Decizia civilă nr. 3551/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3551/2011
Ședința publică de la 30 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de C. LOCAL AL C. A. împotriva sentinței civile nr. 4.321 din 10 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimat P. J. C. - P. D. F. S.-R. L. AL I. P. J. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data prezentului termen de judecată s-a înregistrat la dosar o cerere formulată de recurent prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 4.321 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-a admis cererea formulată de reclamantul P. J. C., în contradictoriu cu pârâtul P. C. A. și s-a anulat H. C. Local A. nr. 63/(...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin
HCL A. nr. 63/(...), s-a aprobat acordarea suplimentelor salariale pentru funcționarii publici din aparatul de specialitate al primarului comunei A. pe anul
2010, egale cu până la diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat si salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale în care sunt numiți. P. temeiurile legale ale acestui act astfel cum au fost indicate în preambul se află și dispozițiile art.11 alin.1 lit.a, alin.2-4 din Anexa III la L. 3..
Aspectul esențial care face obiectul cauzei este în ce măsură aceste suplimente salariale cad sub incidența art.8 din aceeași lege, respectiv dacă pot fi considerate o majorare a salariului, a soldei funcției de bază sau a indemnizației și deci acordarea lor este interzisă prin lege.
În primul rând, instanța de fond a observat că primul motiv invocat de reclamant nu este întemeiat, în sensul că, deși într-adevăr, în anul 2010 nu se vor utiliza coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la lege (art.12 alin.3), în speță consiliul local nici nu a avut în vedere acești coeficienți, ci pur si simplu a reiterat textul art.11 din Anexa III, folosind noțiunea de salariu de bază fără a face alte referiri sau detalieri. Potrivit art.2 din HCL, Serviciul economic și Compartimentul resurse umane din cadrul aparatului de specialitate al primarului urmau a pune în aplicare cele hotărâte.
A învederat tribunalul că motivul de anulare care subzistă în prezenta cauză este încălcarea interdicției prevăzute la art.8 din lege - în anul 2010, majorarea salariilor, a soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lună și fără a depăși această valoare, în condițiile în care actul contestat prevede o majorare globală, pentru toți funcționarii publici, indiferent de nivelul veniturilor.
Principala apărare a pârâtului a fost aceea că suplimentele salariale astfel cum s-a intenționat a se acorda nu constituie, de fapt, majorări salariale interzise de lege, ci au caracter nepermanent, nu constituie un drept câștigat, și vor fi acordate numai în limita fondurilor de care va dispune.
Instanța de fond a apreciat însă că un astfel de argument nu poate fi reținut, întrucât, indiferent de cum ar fi denumite, aceste sume de bani suplimentare constituie în fapt un venit acordat în temeiul raportului de serviciu al funcționarului public, fiind, incontestabil, un drept de natură salarială acordat în anumite condiții restrictive, dar întotdeauna în considerarea faptului că beneficiarul îndeplinește o funcție publică în cadrul autorității publice locale. În această accepțiune, instanța consideră a fi majorare salarială orice sumă de bani acordată suplimentar funcționarului public. Mai mult, acordarea acestei diferențe între soldele de bază poate fi considerată, în fapt, o majorare temporară a soldei de bază, desigur, fără a fi un drept câștigat întrucât însăși legea arată expres acest lucru.
Faptul că însuși emitentul HCL 6. a considerat că suplimentele, astfel cum au fost aprobate, venit salarial reiese cu certitudine din art.1 alin. 4 din această hotărâre de consiliu local, care prevede că acestea se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat și reprezintă o bază de calcul pentru drepturile și obligațiile care se determină în raport cu venitul salarial.
Nu a putut fi reținută nici susținerea pârâtului conform căreia esențial este faptul că suplimentele pot fi acordate, nefiind drepturi câștigate, întrucât acest lucru nu înseamnă că nu sunt venituri de natură salarială, ci numai că se acordă în limitele veniturilor proprii, în sensul că funcționarul public nu s-ar putea prevala de faptul că i-ar fost acordate într-un anume trimestru pentru a le obține și trimestrul următor, chiar dacă nu ar exista fonduri disponibile.
Instanța a înlăturat și argumentul pârâtului conform căruia legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte și nu în sensul neaplicării sale, reținând că textul art.11 din Anexa III nu devine inaplicabil în interpretarea astfel cum a fost prezentată anterior, întrucât nu sunt interzise toate majorările, ci doar pe cele ale veniturilor care depășesc nivelul de 705 lei/lună, fapt ce este în concordanță cu intenția legiuitorului astfel cum a fost declarată chiar în denumirea L. 3. - aceea de a raționaliza cheltuielile publice. De altfel, pragul de
705 lei a fost prevăzut numai pentru anul 2010, ca prim an de aplicare etapizată a legii unitare de salarizare (ulterior L. 3. a fost abrogată de o nouă lege în materie).
Având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a constatat că cererea reclamantului de anulare a HCL A. nr. 6. este întemeiată și a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul C. LOCAL AL C. A. a declarat recursîntemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii si menținerii HCL A. nr. 63/(...).
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că prin H. C. Local al comunei A. nr. 63 din (...) s-a aprobat acordarea suplimentelor salariale pentru funcționarii publici din aparatul de specialitate al instituției din bugetul propriu al C. Local A. pe anul 2010, egale cu până la diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale în care sunt numiți. T. legal al acestei hotărâri îl reprezintă articolul 11 alin. (1) lit. b), alin. (2), alin. (3) și alin. (4) din Anexa nr. III.
În opinia recurentei, hotărârea C. local A. respectă întocmai prevederile legale. Astfel, inițierea proiectului de hotărâre s-a făcut de către P. comunei A., stabilirea cuantumului suplimentelor salariale și plata acestora s-a realizat prin dispozitia primarului, iar suplimentele salariale nu sunt considerate drepturi salariale câștigate și se acordă trimestrial, în limita fondurilor disponibile în buget și proporțional cu timpul efectiv lucrat, reprezentând o bază de calcul pentru drepturile și obligațiile care se determină în raport cu venitul salarial.
Totodată, au fost respectate și prevederile articolului 35 din L. nr. 3. precum și principiul echității, în sensul că pentru muncă de valoare egală, remunerația să fie egală precum și cel al salarizării în raport de complexitatea și diversitatea activităților desfășurate.
În ceea ce privește actiunea în contencios administrativ formulată de P. J. C., pârâtul a arătat că afirmația P. J. C. conform căreia hotărârea consiliului local este nelegală, iar suplimentele salariale nu pot fi acordate în anul 2010, deoarece indicii de ierarhizare prev. de L. 3. nu se aplică, este neconformă cu realitatea.
Este adevărat faptul că legiuitorul poate stabili o dată ulterioară pentru intrarea în vigoare a legii sau a unor prevederi din lege, însă nu a prevăzut acest lucru și pentru punerea în aplicare a prevederilor articolului 11 din Anexa nr. III
- Reglementările specifice funcționarilor publici din L. - cadru nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
În aceste condiții, nu se poate concluziona că în anul 2010 această reglementare legală nu se aplică.
Referitor la afirmația P. J. C. conform căreia hotărâre a C. Local A. este nelegală deoarece suplimentele salariale s-au stabilit ca diferență între salariile de bază prevăzute în Anexele nr. 2 și 3 ale Ordonanței Guvernului nr. 9/2008, pârâtul consideră că și aceasta este neîntemeiată având în vedere prev. art.30 alin. 3 din L. cadru nr. 3., care prevede că "Reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe functiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009."
Or, legea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, însă stabilirea noilor salarii de bază se face conform salariilor avute în luna decembrie 2009, salarii stabilite conform Ordonanței Guvernului nr. 6/2007, cu modificările și completări le ulterioare. Astfel, pârâtul consideră că și suplimentele salariale reglementate de articolul 11 al A. nr. III din L. cadru nr. 3. se stabilesc tot prin raportare la salariile de bază din luna decembrie 2009, salarii stabilite conform Ordonanței Guvernului nr. 6/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâtul a mai considerat neîntemeiată și reținerea instanței de fond si critica P. J. C. potrivit căreia nu puteau fi acordate suplimentele salariale deoarece prevederile legale "interzic în mod expres acordarea de majorări salariale în cursul anului 2010 pentru salariile având un cuantum mai mare de
705 lei.", deoarece suplimentele salariale nu reprezintă majorări salariale.
Conform legislației în vigoare, salariul reprezintă remunerația pe care o primește angajatul în schimbul muncii prestate, remunerație cu caracter permanent atât timp cât durează raportul de muncă. Orice majorare salarială, are ca și salariul caracter permanent.
Ori, suplimentele salariale se acordă temporar, doar în situația în care veniturile proprii ale bugetului local sunt mai mari sau egale cu cheltuielile de personal și nu constituie majorări salariale.
Mai mult, pe durata raportului de muncă, salariul (cu toate majorările salariale) este considerat un drept câștigat, pe când articolul 11 din Anexa nr. III a L. - cadru nr. 33012009 prevede expres faptul că "Suplimentele salariale nusunt considerate drepturi câștigate și se acordă în limita fondurilor disponibile în bugetul local."
Pentru toate aceste motive, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii P. J. C. ca fiind neîntemeiata.
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul P. J. C. a solicitat respingerea recursului, argumentat de faptul că suplimentele salariale acordate, indiferent de denumirea pe care o poartă, sunt drepturi de natură salariale acordate în condiții restrictive, iar faptul că legiuitorul a statut că nu sunt drepturi câștigate, nu înseamnă că nu sunt venituri de natură salariale, ci numai că se acordă în limitele veniturilor proprii. Astfel, a considerat că H. nr. 63/(...) adoptată de primarul comunei A. este nelegală întrucât aprobă acordarea unor suplimente salariale în condițiile sfidării prevederilor legale care interzic în mod expres acordarea de majorări salariale în cursul anului 2010 pentru salariile având un cuantum mai mare de 705 lei/lună, precum și prevederile legale referitoare la modalitățile de utilizare a fondurilor publice.
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate și de dispozițiilelegale incidente Curtea reține următoarele:
Reclamantul P. J. C. prin acțiunea în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâtul C. Local al comunei A. a solicitat instanței pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea Hotărârii nr. 63 din (...) adoptată de C. Local al comunei A. privind aplicarea unor măsuri specifice funcționarilor publici din aparatul de specialitate al acestei instituții.
În motivare s-a invocat faptul că prin hotărârea sus menționată, C. Local al comunei A. a aprobat acordarea suplimentelor salariale pentru funcționarii publici din aparatul de specialitate al C. Local A. din bugetul propriu al comunei A. pe anul 2010, egale cu până la diferența dintre salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice de stat și salariul de bază prevăzut pentru funcțiile publice locale în care sunt numiți.
În susținerea cererii, reclamantul invocă prevederile art. 8 din L. 3. și art. 12 alin.3 din L. 3. în conformitate cu care în anul 2010 majorarea salariilor, a soldelor funcțiilor de bază și a îndemnizațiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei pe lună și fără a depăși această valoare și, de asemenea, tot în anul 2010 art. 12 alin.3 din aceeași lege interzice a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la această lege. Într-o atare situație suplimentele salariale acordate ca diferențe dintre salariul de bază pentru funcțiile publice de stat prevăzute în anexa III și salariul de bază pentru funcțiile publice locale din aceeași anexă nu pot fi stabilite și acordate dacă legea prevede că indicii de ierarhizare nu se aplică în 2010.
Mai invocă faptul că hotărârea atacată încalcă și unele prevederi ale L.
273/2006 privind finanțele publice locale în conformitate cu care drepturile salariale trebuie să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.
Aserțiunile recurentului referitoare la neincluderea suplimentelor salariale în sfera drepturilor salariale nu pot fi primite atâta timp cât în chiar cuprinsul textului invocat în susținerea acestei teze, art.11 din anexa nr.III din L. nr.3., acestea sunt definite ca suplimente „., legiuitorul menționând împrejurarea că acestea nu pot deveni permanente ulterior adoptării lor rămânând a fi temporare și doar în limita fondurilor disponibile în bugetul local.
Stabilirea unor limite în ceea ce privește cuantumul și durata de acordare a suplimentelor nu poate valida interpretarea recurentului potrivit căreia aceste suplimente salariale ar excede noțiunii de salariu.
Acordarea acestor suplimente salariale, chiar dacă este raportată la existența unor fonduri disponibile în bugetul comunei A. are ca fundament șijustificare tot munca prestată, circumscriindu-se astfel sferei drepturilor salariale respectiv a remunerațiilor pe care un angajat le primește în schimbul muncii prestate.
Suplimentele salariale sunt acordate pentru munca prestată neexistând o justificare externă raporturilor de muncă sau de serviciu care să poată îndreptăți la acordarea acestora. În opinia Curții, prohibiția de la art.8 al L. nr.3. are în vedere atât salariile cât și indemnizațiile, raportarea fiind realizată la nivelul de 705 lei/lună fără a putea fi depășit acest cuantum.
Argumentele evidențiate anterior relevă că aceste suplimente sunt acordate pentru munca prestată indiferent de denumirea lor iar instituirea prin dispozițiile art.8 din L. nr.3. a interdicției de majorare vizează toate categoriile de drepturi obținute pentru munca prestată astfel că prima instanță în mod corect a reținut încălcarea disp. art.8 din actul normativ indicat în analizarea legalității hotărârii atacate.
Recurentul ignoră împrejurarea că prin adoptarea acestei hotărâri au fost încălcate și prevederile art.14 alin.3 din L. nr.273/2006 potrivit cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă in bugetele locale si nici nu poate fi angajată si efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Prima instanță a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale incidente astfel că nu este prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ. invocat de recurent și nici un alt motiv de recurs de ordine publică astfel că în baza art.312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL C. A. împotriva sentinței civile nr. 4.321 din 10 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de C. LOCAL AL C. A. împotriva sentinței civile nr. 4.321 din 10 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2011.
{ F. |
PREȘEDINTE,
M.-I. I.
JUDECĂTOR,
G.-A. N.
JUDECĂTOR,
S. AL H.
GREFIER, A. B.
}
Red.M.I.I./(...) Dact.H.C./2 ex./ Jud.fond: C. P.;
| ← Decizia civilă nr. 2062/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 819/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
