Decizia civilă nr. 4541/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 4541/2011
Ședința de la 10 N. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: M. B. JUDECĂTOR: F. T. GREFIER: C. P.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele D. G. a F. P. B.- N. în nume propriu și pentru A. F. P. B. și A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr. 165 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui B. N., în contradictoriu cu reclamantul C. V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovat de pârâte sunt scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 165 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., a fost respinsă excepția tardivității contestației. A fost admisă acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul C. V. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. B.-N., și A. F. P. B. și în consecință s-a dispus anularea fișei de calcul a taxei de poluare din data de (...) emisă de AFP B. și a deciziei nr. 54/(...) emisă de D. B.-N. și s-a dispus restituirea sumei de 1774 lei reprezentând taxa de poluare și a dobânzii legale aferentă acestei sume calculată de la data plății (...) și până la data restituirii efective de către pârâta AFP B. A fost admisă cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M., în parte, și în consecință a fost obligată chemata în garanție să vireze pârâtei AFP B. suma de 1774 lei reprezentând taxa de poluare. Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 1283,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP B. că acest organ fiscal a fost citat din eroaredeoarece în acțiunea introductivă a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă AFP B. în locul AFP B.. Cu privire la excepția tardivității contestației formulată de reclamant la D. B-N se constată că în mod nefondat această excepție a fost invocată în instanță în condițiile în care organul administrativ care a soluționat-o a respins-o ca neîntemeiată și nu ca tardivă. Referitor la fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru pe care l-a înmatriculat în anul 2009 în România și pentru care a achitat o taxă de poluare în sumă de 1774 lei prin chitanța seria TS% nr. 5888938/(...) precum și faptul că a formulat o contestație împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare emisă de pârâtă la data de (...) dar prin decizia nr. 54/0(...) i-a fost respinsă contestația formulată. Taxa i-a fost stabilită și încasată în baza prevederilor O. nr. 5.. T. a constatat că temeiurile pentru care reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare se circumscriu pretinsului caracter discriminatoriu al taxelor achitate și susținerii că reglementarea legală în baza căreia s-au achitat aceste taxe încalcă prevederile art. 90 alin. 1 din T.C.E. Este real că potrivit art. 23-25 din T.C.E. sunt interzise, între statele membre U.E., taxele vamale la import și export, precum și orice taxe cu efect echivalent. Pentru atingerea obiectivelor prevăzute de art. 23 - 25, același tratat a prevăzut că sunt interzise și taxele discriminatorii interne pentru produsele ce provin din statele membre, (art. 90 alin. 1 T.C.E.). Curtea de Justiție a C. E. a stabilit că o taxă care se aplică autovehiculelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru și nu pentru că bunul respectiv a trecut frontiera ci pe alt temei, nu constituie o taxă vamală. Instanța a constatat că nu există diferență de tratament legal, în cazul taxei de poluare, între autovehiculele importate din statele membre U.E. (noi sau second-hand) înmatriculate prima dată în România și autovehiculele produse și comercializate în România, înmatriculate - de asemenea - pentru prima dată în România, astfel că O. nr. 5. este compatibil cu dispozițiile art. 90 din T.C.E. Taxa este percepută ținând cont de parametrii obiectivi (art. 6 O. nr. 5.) și care nu au nici o legătură cu proveniența autovehiculului înmatriculat pentru prima oară în România, iar Curtea Europeană a stabilit că criteriile ce privesc emisia de CO2, capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului, etc., constituie criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (cauza Akos Nadașdi C - 290/2005). Taxa este caracterizată prin dispozițiile art. 1 alin. 2 din O. nr. 5., care enumără categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului ce urmează a fi finanțate din sumele colectate cu titlu de taxă de poluare, iar trăsăturile taxei nu impun prin ele însele caracteristici discriminatorii, așa încât în modalitatea instituită prin O. nr. 5. taxa apare ca fiind în concordanță cu principiile de drept și legislația europeană. Aprecierea de mai sus se circumscrie perioadei de la data de 1 iulie 2008 (data de aplicare a O. nr. 5.) și până la 15 decembrie 2008, data prin care ordonanța a fost modificată prin O. nr. 2., acest din urmă act introducând elemente de discriminare între autovehiculele supuse primei înmatriculări. După data de 15 decembrie 2008 dată la care O. nr. 2. a intrat în vigoare și până la 15 februarie 2010 ce constituie perioada de aplicare a O. nr. 2. decembrie 2008 și a OUG nr. 117/2009 taxa de poluare a dobândit un evident caracter discriminatoriu care rezultă cu claritate din expunerea de motive a actului legal menționat, expunere care se referă la măsuri de susținere asectorului de automobile intern, păstrarea locurilor de muncă în economia românească, precum și scutirile de la plata taxei a autovehiculelor cu capacitate cilindrică mai mică de 2000 cm, ce sunt preponderent produse în România. Așa fiind, rezultă că s-a instituit un tratament diferențiat pentru diferite categorii de autoturisme, iar acest tratament nu este compatibil cu art. 90 alin. 1 din TCE, motiv pentru care pentru taxele achitate în perioada 15 decembrie 2008 - 15 februarie 2010 se impune obligarea restituirii acestora către plătitor. Deoarece plata efectuată în data de (...) a fost achitată în baza unui act normativ ce încalcă legislația comunitară, instanța va admite cererea de obligare a pârâtei să plătească reclamantului dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data achitării și până la data restituirii efective. Pe cale de consecință, tribunalul a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și a obligat chemata în garanție să plătească acestuia suma ce i-a fost virată în cont spre administrare cu titlu de taxă de poluare în data de (...). Însă această cerere a fost admisă numai în parte fără dobânda aferentă taxei de poluare și fără cheltuieli de judecată, deoarece virarea acestei sume în contul chematei în garanție nu s-a făcut din inițiativa acesteia ci în baza prev. art. 1 al. 1 și ale art. 5 al. 4 din OUG nr. 5., raportul juridic în litigiu fiind stabilit între reclamant și pârâte în urma emiterii actului fiscal de impunere și nu între reclamant și chemata în garanție. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. B.- N. în nume propriu și în numele A. F. P. B., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății. S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.. Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului. 1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privinta analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale. 2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată. Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele: În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale. Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c.deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Prima instanță era ținută a avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost învestită cu un asemenea petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat. Curtea constată fondat motivul de recurs referitor la lipsa de temei juridic în privința dispoziției de anulare a fișei de calcul din data de (...) emisă de către A. F. P. B. Față de conținutul acestui act, Curtea reține că nu are caracterul unui act administrativ, cenzurabil, sub aspectul legalității, în procedura prev. de art. 1 al. 1 din legea nr. 5.. În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din L. nr. 5., se va admite recursul formulat și se va modifica hotărârea recurată în sensul că înlătură obligația de plată a dobânzii legale Se va respinge cererea de anulare a fișei de calcul din (...), cu menținerea restului dispozițiilor sentinței. Instanța va respinge recursul A. F. pentru M., având în vedere considerentele de fond expuse anterior. S.rile recurentei referitoare la excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii fiscale nu pot fi primite, în cauză fiind efectuată, din inițiativa reclamantei această procedură. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite recursul declarat de D. B. N. împotriva sentinței civile nr.165 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui B. N. pe care o modifică în sensul că înlătură obligația de plată a dobânzii legale. Respinge cererea de plată a penalităților. Respinge cererea de anulare a fișei de calcul din (...). Menține restul dispozițiilor sentinței. Respinge recursul A. F. pentru M.. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. M. M. B. F. T. C. P. Red.D.M./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. V. C.
| ← Decizia civilă nr. 1547/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3127/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
