Decizia civilă nr. 3756/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 3756/2011
Ședința din data de 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC V. T. S. împotriva sentinței civile nr. 1083 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui C., în contradictoriu cu intimații A. F. P. T. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare OUG nr.
5..
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat nu este legal timbrat, lipsind taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 11 octombrie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmisă pe fax, întâmpinare intimatei A. F. P. T.
Se reține că deși recurenta a fost citată cu mențiunea timbrării recursului promovat, cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, fila 6 din dosar, aceasta nu s-au conformat dispoziției instanței.
Curtea din oficiu, raportat la dispozițiile art. 20 alin.1 și 3 din L. nr.
146/1997 invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
La finalul dezbaterilor s-a prezentat reprezentanta recurentei, avocat O. A. și solicită redeschiderea dezbaterilor pentru a depune taxele judiciare de timbru.
Curtea raportat la cererea formulată de reprezentanta recurentei dispune redeschiderea dezbaterilor.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, s-a prezentat avocat O. A. pentru recurentă, lipsă fiind intimații.
Reprezentanta recurentei depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei (f.13) și arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond.
Curtea constată că recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și verificând, din oficiu, competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și reținând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. C U R T E A Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.1083 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. a fost respinsă cererea formulată de către reclamanta SC V. T. S. împotriva pârâtei A. F. P. T., și chematei în garanție A. F. PENTRU M. având ca obiect restituire taxă de poluare ca nefondată și a fost respinsă cererea de chemare in garantie formulata de catre parata A. F. P. T. impotriva chematei in garantie A. F. pentru M. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în esență că reclamanta a achiziționat din Italia un autoturism marca Renault tip 22GVA1/PREMIUM 385 l, categoria N3 seria șasiu (...)0C0003351 fabricat in anul 1997. Prin Decizia nr.40137 din 5 decembrie 2008 reclamantului i s-a impus să achite taxa de poluare pentru ca mașina să poată fi înscrisă în circulație. Reclamanta a solictat restituirea acestei taxe (achitate în data de 8 decembrie 2008) de la pârâta AFP T. în data de (...), aceasta respingându-i cererea în data de (...)(fila 19 dosar) . Taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma initiala, pe care instanța de fond a reținut-o ca fiind compatibilă cu dreptul comunitar, concluzie argumentată pe larg. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs SC V. T. S., solicitând modificarea sentintei recurate in sensul admiterii actiunii. În motivarea recursului, arată că asa cum rezulta din preambulul actului normativ, taxa a fost instituita in scopul asigurarii protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, tinand cont de necesitatea adoptarii de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv al jurisprudentei Curtii de J. a C. E. Cu privire la natura taxei de poluare, C. s-a pronuntat in cauzele reunite C-290/2005 Nadasdi si C-333/2005 Nemeth, ocazie cu care a statuat ca o taxa care nu este perceputa pentru faptul ca un autoturism traverseaza frontiera unui stat membru ci pentru prima inregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, in vederea punerii in circulatie nu constituie o taxa vamala in sensul art.25 din tratat, ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor si trebuie examinata in lumina art. 110 din Tratatul CE. In ceea ce priveste art. 110 din Tratat, trebuie retinut ca C. a apreciat cu ocazia salutionarii actiunii preliminare in cauzele reunite C- 290/2005 Nadasdi si C-333/2005 Nemeth ca o comparatie cu autoturismele second-hand plasate in circulatie inainte de intrarea in vigoare a legii privind taxele de inmatriculare (in speta, de poluare) nu este relevanta. In scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurenta intre autoturismele uzate aflate deja pe piata nationala și autoturismele similare importate, este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decat statul in cauza, cu efectele valorii reziduale a taxei care afecteaza vehiculele similar inmatriculate deja in statul respectiv si carora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. Avand in vedere si cuantumul triplat, respectiv dublat a taxei stabilite prin modificarile sus mentionate, apreciaza ca taxa de poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme secand-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru, cumparatorii fiind in fapt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania. De asemea, ca urmare a adoptarii OUG nr. 218/2008, intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta. Pentru aceste considerente OUG 5. este contrara articolului 110 din Tratatul de F. a C. E. intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second hand deja inmatriculate intr un alt stat membru UE favorizand astfel vânzarea autoturismelor second hand deja înmatriculate în România și vânzarea autoturismelor noi produse in Romania. Prin întâmpinarea formulată A. F. P. T. a solicitat respingerea recursului promovat de recurenta SC V. T. S. pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), avand in vedere că reclamanta nu a contestat modul de calcul al taxei pe poluare, care sa justifice astfel formularea unei actiuni in contradictoriu cu A. F. P. T. Reclamanta a solicitat restituirea taxei pe poluare pe calea unei actiuni in contencios fiscal și nu contesta in fapt un act adminstrativ-fiscal susceptibil de a fi supus controluluiinstanței de contencios fiscal, astfel ca actiunea in contencios administrativ este inadmisibila. Taxa de poluare nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze în Romania autoturisme second-hand, importate din Uniunea E., ci tuturor persoanelor care doresc sa înmatriculeze și sa utilizeze un autoturism, indiferent de provenienta sa sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate sustine caracterul discriminatoriu al taxei. Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 304 și 3041 C. proc.civ., Curtea reține următoarele: Contenciosul administrativ fiscal a fost definit drept o specie a contenciosului administrativ desemnând ansamblul căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, a contribuțiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și altor sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și locale, abilitate potrivit legii să efectueze acte de control sau de impunere, care se soluționează după o procedură specială de către organe administrative și/sau instanțe judecătorești. Obiectul acțiunii în cazul contenciosului administrativ este reprezentat de orice act administrativ de autoritate adoptat sau emis cu nesocotirea prevederilor legii, pe când în cazul contenciosului administrativ fiscal obiectul acțiunii este un act de autoritate cu caracter special denumit generic act administrativ fiscal, definit de art.41 C.. Curtea E. a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate. Legiuitorul a statuat prin art.7 din OUG 5. că stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Textul art.7 din OUG 5. apare doar ca o normă de trimitere, astfel că nu se poate susține că în aplicarea normei de trimitere devine obligatorie parcurgerea procedurii administrativ fiscale prealabile, iar în aplicarea textelor din norma considerată ca normă de drept comun nu este obligatorie parcurgerea acestei etape. Potrivit art.205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate face contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Conform art.6 alin.2 din L. 554/2004, actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să fie obiectul unei jurisdicții speciale administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, cu respectarea dispozițiilor art.7 alin.1, dacă partea înțelege să nu exercite procedura administrativ jurisdicțională. În speță, însă, nu sunt aplicabile prevederile art.7 alin.1 din L. 544/2004 întrucât obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 alin.1 teza a II-a, din aceeași lege. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe pe care reclamantul o consideră nedatorată îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată. Căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta pe care reclamanta le- ar fi putut urma și care dacă nu sunt utilizate paralizează demersul judiciar de față nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii. În cauză, reclamanta a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii. Art.8 alin.1 din L. 554/2004 permite reclamantei să se adreseze instanței de judecată după ce se i se opune refuzul explicit de soluționare favorabilă a cererii sale. Atâta timp cât reclamanta este în posesia actului din care rezultă refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale are deschisă calea prevăzută de art.1 alin.1 din L. 554/2004, respectiv de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar a fost pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din Tratatul CE, iar la data de (...), C. a comunicat autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second hand în România cu art. 90 din Tratatul C. E.). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere inclusiv soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantei, corectă fiind așadar soluționarea cauzei pe fond. Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente: În speță, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern la data de (...), în timp ce reclamanta susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementărilor comunitare. Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat- o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare. Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 5., deci încă de la data de (...). Având în vedere considerentele expuse, curtea apreciază că subzistă motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii; taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din T.. În consecință, în temeiul art.312 alin.1 și 3 C.proc.civ., instanța va admite recursul formulat de reclamantă și va modifica hotărârea recurată în sensul că cererea de chemare în judecată va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată a-i restitui reclamantei suma de 7835 lei achitată necuvenit cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă, în temeiul art.1084 raportat la art.1082 C. În temeiul art.1 alin.1 din OUG 5. și art.60 C.proc.civ., va fi admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M., acesta fiind organul care gestionează taxa de poluare achitată de contribuabili. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E: Admite recursul declarat de reclamanta SC V. T. S. împotriva sentinței civile nr. 1083 din (...), pronunțate în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea. Obligă pârâta A. F. P. T. la plata sumei de 7835 lei cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă. Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. T. împotriva Administrației F. pentru M.. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. M. S. C. P. L. F. Red. C.P./Dact.GC 2 ex/(...) Jud. primă instanță: A. Rădulescu
| ← Decizia civilă nr. 1140/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 813/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
