Decizia civilă nr. 3432/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3432
Ședința publică din 23 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: AL H. S. JUDECĂTORI : I.-M. I.
A.-G. N. G.: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul M. C. M. împotriva Sentinței civile nr.5511 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui M. în contradictoriu cu intimata I. P. J. M. - S. P. C., R. P.
DE C. ȘI Î. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatei-întâmpinare prin care reiterează poziția procesuală susținută în fața instanței de fond și lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art.8 și 10 alin.2 din Legea nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 5511 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Maramureș s-a respins cererea formulată de reclamantul M. C. M., în contradictoriu cu pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul deține un autoturism, anterior înmatriculat într-un stat membru al U. E. (Portugalia), iar pentru înmatricularea în România i s-a solicitat de către pârâtă să facă dovada achitării taxei de poluare în temeiul OUG nr. 5., urmare a cererii sale formulate la data de (...). Pârâta a respins cererea reclamantului, invocându-se prevederile legale referitoare la condițiile de înmatriculare fără plata taxei în care acesta nu s-ar fi încadrat. Instanța de fond a constatat că potrivit O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin O. ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3). Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin. 2 și art. 9 alin. 1), iar obligația de plată a taxei intervenite cu ocazia primei înmatriculări a unui a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), nu și pentru cele aflate deja în circulație și înmatriculate în țară. Din analiza dispozițiilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de poluare în vigoare la data de (...), instanța de fond a apreciat că norma de drept intern este conformă cu art. 90 din TCE, actual art. 110 TFUE. Potrivit OUG nr. 5., astfel cum au fost modificată prin OUG nr. 1. care a abrogat începând de la 15 februarie 2010 scutirea acordată în temeiul OUG nr. 2., obligația de plată a taxei revine cu ocazia primei înmatriculări unui autovehicul în România, fără a se face nici un fel de diferențiere pe criterii de proveniență a autovehiculului, iar din sumele colectate se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului, adică ulterior modificărilor aduse prin OUG nr. 1.), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful I din Tratatul CE. Determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective precum tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prevăzută în această anexă este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare, iar cu ocazia calculului taxei se acordă reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Potrivit art. 8 alin. 1 și 2 din OUG nr. 5. „Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei, calculată în raport cu prevederile legale în vigoare la momentul înmatriculării autovehiculului în România, potrivit prevederilor alin. (2). Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național";. Întrucât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autovehiculul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate reține o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituirii ei. Analizând acest aspect Curtea E. de Justiție a considerat că o comparație cu vehiculele deja existente în parcul auto național nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale întrucât art. 90 din TCE (actualul art. 110 TFUE) nu interzice unui stat membru să impună taxe noi sau să modifice baza sau cota de impunere a unor taxe deja existente(cauzele conexe Nadasdi-Nemeth). În consecință, instanța de fond a reținut că taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. (varianta în vigoare la momentul cererii de înmatriculare formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful I din Tratatul CE, concluzionându-se că OUG nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful I din Tratatul Comunității E.. Scopul general al art. 90 din TCE (art. 110 din TFUE) este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării Comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, iar acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne, ceea ce nu este cazul în speță. De altfel, a mai precizat tribunalul, la această concluzie a ajuns însăși Comisia E. în urma numeroaselor sesizări pe acest aspect, prin propunerea de clasare a plângerii nr. 2009/2002 care se referă la taxa de poluare din România (propunere publicată în Jurnalul Oficial al U. E. nr. C 29/8 din 5 februarie 2010, clasarea referindu-se la forma actuală a OUG 5., aplicabil în speță). Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamant. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. C. M.,solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii sale introductive și obligarea intimatei la înmatricularea autoturismului marca Volskwagen, cu serie sașiu WVWZ(...)256778, fără achitarea taxei de poluare, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 și art. 312 rap. la art. 3041 C. . În motivarea recursului, reclamantul a arătat că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plății taxei de poluare este nelegal, circumscriindu-se abuzului de drept, deoarece taxa de poluare este discriminatorie, în condițiile în care autovehiculul a fost deja înmatriculat într-o țară membră a U. În sprijinul susținerilor sale, reclamantul a invocat atât dispozițiile art. 90 paragraf 1 din Tratatul C. cât și pe cele ale art. 148 alin. 2 din C. R. care impun că prevederile tratatelor constitutive ale U. precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ținând seama de faptul că din (...) România este stat membru al U., iar Legea nr. 157/2005 de ratificare a tratatului de aderare a R. și B. la U., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originale ale Comunității, dinainte de aderare și astfel ori de câte ori o normă internă este potrivnică unei norme comunitare, se va aplica aceasta din urmă, iar judecătorul național este obligat să aplice dreptul comunitar. Prin urmare, taxă de poluare s-a perceput în încălcarea dispozițiilor art. 90 parag. 1 din Tratatul C., care are ca obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență și prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurg din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre, deci este o plată făcută cu aplicarea eronată a dispozițiilor legale, impunându-se a fi restituită plătitorului. Mai mult, prin instituirea acestei taxe, arată reclamantul, este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționeazăautoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se creează o discriminare pozitivă în favoarea celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în România. Pe de altă parte, reclamantul a învederat faptul că refuzul pârâtei de înmatriculare a autovehiculului în lipsa achitării taxei de poluare este materializat prin adresa nr. R/1164/(...) care constituie un act administrativ cenzurabil în calea contenciosului administrativ în condițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004. În continuarea motivării recursului, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei de poluare, în condițiile în care aplică un tratament juridic și fiscal diferit unor situații identice concretizate în achiziționarea de către o persoană a unui autovehicul, concluzionând că O. nr. 5. cu modificările ulterioare aduse prin O. nr. 1. încalcă prev. art.90 din Tratatul de I. a C. Invocând dispozițiile Tratatului de A. al R. la U. E., reglementări C.D.O. precum interpretările Curții E. de Justiție, reclamanta a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Prin întâmpinarea depusă, pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. a învederat faptul că are obligația înmatriculării vehiculelor cu respectarea actelor normative în vigoare din dreptul intern care reglementează acest domeniu de activitate , iar în situația în care O. nr. 5. nu este în concordanță cu legislația comunitară, nu este abilitat să înlăture aceste neconcordanțe și, cu atât mai mult nu poate fi făcut răspunzător pentru existența acest neconcordanțe. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: In cazul concret dedus judecații, reclamantul-recurent a solicitat înmatricularea autoturismului la data de (...) (f.7 din dosarul de fond), data la care era în vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. La data de (...), (f. 6 din dosarul de fond) intimata I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în România se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. 3 și 4 din O. nr. 5.. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din OUG nr. 5. taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului. Cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul că începând cu data de 7 aprilie 2011 Curtea de A. C. a revenit asupra jurisprudenței pe care a adoptat-o în ce privește modul de soluționare a cererilor de înmatriculare a autoturismelor fără plata taxei de poluare înregistrate la I. P. după data de 15 februarie 2010 ca urmare a concluziei exprimate de Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 cunoscută sub denumirea C. T. împotriva Statului Român. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O. nr. 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Întrucât O. nr. 5. în forma aplicabilă după data de 15 februarie 2010 nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), concluzia incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar se impune și pentru intervalul de timp ulterior datei de 15 februarie 2010. Prin hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, s-a stabilit că: „ articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. Curtea de Justiție a conchis că introducerea taxei de poluare prin OUG nr. 5. a avut ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre de vreme ce vehiculele de ocazie importate, caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a mai adăugat că obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român putea fi realizat mai coerent prin instituirea unei taxe anuale rutiere aplicabilă oricărui vehicul care a fost pus în circulație în România, fără a se favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate, respectându-se totodată și principiul „poluatorul plătește";. Din moment ce Curtea de Justiție a U. E. a constatat că, de la 1 iulie 2008, O. nr. 5. în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, rezultă cu prisosință că prelevarea taxei de poluare este rezultatul unei aplicări eronate a prevederilor legale, iar în temeiul art. 148 alin. (4) din C. R., instanțele au obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, așa cum a fost acesta interpretat în C. T.. Întrucât Guvernul Român nu a solicitat limitarea efectelor temporale ale hotărârii Curții, interpretarea oferită de instanța europeană în C. T. produce efecte începând cu data de 1 iulie 2008, data de intrare în vigoare a OUG nr. 5., act normativ care a introdus taxa de poluare. Prin urmare de această interpretare trebuie să se țină seama și în prezenta cauză pendinte. Aceste statuări sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât la data formulării cererii de înmatriculare, nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Ca atare se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă înmatriculării unui vehicul importat menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 304 alin. 1 pct. 9 C.p.c., recursul declarat de reclamantul M. C. M. va fi admis, iar sentința civilă nr. 5511 din 29 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. va fi modificată în tot în sensul admiterii acțiunii reclamantului și obligării pârâtei I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. la înmatricularea autoturismului marca Volskwagen, cu serie sașiu WVWZ(...)256778, în favoarea reclamantului, fără plata taxei de poluare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamanta M. C. M. împotriva sentinței civile nr. 5511 din 29 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M.,pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantului și obligă pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. să înmatriculeze autoturismului marca Volskwagen, cu serie sașiu WVWZ(...)256778, fără plata taxei de poluare. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 23 septembrie 2011. Red.M.I.I. Dact.H.C./3 ex./ Jud.fond: M. H.;
| ← Decizia civilă nr. 5865/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 62/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
