Decizia civilă nr. 3480/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3480/2011
Ședința publică din (...)
Completul compus din: PREȘEDINTE : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I.
GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta S. O. L. S. Z., împotriva sentinței civile nr. 865 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui S., cauza privind și pe intimații D. G. A F. P. S. și A. F. P. PENTRU C. M. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 21,5 le taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,6 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea D.G.F.P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. pentru C. M. S., prin care s-a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 alin. 2 din L. nr. 554/2004. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 865 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului S. O. L. SRL, împotriva pârâtelor D. G. A F. P. S. - A. F. P. S. pentru anulare acte și restituire taxă poluare. În considerente se reține că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sălaj, reclamantul S. O. L. SRL Z. a solicitat anularea D. nr.95 din (...) emisă de pârâtă, ca fiind nelegală, obligarea intimatelor să-i restituie suma de 28.855 lei cu titlu de taxă de poluare, cu acordarea dobânzii legale de la data plății până la restituire efectivă. Reclamantul a arătat că a achitat această taxă în baza O. pentru înmatricularea definitivă a autoturismelor care au fost prima dată înmatriculate într-un stat membru al Uniunii E. Reclamantul susține neconcordanța acestui act normativ cu art. 90 din T. de I. a C. E., existând după intrarea în vigoare a acestuia o diferență de tratament fiscal între produsele importate și cele similare autohtone . Parata a formulat întâmpinare prin care a solicitata respingerea acțiunii . Cu privire la cererea de anulare a D., pârâta a arătat că adresa a cărei anulare o solicită reclamantul nu este un act administrativ în sensul art. 2 din L. nr. 544/2004, neputând fi atacat potrivit articolului 8 alin. 1 din același act normativ. Asupra fondului cauzei, instanța a retinut următoarele: În vederea efectuării primei înmatriculări în R. a autovehiculului reclamantul a achitat suma de 28.855 lei cu titlu de taxă de poluare. Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O.. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor. Prin cererea introductivă, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă în O. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T. instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea Uniunii E., iar fostul art.90 din T. instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea Uniunii E., cu același conținut. Instanța a făcut insa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitară în vigoare la data plătii taxei de poluare in litigiu. Instanța a apreciat ca o primă precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a R. la U. E. Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din Constituția R., dispoziții conform cărora: (2)„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (4)Parlamentul,Președintele R., Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile aliniatului 2. „ Prin urmare, începând cu data aderării,1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea si funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor si principiilor Constitutiei R. cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării R. la U. E., definiție conform căruia acesta include , intre alte acte normative,";dispozitiile T. instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997."; Cu privire la competenta instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației romane din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E.,a cărei jurisprudența este obligatorie pentru instanțele nationale în interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata oricedispoziție contrara a legislației naționale, chiar ulterioara, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional."; Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indiret, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție. Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, C. europeană-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat: „La nivelul Uniunii E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral in ce privește cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării. R. poate sa mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia(de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)"; Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie să se facă prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C. Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . prin urmare, întrucât taxa este stabilita în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe măsura ce performantele de mediu scad. Reglementarea cuprinsa in O.U.G. nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduală a taxei existente intr-un autovehicul deja înmatriculat. Se respecta exigenta menționată de Curtea de justitie intr-o cauza împotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxa de înmatriculare atâta timp cat este perceputa asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima data in circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate in statul membru in care sunt importate. O comparație cu autoturismele second-hand plasata în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevantă."; Prin urmare, O.U.G. nr.5. , varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O., respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 din T. CE. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. O. L. S. solicitând desființarea în totalitate a sentinței 865/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul (...); admiterea recursului si rejudecand cauza pe fond obligarea paratelor D. G. a F. P. a Judetului S. și A. F. P. a Municipiului Z. la anularea D. nr. 95 din data de (...) emisa de D. S. la restituirea sumei de 28.855 lei care reprezinta Taxa de poluare achitata de recurentă pentru un nr. de 9 autoturisme, asa cum organul fiscal retine prin D. a carui anulare o solicitam ( pag. 4, 5 si 7 pct.l ); obligarea paratelor la plata dobanzii legale, câtă vreme această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar; obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul process, reprezentand taxa de timbru si onorariu avocat conform documentelor doveditoare. Prin Contestatia adresata A. F. P. pentru C. M. S. din cadrul D. S. inregistrata sub nr. 1915/(...) a contestat raspunsul acestei institutii dat cererii sale nr. 758/(...) prin care a solicitat restituirea taxei de poluare, dat fiind faptul ca recurenta in anul 2007 a achitat pentru inmatricularea unui nr de 10 autoturisme taxa de inmatriculare, taxa care in baza OUG nr. 50/(...) a fost restituita partial in suma de 18.482 lei iar suma de 28.855 lei nu a fost restituita de catre autoritatea fiscala. In aceste conditii a formulat in termen contestatie inregistrata la AFP Z., contestatia fiind solutionata de B. de solutionare a contestatiilor din cadrul D. S. care a emis D. nr, 95 din data de (...), decizie nelegala si netemeinica pe care a contestat-o in fata instantei de contencios administrative. Potrivit art. 148 alin. 2 din Constitutia R. "Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." A., potrivit normelor comunitare, A. 25 CE prevede: "Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdictie se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal. " A. 28 CE prevede: "Intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent. " A. 90 CE este redactat dupa cum urmeaza: "Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. " De altfel din prevederile art. 148 alin. 2 din Constitutia R. se constata inaplicabilitatea art. 2141, cap. 21 din Codul Fiscal - L. nr. 343/2006 care stipuleaza "Taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule" si aplicarea prevederilor art. 25, 28 coroborat cu articolul 3 alineatul (3) din Directiva 92/12J si 90 ale CE., asa cum rezulta si din jurisprudenta Curti E. prindeciziile: H. C. E. impotriva Poloniei din data de 18 ianuarie 2007 din cauza C 313/05 si Hotararile C. E. impotriva Ungariei din data de 13 iulie 2006 din cauza C-333/05 si data de 5 octombrie 2006 din cauza C 290/05. Din articolul 90 al doilea paragraf [CE], reiese ca nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. A., se opune ca un stat membru sa adopte dispozitiile figurand in art. 2141, cap. 21 din Codul Fiscal - L. nr. 343/2006, conform caruia persoanele care efectueaza achizitii intracomunitare de autoturisme neinmatriculate pe teritoriul national, sa achite o taxa speciala pentru inmatricularea in R., aceasta taxa fiind o taxa cu efect echivalent in intelesul articolului 25 CE. In vederea garantarii neutralitatii impozitelor interne din perspectiva concurentei dintre autovehiculele de ocazie care se afla deja pe piata nationala si autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decat R., trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplica primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor inmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevazuta in art. 2141, cap. 2 din Codul Fiscal - L. nr. 343/2006 conduce la cresterea nivelului taxei in functie de vechimea autovehiculului. Intr-adevar, din jurisprudenta C. rezulta ca un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decat daca este organizat astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si, prin urmare, sa nu produca, in nici un caz, efecte discriminatorii (hotararile Haahr Petroleum, citata anterior, punctul 34 si din 23 octombrie 1997, Comisie/Grecia, C- 375/95, Rec. p. 1-5981, punctul 29). Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din T. pentru ordinea juridica interna a R., instanta este datoare sa constate ca art. 2141 - 2143 din Codul fiscal sunt reglementari contrare si ca nu pot fi mentinute in continuare ca aplicabile in cauza de fata. Neputand fi aplicabile in dreptul intern, aceste reglementari impun concluzia ca taxa speciala achitata pentru reinmatricularea autoturismului de catre reclamanta, in cuantum de 6287 lei, a fost incasata in contul bugetului statului cu incalcarea art. 90 par. 1 al T.. In concluzie solicită desființarea în totalitate a sentinței civil nr. 865/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul (...); admiterea recursului si rejudecand cauza pe fond, obligarea paratelor - D. G. a F. P. a Judetului S. și A. F. P. a Municipiului Z. la anularea D. nr. 95 din data de (...) emisa de D. S. obligarea paratelor la restituirea sumei de 28.855 lei care reprezinta Taxa de poluare achitata de recurentă pentru un nr. de 9 autoturisme, asa cum organul fiscal retine prin D. a carui anulare o solicita; obligarea paratelor la plata dobanzii legale, câtă vreme această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar; obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul process, reprezentand taxa de timbru si onorar avocat conform documentelor doveditoare. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T. CE. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale Guvernului nr. 208/(...) și 7/2009 se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada (...)-(...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea pe acest criteriu. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T. C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de Justiție E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin H. din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva R., Curtea E. de Justiție a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar si atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale." Interpretând art. 13 in lumina propriei jurisprudențe, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca în fiecare țară să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție. Aceasta dispoziție solicita deci o cale interna de atac în fața unei "autorități naționale competente" care sa examineze orice cerere întemeiata pe dispozițiile convenției, dar care sa ofere și reparația adecvată, chiar dacă statele contractante se bucură de o anume marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a se conforma obligațiilor impuse de aceasta dispoziție. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atât din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (H. Wille împotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se referă art. 13 nu trebuie să fie neapărat o instanța de judecată. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (H. Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP Z. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantului, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond. 3. Referitor la fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală pentru următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T. de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în modindependent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T. de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de Justiție a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea D. C. de Justiție a C. E. în C. conexate C- 290/05 si 333-05 Mos Nădasdi si Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de Justiție a C. E. Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea D. C. de Justiție a C. E. în C. C- 3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sausa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, D. C. de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi si Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T. precum și cu jurisprudența C. de Justiție a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabileștecadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumităîn continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și segestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R.. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T. Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamanta susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., însă a apreciat în mod nelegal cu privire la incompatibilitatea taxei de poluare stabilită prin OUG nr.5. cu prevederile art.110 din T. Uniunii E., fost art.90, aspect relevat de altfel și în cauza Tatu contra R.. Sub acest aspect, s-a pronunțat și C. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Pentru aceste considerente în lumina disp. art.312 alin.1 C.proc.civ. rap. la art.304 pct.9 C.proc.civ. recursul declarat de reclamanta SC O. L. SRL este întemeiat așa încât hotărârea primei instanțe va fi modificată în sensul admiterii acțiunii. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L. D E C I D E A dmite recursul declarat de reclamanta S. O. L. S. Z., împotriva sentinței civile nr. 865 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifica în sensul că admite cererea de chemare în judecată și în consecință: Obligă pârâtele D. G. a F. P. S. și A. F. P. Z. la plata sumei de 28.855 lei cu dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER P. D. A. A. I. I. C. V. D. Red. D.P. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: C. N.C.
| ← Decizia civilă nr. 3846/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5167/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
