Decizia civilă nr. 4589/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 4589/2011
Ședința ta de 14 noiembrie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. S.
JUDECĂTOR : C. P. JUDECĂTOR : A. C. GREFIER : L. F.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta S. M. S. S. C. N. și pârâta A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr.1745 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat P. L. pentru recurenta S. M. S. S., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta S. M. S. S. C. N. nu este legal timbrat, lipsind taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Recursul promovat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 11 noiembrie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea
ADMINISTRATIEI F. P. A M. C.-N. .
Reprezentantul recurentei S. M. S. S. depune la dosarul cauzei dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond .
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și constată că recursul promovat de recurenta S. M. S. S. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și reținând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentantul recurentei S. M. S. S. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și obligarea pârâtei la restituirea taxei de poluare, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 1745 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C. s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta SC M. S. SRL în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C.-N. și a fost respinsă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Pentru înmatricularea autoturismului marca Mercedes Benz în România, reclamanta a achitat cu titlu de taxă de poluare suma de 16498,00 lei cu chitanța seria TS6 nr.3415074/(...). Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.5. în forma modificată prin OUG nr.218/2008, OUG nr.7/2009 și OUG nr.117/2009. Reclamanta a solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, cerere care a fost respinsă la data de (...). Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, OUG nr.5., în forma inițială, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția R., prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma modificată a OUG nr.5., prin OUG nr.218/2008,OUG nr.7/2009 și OUG nr.117/2009, cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că, în cauza de față, nu sunt încălcate dispozițiile art.90 din T.ul de instituire a C. E.(actualmente art.110 TFUE). Disp.art.90 paragraful 1 din T.ul C. E. (art.110 TFUE ), aplicabile, în speță, stabilesc că „ nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție„.Mai mult Curtea E. de J. a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul T. C. E. o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent.Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Dacă inițial, scopul declarat al adoptării OUG nr.5., era unul de asigurare a protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ, prin modificările aduse prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009, acest scop s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule. A., în preambulul OUG nr.218/2008 se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere:";concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a pieței auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională". Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin OUG nr.7/2009 sub aspectul protejării industriei interne de autovehicule, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparator, propunându-și înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior și ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a OUG nr.218/2008.Impactul negativ in plan social enunțat în preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, însă acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al OUG nr.218/2008. O cu totul altă interpretare rezultă din dispozițiile OUG nr.117/2009 care prevede că,"; Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prim dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei de poluare pentru autovehicule, potrivit art.III al.1 din OUG nr.218/2008 privind modificarea OUG nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.Termenul prevăzut la al.1 este termen de decădere„. Practic începând cu data de (...) scutirea sus indicată nu se mai acordă. OUG nr.117/2009 vizează punerea în aplicare a scutirii deja acordate, dar nu vizează producția internă. Reglementată în acest mod, prin ultimele modificări, taxa de poluare încetează a mai fi contrară prevederilor comunitare sus menționate, considerentele aplicabile formei inițiale a OUG nr.5., fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după (...).Cuantumul taxei de poluare nu încalcă doar prin el însuși prevederile art.90 din T.ul CEE( în prezent art.110din TFUE), el aplicându-se pe baza acelorași criterii tuturor autovehiculelor.Totodată acest cuantum nu influențează direct sau indirect opțiunea cumpărătorilor, aceștia nereorientându-se spre produsele interne similare. Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută în condiții de compatibilitate cu dreptulcomunitar, motiv pentru care va respinge, ca neîntemeiată cererea formulată de reclamana SC M. S. S. Întrucât pârâta nu a căzut în pretenții, în tem.art.60 și urm.cod pr.civ., tribunalul a respins cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC M. S. SRL, solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, În motivare s-a arătat, în esență, că taxa a fost incasata în baza unei legislatii interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire . În drept, își intemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozitiile art 110 din T.ul Uniunii E., art. 148 Constitutia R., art. 117 , 120 si 124 C.proc.fisc. Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta A. F. P. C.prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă. Recurenta învederează că nu a fost urmată în termen procedura prevăzută de legea procesual fiscală pentru a contesta în substanță legalitatea stabilirii taxei iar în raport de atribuțiile acesteia care au fost doar de calcul a taxei de poluare nu poate fi reținută o culpă procesuală în sarcina organului fiscal. Recurenta învederează, în esență, că OUG nr.5. este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unei valori reale astfel că acțiunea în restituirea taxei este nefondată În cauză a depus întâmpinare părâta D.G.F.P.C. prin care a solcitat respingerea recursului.(f.24.) Analizând recursurile declarate prin prisma dispozițiilor art. 304 și 3041 C. pr. civ., Curtea reține următoarele: 1. Prealabil soluționării fondului litigiului dintre părți, Curtea reține că excepțiile invocate de către pârâte și care vizează inadmisibilitatea acțiunii reclamantului urmare a nerespectării termenelor și a procedurii instituite prin art.7 din OUG nr.5. raportat la art.205-208 C. au fost corect soluționate de către instanța de fond în sensul respingerii acestora. Soluția pronunțată este confirmată și prin decizia nr.24 pronunțată la data de 14 noiembrie 2011 de către I. cu prilejul soluționării recursului în interesul legii, instanța supremă statuând că procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de U. a G. nr.5. raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod. 2. Referitor la fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală pentru următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe șica atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T. de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T.ul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J.a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele demediu (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nădasdi si Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de J. a C. E. Jurispudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 T(...)E) nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sausa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi si Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudența C. de J. a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrullegal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și segestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratamentdiscriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în România. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E.. Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.C.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Pentru toate aceste considerente se poate susține că acțiunea reclamantului este întemeiată în parte și se impune a fi admisă în aceste limite. În consecință, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va admite recursul declarat de reclamanta SC M. S. SRL și va respinge recursul declarat de către pârâtă, va modifica în parte hotărârea recurată în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de către reclamantă și va fi obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 16.498 lei taxă de primă înmatriculare. Cât privește soluționarea cererii privind acordarea dobânzii legale, Curtea apreciază că în raport de demersul judiciar al reclamantului, de obiectul cererii și de natura raporturilor contestate, pârâta ar fi putut fi obligată doar la plata dobânzii legale în temeiul OG nr.13/2011 și art.1084raportat la art.1082 din vechiul C.civ.; cum, însă, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie fiscală iar instanța apreciază că aceasta nu poate fi acordată, petitul privind obligarea pârâtei la plata dobânzii. Făcând aplicarea dispozițiilor art.60-61 C.pr.civ., Curtea va admite cererea de chemare în garanție formulată și va obliga chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 16.498 lei. În temeiul art.274 alin.1 C.proc.civ. pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 69,45 lei. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. C.-N. Admite recursul declarat de reclamanta SC M. S. SRL împotriva sentinței civile nr.1745 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea în parte, formulată de reclamanta împotriva pârâtei A. F. P. C.-N. și în consecință obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 16.498 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare. Respinge petitul privind dobânda fiscală. Admite cererea de chemare în garanție. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 69,45 lei. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 14 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M . S. C. P. A. C. L. F.red.M.S./A.C. 2 ex. - (...), jud.fond.B. A..
| ← Decizia civilă nr. 2185/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2051/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
