Decizia civilă nr. 4273/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4273/2011
Ședința publica din data de 1 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. I. JUDECĂTOR: D. P. JUDECĂTOR: A. I. A.
G. : I. S.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul P. V. împotriva Sentinței civile nr. 3893 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE S. M., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă avocat R. D. A., pentru recurent, cu împuternicirea avocațială la fila
12 din dosarul nr. (...) al T. M. și consilier juridic T. M., pentru intimata pârâtă, care depune delegație de reprezentare, respectiv fila 9 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, deși recurentul reclamant a fost citat cu această mențiune, respectiv fila 6 din dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Curtea, din oficiu, procedând la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. proc. civ., astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este competentă să judece recursul în temeiul dispozițiilor art. 10 din L. nr. 5. raportat la prevederile art. 14 din L. nr. 5.. Reprezentanta recurentului depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, sens în care Curtea constată că recursul este legal timbrat. Reprezentanta recurentului reclamant arată că a promovat și acțiune în contencios administrativ, având ca obiect anularea actului administrativ intitulat „ Desfășurător calcul dobânzi și penalități"; întocmit de pârâtă și a cărui cerere de suspendare face obiectul prezentului dosar. Arată, de asemenea, că acțiunea în contencios administrativ amintită anterior a fost înregistrată la data de (...) sub nr. (...) la Tribunalul Maramureș, cu termen de judecată stabilit pentru (...). Depune în acest sens și un extras de pe portalul T. M., respectiv fila 11 din dosar. Reprezentantul intimatei pârâte confirmă existența dosarului nr. (...) al T. M.. Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150 C. proc. civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentanta recurentului reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, arătând că desfășurătorul reprezintă un act administrativ, ce a stat la baza executării silite pornite împotriva reclamantului, adică la baza emiterii titlului executoriu, cu atât mai mult cu cât o decizie de impunere cu privire la sumele cuprinse în desfășurător nu a fost emisă de către pârâta C. de A. de S. M.. În susținerea argumentelor mai sus enunțate, reprezentanta recurentului reclamant invocă dispozițiile art. 2 lit. c din L. nr. 5. a contenciosului administrativ, care definește actul administrativ ca fiind „ actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică , în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice";. Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului formulat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că înscrisul numit „. de calcul dobânzi și penalități"; nu însumează caracteristicele unui act administrativ fiscal, așa cum este acesta definit de art. 2 lit. c din L. nr. 5. a contenciosului administrativ, fiind doar o anexă la titlul executoriu emis de C. de A. de S. M.. Mai mult, acest înscris este semnat doar de funcționari ai instituției, fiind din acest punct de vedere doar o operațiune materială, administrativă, care nu are natura unui act administrativ fiscal. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3893 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. s-a admis excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâta C. de A. de S. M.. S-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul P. V., de suspendare a desfășurătorului calcul dobânzi și penalități emis de pârâta C. DE A. DE S. M., la data de (...). În motivare se arată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, reclamantul P. V. a solicitat suspendarea desfășurătorului de calcul, dobânzi și penalități emis de pârâta C. de A. de S. M.. Reclamantul a arătat în esență că actul atacat nu se poate bucura de prezumția de legalitate care să justifice executarea lui câtă vreme a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din L. contenciosului administrativ. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă pentru următoarele considerente: Desfășurătorul modului de calcul al majorărilor de întârziere și a penalităților nu are natura juridică a unui act administrativ fiscal (așa cum este cazul deciziilor de impunere), cuprinzând calculul funcționarului public cu atribuții în acest sens, din cadrul CAS M.. Fiind un act de constatare prin acest act nu se stabilesc, nu se modifică sau nu se sting drepturi și obligații cu caracter administrativ-fiscal, așa cum prevăd dispozițiile art.2 alin.1 lit. c din L. nr.5. privind contenciosul administrativ, astfel încât acest act nu reprezintă un act administrativ fiscal în sensul legii, a cărui suspendare să poată fi solicitată potrivit Legii 5.. Acest act este semnat doar de funcționarul public care l-a întocmit fără să emane de la reprezentantul legal al instituției, astfel că nu poate fi definit ca un act administrativ. Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise și a consemnat la solicitarea T. o cauțiune de 1.500 lei. Cererea de suspendare a executării, formulată în temeiul art.14 și 15 din L. nr.5., nu poate avea ca obiect decât un act administrativ, astfel încât condiția ca actul să fie administrativ constituie o premisă a însăși derulării acestei proceduri speciale. În speță, desfășurătorul atacat nu poate fi calificat act administrativ fiscal în sensul art.41 Cod procedură fiscală, neputând fi asimilat unei decizii de impunere în sensul invocat de reclamant. Astfel, reclamantul a arătat că desfășurătorul intră în categoria prevăzută de art.88 lit. d Cod procedură fiscală. Art.142 alin.6 Cod procedură fiscală nu este incident câtă vreme reclamantul nu a dovedit că în decizia de impunere nu s-a stabilit cuantumul penalităților de întârziere sau al majorărilor de întârziere. Pe de altă parte, art.168 alin.2 Cod procedură fiscală se referă la o altă ipoteză și, anume, la suma cheltuielilor cu executarea silită și nu la penalitățile de întârziere. Din înscrisurile depuse de reclamant rezultă că pârâta a emis decizia de impunere nr.110/(...), act administrativ fiscal care putea forma obiectul procedurii de suspendare reglementată de L. 5.. Desfășurătorul nu reprezintă decât o operațiune administrativă (arată modul de calcul al creanței fiscale accesorii), care a stat la baza emiterii deciziei de impunere și care poate fi cenzurat doar în condițiile art.18 alin.2 din legea 5.. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs P. V., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în aplicarea prev. art. 304 alin. 2 și 5, deoarece prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului. În motivarea recursului se arată că prin sentința atacată s-a respins cererea de suspendare a executării actului fiscal reprezentând desfășurător calcul dobânzi și penalități, întocmit de C. de A. de S. M. la (...)1, cerere formulată în temeiul art. 215 din OG nr. 92/2004 privind Codul de procedură fiscală și art. 14 alin. 1 din L. nr. 5.. Își fundamentează recursul prin prev. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. Recurentul arată că prin sentința atacată s-a admis în mod netemeinic excepția inadmisibilității cererii, pe considerentul că desfășurătorul de calcul de dobânzi și penalități listat la data de (...) a cărui suspendare a solicitat-o nu ar fi act administrativ și nu s-a cercetat fondul cauzei. Desfășurătorul de calcul de dobânzi și penalitati este doar o operatiune administrativa, nu are natura unui act administrativ fiscal, asa incat suspendarea acestui act nu poate fi solicitata, potrivit prevederilor Legii 5.. Deasemenea, instanta retine ca parata C. M. ar fi emis Decizia " de impunere" 110/(...) si ca acet act poate forma obiectul procedurii de suspendare reglementate de L. 5.. Ca nu este asa rezulta cu prisosinta din considerentele care urmeaza fi indicate: Prin cererea formulata la instanta de fond, a invederat instantei ca, cu ocazia efectuarii platii contributiilor de asigurari de sanatate in data de (...) i s-a inmanat titlul executoriu nr. 1115 / 791 din (...) si somatia aferenta insotite de un desfasurator de calcul dobanzi si penalitati listat la data de (...). Potrivit acestui desfasurator, se stabileste in sarcina sa obligatia de a plati un debit principal de 17.008,00 lei dobanzi in suma de 12.798,82 lei sipenalitati de 2.547,70 lei calculate in perioada (...) - (...). Avand in vedere ca, desfasuratorul mi-a fost comunicat concomitent cu titlul executoriu nr. 1115 / 791 din (...) si somatia aferenta, a constatat ca desfasuratorul a constituit actul care a stat la baza executarii silite pornite impotriva acestuia, adica la baza emiterii titlului executoriu. Sumele din cuprinsul desfasuratorului sunt identice cu cele cuprinse in titlul executoriu nr. 1115 / 791 din (...) si in somatia aferenta, iar o decizie de impunere cu aceste sume nu a fost emisa de catre parata C. de A. de S. M. In conditiile de fapt si de drept mai sus indicate, recurentul a fost nevoit sa atace actul care s-a emis si care i s-a comunicat si anume desfasuratorul de calcul de dobanzi si penalitati listat la data de (...). deoarece, intimata- C. de A. de S. M., a stabilit caracterul de titlu de creanta al desfasuratorului de calcul de dobanzi si penalitati listat la data de (...), determinand prin aceasta obligatii in sarcina acestuia si trecand la executarea obligatiilor astfel determinate pe calea executarii silite. Impotriva acestui act-desfasurator de calcul dobanzi si penalitati listat la data de (...) a declansat procedura plangerii prealabile in conditiile prevazute de arte 205 si urmatoarele din O.G. nr. 92 / 2003 privind Codul de procedura F. Prin Decizia nr. 110/(...), CAS M. a solutionat contestatia recurentului in sensul respingerii ei .Aceasta decizie nu reprezinta o "Decizie de impunere" astfel cum in mod vadit eronat se sustine in sentinta atacata, ci este decizia data de catre parata in solutionarea contestatiei in cadrul procedurii prealabile si in nici un caz aceasta decizie nu este susceptibila de suspendare, astfel cum in mod vadit eronat de retine prin sentinta atacata. Mai mult, impotriva Deciziei nr. 110/(...) si a desfasuratorului de calcul dobanzi si penalitati listat la data de (...) a formulat actiune in contencios administrativ, care formează obiectul dosarului (...) pe rol la T. M. cu termen la (...), atât Decizia nr. 110/(...), cât și acțiunea în contencios fiind depuse la dosar la instanța de fond. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Potrivit teoriei dreptului administrativ, o caracteristică esențială a actului administrativ este aceea de a produce efecte juridice, adică de a da naștere, modifica sau stinge raporturile juridice, respectiv aceea de a crea drepturi și obligații. În acest context, desfășurătorul de calcul al penalităților și dobânzilor nu produce efecte prin el însăși, putând eventual sta la baza emiterii unor alte acte, cum ar fi decizia de impunere, decizie care se circumscrie actelor administrative fiscale care pot forma obiectul procedurii de suspendare reglementată de L. nr. 5.. Deoarece desfășurătorul de calcul nu poate fi asimilat unui act administrativ fiscal, el nu poate fi supus procedurii de suspendare prevăzute de L. nr. 5., astfel că în baza art. 312 (1) Cod proc.civ., se va respinge recursul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr. 3893 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr. 3893 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. C. I. D. P. A. I. A. I. S. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: A. S.
← Decizia civilă nr. 2941/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1162/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|