Decizia civilă nr. 3650/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3650/2011
Ședința publică de la 07 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâtele D. G.
A F. P. A J. B. N., A. F. P. A M. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 4. pronunțată de T. B.-N., în contradictoriu cu intimata M. I., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 4. din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de T. B.-N. s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta D. G. A F. P. B.-N. precum și excepția inadmisibilității invocată de chemata în garanție A. F. PENTRU M..
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. I., în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. B.-N., A. F. P. A M. B. și a chematei în garanție A. F. PENTRU M. și s-a dispus restituirea de către pârâta A. F. P. B. în favoarea reclamantei a sumei de 2886 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă.
S-au admis cererile de chemare în garanție formulate de pârâta A. F.
P. B. și în consecință, a fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. B. să plătească pârâtei A. F. P. B. suma de 2.866 lei și dobânda legală aferentă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut căla data de (...), cu chitanța seria TS5 nr. 5897082, reclamanta a achitat suma de 2.886 lei în contul Trezoreriei municipiului B., beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită conform deciziei de calcul nr.
3134/(...) emisă de AFP B., în vederea înmatriculării în România a autoturismului marca Audi tip A4 nr. Sașiu WAUZZZ8E07A024544, număr omologare AAAU116J11C98E4, fabricat în 2007, aflat la prima înmatriculare în România, înmatriculat în Germania, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.
După achitare, reclamanta a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, înregistrată sub nr. 3601/(...) la A. F. P. a municipiului B., aceasta fiind însă respinsă ca neîntemeiată prin adresa cu numărul 4021/(...), emisă de D. B.
Instanța, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C., excepțiile inadmisibilității acțiunii reclamantei și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. B.-N., invocate în cauză, a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din starea de fapt anterior reținută, reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. 1 sin L. nr. 5., considerându-se vătămată prin refuzul de a i se restitui diferența de taxă cu privire la care consideră că a fost încasată cu încălcarea prevederilor art. 90 TCE, refuz materializat în cuprinsul adresei nr.
2094/(...), emisă de pârâta D.
Or, în cauză nu poate fi reținută, ca fine de neprimire, lipsa parcurgerii procedurii administrativ fiscale, câtă vreme obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantei, situație prevăzută de art. 8 alin. 1 teza a II-a din L. nr. 5., ipoteză legală care permite acesteia să se adreseze direct instanței de judecată, sens în care s-a respins excepția inadmisibilității invocată în cauză de chemata în garanție.
Nici excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D. B.- N. nu a fost găsită întemeiată de către instanța de fond, câtă vreme refuzul de restituire a diferenței de taxă apreciată de reclamant ca fiind nedatorată este exprimat de către această autoritate, astfel încât, apare ca legitimată soluționarea în contradictoriu cu aceasta a litigiului în contencios administrativ declanșat de reclamantă.
Asupra fondului cauzei, instanța a apreciat că acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cele ce urmează.
A., instanța urmărind modificările succesive ale OUG nr.5., îndeosebi după modificarea acesteia prin OUG nr.2l8/2008 și OUG nr. 7., constată că acestea sunt incompatibile cu prev.art.90 din T.ul CE.
Analiza trebuie efectuată în primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonanțe de urgență. A., în preambulul OUG 2. se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere: „concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională;
- faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,,
Este lipsit de echivoc faptul ca intenția legiuitorului nu mai are nici o legătură cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enunțului din preambulul acestui act normativ urmărea inițial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., având în vedere faptul căaceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,.
Schimbarea de intenție declarată expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule.
Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-ș înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior și ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat în preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, însă acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat.
T. a considerat că trebuie enunțat în acest context și faptul că, deși inițial taxa de poluare era datorată la prima înmatriculare a autoturismelor în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second- hand, prin modificările OUG 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. „. M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Categoria de autoturisme exceptată de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate.
Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., tribunalul a apreciat că taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E.
A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de
Justiție E. a explicat care sunt condițiile în care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare.
În urma modificărilor aduse prin O. 2. și OUG 7., norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibilă cu art. 90 din T.ul CE. A., există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al U. E. și care se înmatriculează în R omânia, și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse în România, și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
Pentru toate aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamantă și, în consecință, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, a dispus restituirea către reclamantă a sumei de
2.886 lei achitată, plus dobânda legală așa cum a fost solicitată, de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În privința dobânzii legale, tribunalul a apreciat că aceasta se impune a se acorda reclamantei întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs contribuabilului prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. A admite teza avansată de pârâți în sensul că dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, independent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, înseamnă a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
S-au admis cererile de chemare în garanție a A. F. pentru M. formulate în cauză și a fost obligată chemata în garanție să plătească AFP B. suma ce reprezintă c/v taxei de poluare achitată de reclamantă și dobânda legală aferentă, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. l alin. l din OUG nr. 5., aceste sume se constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele D. G. A F. P. B.-N.,
A. F. P. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M..
În recursul pârâtei D. G. A F. P. B.-N. se solicită admiterea acestuia întemeiul art. 304 C.p.c alin. 1) pct. 8) și pct. 9), precum și în temeiul art. 304 "1 C.p.c cu referire la art. 312 alin. 3) C., modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei procedurii prealabile, consecința implicită a respingerii actiunii introductive ca inadmisibilă; admiterea lipsei calității procesuale pasive a D. B.-N. și respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ atacat și nedispunerea restituirii sumelor solicitate de reclamant cu titlu de taxă de poluare și nici dobânda legală aferentă solicită.
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, pârâta a arătat că potrivit prev. art. 3 din H. nr. 6. privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5., iar restituirea sumelor reprezentând diferență de taxă se face din bugetul F. pentru mediu. A., în conformitate cu disp. art. 3 alin. 2) din H.G 6.. in vederea calculării taxei de poluarea , contribuabilul în numele căreia se efectuează înmatricularea, trebuie să prezinte, în copie șiîÎn original cartea de identitate a vehiculului și în cazul autovehiculelor rulate achiziționate din alte state, un document din care să rezulte data primei înmatriculări a acestora, și, după caz, declarația pe propria răspundereprevăzută la art. 5 alin. (4), precum și rezultatul expertizei tehnice efectuate de R. A. "R. A. Român" ori rezultatul evaluării individuale efectuate potrivit art. 5 alin. În urma analizei de către organul fiscal competent pe numele contribuabilului se emite decizie intitulată „de calcul a taxei de poluare";, document ce se supune condițiilor prev. de O. nr. 9., care poate fi atacat cu contestație în condițiile prev. de art. 207 din același act normativ, respectiv în termen de 30 de zile de la comunicare. Cum petenta nu a înțeles să uzeze de calea administrativă prev. de lege, respectiv să atace cu contestație în termen de 30 de zile decizia de calcul a taxei de poluare, raportul fiscal consacrat prin decizia atacată nu mai poate face obiect de analiză în condițiile în care, ulterior rămânerii definitive, petenta a formulat o cerere prin care a solicitat restituirea cuantumului instituit în sarcina sa.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată, pârâta a reiterat că în speța dedusă judecății D. B-N nu poate avea calitate procesuală pasivă întrucât această instituție nu a fost cea care a emis actul administrativ indicat de petentă și mai mult nu a procedat la încasarea de la reclamantă a taxei de poluare a cărei restituire se solicită, astfel că nu se impune ca instanța să pronunțe o hotărâre în contradictoriu cu D.B., în ceea ce privește obligarea la o eventuală restituire a taxei.
În situația în care totuși contestatoarea apreciază că se impune a fi chemată în judecată și D. B-N ca organ ierarhic superior al AFP B., pârâta tot nu are calitate procesuală în cauza dedusă judecății, întrucât nu există nici o prevedere legală care să prevadă că organul ierarhic superior trebuie să stea în judecată alături de organele sale subordonate, pentru actele emise de către aceasta din urmă.
Pe fondul cauzei, pârâta apreciază sentința atacată ca fiind lipsită de temei legal, în cauză făcându-se o greșită interpretarea a prevederilor legale.
In fapt asa cum rezulta si din cererea introductiva reclamanta,ca urmare a achizitionarii unui autoturism second-hand din al stat al UE, ,a achitat în vederea înmatriculării acestuia taxa de poluare așa cum reiese din probatoriul administrat, în speță chitanțele anexate
Potrivit reglementarilor incidente în cauză taxa de poluare se datorează cu ocazia primei înmatriculări in România a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât in cazul celor noi cat si in situația celor rulate.
Taxa de poluare se aplica nu numai autoturismelor rulate ci si autoturismelor noi produse in tara si în străinătate legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabila in situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima data in România.
In contradictoriu cu instanța de fond și reclamantă, pârâta arată că, taxa pe poluare percepută în temeiul O.U.G 5. nu încalcă prev.art 90 din T., deoarece rezultă fără echivoc că instituirea și perceperea taxei de poluare are drept scop final, îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea in valorile limită prevăzute de legislația comunitară in acest domeniu și nu protejarea pieței interne așa cum susține instanța de fond.
Art .90 paragraf 1 din T. arată că, nici un stat membru, nu aplică direct sau indirect , produselor altor state membre, impozite interne de orice natură , mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Cu privire la analiza privind încălcarea art. 25 din T. apreciază că o vitală importanță o are stabilirea naturii juridice a taxei de poluare, or, acest aspect a fost lămurit cu ocazia acțiuniilor preliminare formulate de H.-B. B. și B. K. M. B. in cauzele reunite C-19012005 Nadasdi și C-33312005
Nemeth, în sensul că atâta timp cât nu percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat ci pentru înregistrarea acestuia, in vederea punerii în circulatie, nu constitui o taxă vamală in sensul prevăzut de art. 25 din tratat.
În aceste condiții, pârâta apreciază că instanța de fond nu poate primi ca fondate susținerile reclamantei privind încălcarea art. 25 din T., taxa de poluare nefiind percepută pentru că autovehiculul a trecut frontiera.
Nici încălcarea art. 28 din T., susținut apreciază că nu este fondată.
A. că jurisprudenta internațională a statuat că sunt măsuri cu efect echivalent și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute in vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea.
Față de această statuare, apreciază că atâta timp cât O.U.G 5., nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producție internă cât și cea externă În fine, o reală critică adusă atât de reclamant cât și de ați justițiabili care s-au adresat instanțelor de judecată în vederea restituirii sumelor achitate cu titlu de taxă de poluare, ester cea încălcării de către actul normativ intern in discuție, a stipulațiilor cuprinse in art 90 din T.ul Constitutiv al U. E.
A., raportat la cele de mai sus, se poate constata, că in înțelesul art. 6 din O.U.G 5., determinarea taxei de poluare se realizează, pe baza unor criterii obiective - gen tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere a poluării, or, conform anexei 4 a aceluiași act normativ rezultă că determinarea se face luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.
Față de cele de mai sus, pârâta apreciază că actul normativ în baza căruia, reclamanta a fost obligat în vederea înmatriculării la plata unei taxe de poluare nu încalcă prevederile din tratat invocate de reclamantă prin acțiunea introductivă, astfel că pe cale de concluzie apreciază acțiunea ca fiind neîntemeiată .
Din analiza dispozițiilor comunitare invocate si a celor interne aplicabile în speță nu rezultă ca ar exista o contradicție, o incompatibilitate intre acestea.
Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu fata de autoturismele rulate înmatriculate si importate din Uniunea E. sau fata de autoturismele noi produse in Uniunea E. si importate in România, întrucât taxa ce se achita cu ocazia primei înmatriculări in România este aceeași, indiferent de proveniența autovehiculului.
De precizat ca prin adoptarea O. nr. 5. nu a fost constatata nici o încălcarea normelor comunitare, de către nicio instituție/organizație interna sau externa, respectiv Curtea C. sau C. E., în calitatea sa de "gardian" al respectării normelor comunitare.
Prin urmare, pârâta crede ca dispozițiile cuprinse în O. nr. 5. au fost adoptate in concordanta cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare. Prin introducerea dispozițiilor legale menționate nu a fost încălcat principiul discriminării fiscale, motiv pentru care taxa de poluare perceputa de la reclamanta s-a făcut de către organele fiscale în conformitate cu prevederile legale, în baza unui titlul legal si ca urmare nu se impunea anularea decizie nr.19/(...).
În recursul declarat de pârâta A. F. P. a municipiului B., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C., se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamantă ca fiind neîntemeiată, pe cale de consecință să nu se dispună restituirea sumei de 2.886 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare și nici dobânda solicitată. Arată instanței de recurs, că în opinia sa, dispozițiile cuprinse în O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare și de prevederile H. nr. 6. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5. în baza cărora a fost percepută taxa ce face obiectul petitului de restituire este în deplină concordanță cu prevederile internaționale și pe cale de consecință aceasta nu se impune a fi restituită. A., la art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. se arată că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului". Așa cum se arată în preambulul O. nr. 5., respectiv prin art. 1, alin. 1 din actul normativ se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Rezultă deci fără echivoc că instituirea și perceperea taxei pe poluare are drept scop final îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu. Obligația de plată a taxei se naște, conform prevederilor art.4 din O. nr. 5., cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul În România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după Încetarea unei exceptări sau scutiri expres prevăzute. Potrivit reglementărilor mai sus menționate taxa de poluare se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât În cazul celor noi cât și în situația celor rulate. Taxa de poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. L. nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau provenienta autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România. În continuarea motivelor de recurs, pârâta A. B., în mod similar cu pârâta D. B-N, invocă faptul că din analiza dispozițiilor comunitare invocate și a celor interne aplicabile în speță nu rezultă că ar exista o contradicție, o incompatibilitate între acestea, utilizând aceleași argumente ca și aceasta din urmă, conchizând că regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din U.E. sau față de autoturismele noi produse în U.E. și importate în România, întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în România este aceeași, indiferent de proveniența autovehiculului. În aceste condiții, pârâta apreciază că O. nr. 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea art. 28 cu referire la art. 25 din T., reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. În concluzie, pârâta a apreciat că dispozițiile cuprinse în O. nr. 5. au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu privire la actul de aderare, motiv pentru care se taxa de poluare percepută de la reclamantă s-a făcut de către organul fiscal în conformitate cu prevederile legale, în baza unui titlu legal și ca urmare nu se impune restituirea ei. Înrecursul declarat de chemata în garanție A. F. pentru M.(AFM), se solicită casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecintă, rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamantului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.. În motivarea recursului, chemata în garanție critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din T.ul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitate. Învederează faptul că în Cauza C-402/09 T. împotriva S.ui român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunalul Sibiu, Secția comercială și de contencios administrativ, au fost prezentate concluziile de către avocatul general Eleanor Sharpston, la termenul din 27 ianuarie 2011. A., prezentarea concluziilor de către avocatul general este o etapă importantă a procesului, în cadrul acestora, avocatul analizând în detaliu aspectele îndeosebi juridice ale litigiului și propunând, în deplină independentă, Curtii de Justiție răspunsul care consideră că trebuie dat problemei ridicate. Curtea, după ascultarea avocatului general, deliberează și adoptă hotărârea, dispozitivul acesteia fiind pronunțat în ședință publică (hotărârile și concluziile avocatilor generali sunt disponibile pe site-ul internet CURIA chiar în ziua pronunțării, respectiv a prezentării). Pârâta consideră că din prima concluzie a avocatului general rezultă cu evidență faptul că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei, care nu sunt supuse acestei taxe. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor nationale. Or, atât timp cât legea română taxează atât autovehiculele introduse in țară, cât și pe cale produse aici, nu se poate pune problema discriminării. Cât privește cea de-a doua concluzie a avocatului general, aduce în discuție valoarea reziduală a taxei pe poluare, condiție întrunită în legislația românească (art. 8 din O. nr. 50!2008 prevede posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei). Și din această concluzie rezultă compatibilitate a taxei pe poluare cu articolul 110 TFUE, deoarece cuantumul taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat nu depășește cuantumul rezidual al taxei inclus în prețul de vânzare al unui vehicul de ocazie echivalent, care a fost supus taxei atunci când a fost înmatriculat pentru prima dată ca vehicul nou. Explicația constă în faptul că OUG nr. 5. prevede că taxa cea mai mare (în functie de norma de poluare) este cea pentru masina nouă, în timp ce pentru un autovehicul de ocazie, aceasta se reduce în funcție de vechime și corespunzator deprecierii autovehiculului. A., valoarea de vanzare a unui autovehicul de ocazie, pentru care s-a achitat taxa la un moment dat, cuprinde și valoare reziduală a acesteia. Referitor la cea de-a treia concluzie a avocatului general, apreciază că și aceasta pune în evidență faptul că legea română întrunește cerințele decompatibilitate cu norma europeană. A., grila fixă de depreciere prevazută în legislația privind taxa pe poluare pentru autovehicule (O. nr. 5. și H. 6. privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5.) cuprinde, pe lângă vechime a autovehiculului și alte criterii de reducere a taxei, respectiv: rulajul mediu anual, starea generală standard, dotare(aer condiționat, ABS și airbag). De asemenea, C.J.C.E. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este faptul că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al carei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. ( A se vedea Deciziile Curții de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). Cât privește capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată de către instanța de fond, chemata în garanție a apreciat și această soluție ca fiind nelegală, în primul rând, pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa de poluare, respectiv nu a emis decizia de calcul și în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul O. nr. 5., nefiind titulara vreunei obligații în raport cu contribuabilul. În drept, s-au invocat dispozițiile OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Analizând recursurile formulate, raportat la probele administrate în cauză și la dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și plata taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsurifiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. A. fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). In ce priveste insa dobanda fiscala acordata prin hotararea primei instante curtea apreciaza ca se impune acordarea dobanzii civile prevazuta de OG 9. (in prezent OG 13/2011) fiind in prezenta unei fapte ilicite a statului prin organele administratiei (prelevarea unei taxe cu incalcarea normelor comunitare - art 110 TFUE). Conform unei jurisprudențe stabile a Curții de Justiție a U. E., contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european [afacerea 199/82, San Giorgio, Culegere 1983, p. 3595, par. 12; afacerea C-62/93, BP Soupergaz, Culegere 1995, p. I-1883, par. 40; afacerile reunite C-441/98 și C-442/98, Michailidis, Culegere 2000, p. I-7145, par. 30]. R.nea acestui drept esteaceea că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european. Potrivit jurisprudenței Curții, regulile privind rambursarea sumelorprelevate cu încălcarea dreptulu comunitar sunt regulile naționale. Aceste reguli trebuie să respecte însă principiul echivalenței (pentru cererile de rambursare bazate pe încălcarea dreptului european nu pot fi instituite condiții mai puțin favorabile decât pentru cererile similare bazate peîncălcarea dreptului național) și principiul efectivității (regulile naționale nu trebuie să facă excesiv de dificilă sau practică imposibilă exercițiul drepturilor conferite de dreptul european) [afacerea C-228/96, Aprile, în Culegere 1998, p. I-7141, par. 18]. De asemenea curtea va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. A F. P. B.-N. intrucat raportul de drept a luat nastere intre A. F. P. B. si particular prin prelevarea nelegala a taxei de poluare. Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 din L. nr. 5. rap. la 312 C. să admite recursurile declarate de pârâtele D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 4. din 17 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o va modifica în parte în sensul că va obliga pârâta A. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. la plata dobânzii legale în materie civilă și va respinge acțiunea față de pârâta D. B.-N. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite recursurile declarate de pârâtele D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 4. din 17 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta A. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. la plata dobânzii legale în materie civilă și respinge acțiunea față de pârâta D. B.-N. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 07 octombrie 2011. { F. | PREȘEDINTE, G.-A. N. JUDECĂTOR, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. GREFIER, A. B. } Red.G.A.N./(...) Dact.L.C.C./3 ex. Jud.fond:M. A.P.;
| ← Decizia civilă nr. 5796/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4522/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
