozițiilor art. 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P. O. V. DE S. respectiv P. O. V. solicitând - În principal: în temeiul art. 312 alin. 3 și 5coroborat cu art. 304 cod proc. civilă admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 4392/0(...) pronunțată în dosarul nr. 35861100/2010 al T.ui M., și pe cale de consecință trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond; - În subsidiar: în temeiul art. 304 pct. 7, 8, 9 cod proc. civilă coroborat cu art. 312 alin. 1 cod proc. civ., solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii introductive de instanță. În motivare s-a arătat că: În fapt, în susținerea petitului principal al prezentului recurs, solicită instanței de recurs a constata că hotărârea instanței de fond nu respectă dispozițiile art. 261 pct. 5 cod proc. civ., respectiv nu indică motivele de fapt și de drept care au determinat convingerea instanței și nici cele pentru care s-au înlăturat cererile formulate de către reclamant. După cum facil se poate observa, acțiunea introductivă a fost motivată în drept invocându-se temeiuri de drept procesual și substanțial, cu toate astea în considerentele hotărârii apare faptul că acțiunea nu a fost motivată în drept. Cu toate că această afirmație reținută de către instanța de fond nu este caracterizată ca fiind importantă, demonstrează de la început atitudinea superficială de abordare a raportului juridic dedus judecății. Pe de altă parte se poate remarca faptul că, întreaga motivare a hotărârii este restrânsă la ultimele 2 alineate din pagina 3 și încă 2 alineate de pe pagina 4. Pe lângă caracterul evaziv și lipsit de scrupulozitate, ceea ce ne îngrijorează este faptul că, această motivare nu este o creație proprie a judecătorului fondului, ci o reiterare mimetică a conținutului întâmpinării depuse de către pârâtă, Ni se pare îngrijorător reducerea unei motivăricuprinse în cadrul unei hotărâri judecătorești la o atitudine de tip copy/paste. Acțiunea introductivă de instanță ridica mai multe elemente analizabile distinct, iar instanța de fond nu a analizat argumentele juridice expuse și cu atât mai mult aceste argumente nu au fost îndepărtate printr-o motivare în fapt și în drept adecvată. Această situație determină constatarea aplicabilității dispozițiilor art. 312 alin. 3 și 5, respectiv instanța nu a realizat o cercetare a fondului, motiv pentru care soluția de casare și trimitere în rejudecare este în opinia sa legală și temeinică. În ceea ce privește petitul subsidiar, reiterează conținutul succint al argumentelor expuse mai sus, constatând aplicabilitatea art. 304 pct. 7, respectiv hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină fiind evidentă lipsa de corelație între argumentele de drept invocate de către reclamantă și lipsa unei argumentații serioase și complete pentru îndepărtarea lor. În ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 304 pct. 8, instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în condițiile în care a statuat direct și indirect existența unui raport juridic fiscal în contra evidenței determinate de convenția încheiată între Ministerul Finanțelor Publice și C. Local al orașului V. de S., consacrând această convenție la nivelul de putere al unui act normativ de autoritate și omițând a observa inexistența atât a obiectului raportului fiscal cât și a subiectului fiscal, respectiv contribuabilul. Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 304 pct. 9 cod proc. civilă, instanța de fond a omis a insera temeiuri legale pentru a justifica hotărâre a pronunțată și de asemenea a făcut trimitere la dispozițiile art. 5 din Legea 3011991, inaplicabile în speță. Asupra cauzei de față curtea constată următoarele Î n baza Hotărârii nr. 462/(...) s-a alocat echivalentul în lei a sumei de 146.000 euro din F. E. de C., C. Local al orașului V. de S., în lei reprezentând 527.906,80 lei, suma fiind încasată la (...). Potrivit Convenției nr. 252.117/(...) încheiate de catre C. LOCAL V. DE S. cu M., suma de 146.000 euro in echivalent lei s-a alocat pentru „repararea căii ferate forestiere, amenajarea și dotarea clădirilor căii ferate forestiere"; - cu termen de utilizare a sumelor (...). Potrivit art 6 lit c din contract CL V. DE S. se obligă să urmărească…recuperarea TVA pentru cazurile în care aceasta este cuprinsă în facrurile plătite furnizorilor de bunuri si servicii necesare realizării lucrărilor de finanțate din ajutoare externe";. D. G. a F. P. M. prin procesul verbal de control financiar încheiat la 10.XII.2009, incheiat de organele de control financiar din cadrul Activității de I. F. au constatat faptul că, din fondurile alocate de la F. E. de C. s-a plătit și TVA aferentă facturilor emise de SC C. SA către Primăria Vișeu de Sus, contrar prevederilor Convenției încheiate cu M., nr. 252.117/(...), pct. 6 lit. c, potrivit căruia C. Local V. de S. se obligă să urmărească, potrivit legislației în vigoare recuperarea TVA pentru cazurile în care aceasta este cuprinsă în facturile plătite furnizorilor. Suma de 16.969 lei inclusiv TVA aferentă facturii nr. 1152404/17.X.2005 întocmită de S. A. SRL B. M., trebuia suportată de C. Local V. de S. și nu din F. de C., situație în care organul fiscal a calculat penalități de întârziere în cuantum de 19.820 lei conform art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. O altă sumă plătită în favoarea SC C. SA și care s-a achitat greșit din F. E., este de 81.580 lei reprezentând echivalentul în lei a TVA-ului cuprins în facturile fiscale emise de prestator. Organele de control au calculat majorări de întârziere în sumă totală de 134.848 lei, aferente sumelor neutilizate și nevirate la F. de C., iar la finalizarea controlului au dispus plata sumelor neutilizate din F. de C. (81.580 lei) și a majorărilor de întârziere calculate pentru nerestituirea acestora (134.848 lei). Ulterior s-a emis dispoziția obligatorie nr (...)09 prin care s-a dispus virarea la bugetul general consolidat al statului a sumelor de 81.580 lei reprezentand TVA și a majorărilor de întârziere calculate pentru nerestituirea acestora (134.848 lei). Prin decizia nr. 75 din (...), pârâta D. G. a F. P. M. a respins ca neîntemeiată contestația formulată de P. O. V. de S. Prin Sentința civilă nr. 4392 din 0(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta P. O. V. de S. - P. O. V. de S., în contradictoriu cu pârâta A. D. G. a F. P. M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt motive de anulare a deciziei menționate, fără însă a respinge motivat criticile de nelegalitate invocate de către recurentă (ignorându-le) și fără a motiva în vreun fel concluzia la care a ajuns urmare a examinării fondului litigiului. Se reține faptul că beneficiarul proiectului este C. Local al O. V. de S., iar implementarea acestuia s-a făcut prin intermediul forului executiv, respectiv prin aparatul propriu al Primăriei V. de S., facturile fiscale reprezentând contravaloarea lucrărilor executate, fiind emise în sarcina Primăriei V. de S., iar aceasta a emis ordinele de plată. Este examinată și critica referitoare la depășirea competenței de către organul fiscal și fără a combate critica privind emiterea deciziei în sarcina unei persoane fără calitate. Acțiunea introductivă de instanță ridica mai multe elemente analizabile distinct: 1. Calitatea organului de control; Prima instanța a examinat această apărare și a reținut în mod corect că organul fiscal a efectuat controlul în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 30/1991, control care a fost solicitat prin O. nr. 2728 din 1.X.2009 emis de A. - D. G. de C. F., în speță sunt aplicabile și prevederile art. 12 din O.M. nr. 889/2005, ca urmare a solicitării C. de C. a R. P. în baza odinului susmenținat a operat o delegare de competență 2. Legalitatea efectuării unui control fiscal în condițiile în care factorul generator este reprezentat de o convenție administrativă; Prima instanță nu a examinat această apărare. Curtea observă că deși suntem în prezența unui contract administrativ există atât prin C. nr. 252.117/(...) încheiata de catre C. LOCAL V. DE S. cu M., căt și prin HG nr. 462/(...) prin care s-a alocat echivalentul în lei a sumei de 146.000 euro din F. E. de C., C. Local al orașului V. de S. - anumite obligații asumate de C. LOCAL V. DE S. care impun verificarea regimului fiscal al operațiunilor potrivit dreptului fiscal comun. 3. Identificarea corectă a persoanei juridice ce urmează a fi controlată, făcând o distincție între subiectul de drept public, unitate a administrativ-teritorială, consiliul local, primar și instituția intitulată Primărie. În speță, persoana controlată fiind P. orașului V., În calitate de "contribuabil" fiind indicat și un cod de identificare fiscală care nu aparține Primăriei ci unității administrativ-teritoriale; Această apărare nu a fost verificată de prima instanță deși este corectă și se impunea a fi avută în vedere la soluționarea cauzei. C. nr. 252.117/(...) a fost încheiata de catre C. LOCAL V. DE S. cu M. și nu de către unitatea administrativ teritorială ORAȘUL V. DE S., cu atât mai puțin de către o entitate fără personalitate (o structură funcțională - potrivit art 77 din Legea nr 215/2001) cum este P.. În mod cu totul nelegal a fost efectuată inspecția fiscală asupra PRIMĂRIEI, persoana juridică care deține atributele de identificare fiscală și care poate sta în raporturile cu terții fiind unitatea administrativ teritorială - art 21 al 1 din Legea nr 215/2001. Desigur trebuia observată și împrejurarea că forul deliberativ (C. LOCAL este cel care s-a obligat convențional și în sarcina căruia s-au născut obligațiile pe care ulterior sub aspect patrimonial le-a îndeplinit unitatea adminsitrativ teritorială). 4. Analiza aplicabilității dispozițiilor art. 6 lit. c din Convenție, conform căreia se stabilea posibilitatea achitării unor sume cu titlul de TV A, impunându-se doar obligația recuperării sumelor achitate cu acest titlu potrivit legislației în vigoare. Inexistența unei norme legale prin care reclamanta putea să dispună sau să întreprindă măsuri de recuperare a TVA-ului; Această critică nu a fost examinată și respinsă motivat de prima instanță deși este pertinentă. Temeiul invocat de organele de control cu ocazia verificărilor este art. 6 lit. c din Convenție, conform căruia se stabilea posibilitatea achitării unor sume cu titlul de TVA, impunându-se doar obligația recuperării sumelor achitate cu acest titlu potri vit legislației în vigoare. Din această perspectivă actele fiscale supuse controlului instanțelor de judecată sunt nelegale - ele reținând în sarcina recurentei obligații pe care convenția nu le impune. Nu se menționează în convenția obligația ca TVA să se plătească de la bugetul local, ci doar obligația recuperării TVA potrivit legislației fiscale în vigoare. În consecință dispozitia prin care se obligă recurenta să vireze TVA la bugetul general consolidat al statului a sumelor de 81.580 lei este nelegală. Această obligație revine agentului economic plătitor de TVA care a efectuat lucrările și nicidecum recurentei - ori o eventuală neplată poate fi pusă în sarcina acelei persoane și nu în sarcina recurentei. Cu atât mai mult sunt nelegale dispozitiile care obligă la plata majorărilor de întârziere (134.848 lei), câtă vreme raportul fiscal nu s-a născut între reclamanta recurentă și stat (reclamanta are un raport contractual cu MFP pentru sumele alocate). Nu există obligația de plată din partea recurentei a TVA și prin urmare nu poate exista o întârziere a plății care să justifice calculul penalităților. Este corectă susținerea recurentei că în acest fel se ajunge la o dublă impunere. Recurenta trebuie doar să facă demersuri de recuperare a TVA - în măsura în care legislația fiscală îi permite, celelalte obligații impuse fiind nelegale, tocmai pentru că vorbim despre neexecutarea unor obligații contractuale, ori neplata TVA este o faptă esențialmente extracontractuală. Față de cele ce preced curtea va admite recursul declarat de reclamanta P. O. V. DE S., P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 4392 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o va modifica în sensul că va admite acțiunea și în consecință, va dispune anularea Deciziei nr. 75/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. M. va admite contestația înregistrată sub nr. 77/(...), va exonerează reclamanta de obligația de a vira cătrebugetul statului suma de 81.580 lei, reprezentând TVA și suma de 134.848 lei majorări de întârziere. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta P. O. V. DE S., P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 4392 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea și în consecință, dispune anularea Deciziei nr. 75/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. M. admite contestația înregistrată sub nr. 77/(...), exonerează reclamanta de obligația de a vira către bugetul statului suma de 81.580 lei, reprezentând TVA și suma de 134.848 lei majorări de întârziere. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...).{ F. | Președinte, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Judecător, M. B. G., A. B. }Red./dact.G.A.N. 3 ex./(...) Jud.fond: V. I. A.B. 08 I. 2011
| ← Decizia civilă nr. 3127/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3757/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
