Decizia civilă nr. 4607/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 4607/2011
Ședința din data de 14 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: L. F.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A O. H. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr.1421 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații N. D. F. și A. F. P. A M. C.-N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat Nuț C. T. pentru intimatul N. D. F., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care reprezentantul intimatului arată că nu mai are sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei dovada ce atestă achitarea onorariului avocațial. În susținere se arată că excepția inadmisibilității invocată de recurenta este neîntemeiată întrucât a atacat refuzul de a i se restitui taxa de poluare, iar pe fond apreciază că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, invocând în acest sens cauzele T. și Nisipeanu. C U R T E A Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1421 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. s-a respins acțiunea în contencios administrativ a reclamantului față de A. F. P. a M. C. N. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. S-a admis acțiunea in contencios administrativ precizata formulată de reclamantul N. D. F. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. H. si in consecința: A fost obligată parata AFP C. T. sa restituie reclamantului suma de 6659 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorata cu dobanda legala in materie civila calculata de la data de (...) si pana la data restituirii efective a sumei sus indicate. A fost obligată parata sa plateasca reclamantului suma de 1639,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata . Admite cererea de chemare in garantie formulata de parata A. F. P. a M. C. T. impotriva chematei in garantie A. F. pentru M.. A fost obligată chemata in garantie sa restituie paratei suma de 6659 lei reprezentind taxa de poluare restituita reclamantului cu dobanda legala in materie civila calculata de la data de (...) si pana la data restituirii efective a sumei sus indicate . Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: În privința excepției lipsei calității procesual pasive a AFP C. N., instanța s-a pronunțat în sensul admiterii acesteia în ședința publică din data de (...). Reclamantul a achiziționat in anul 2009 un autoturism care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al U. E.(f.15-17). In vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamanta a fost obligata să achite suma sus indicata cu titlu de taxă de poluare , taxa pe care a achitat-o la A. F. P. a M. H. in (...) (f. 8). Reclamanta a solicitat restituirea acestor taxe paratei, aceasta refuzând restituirea acestei taxe(f.7) . T. de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma modificata prin OUG 2. si OUG 7.. Ca atare legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor OUG 5. in forma sus indicata . Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre G. R. prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. fiind lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O.U.G. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial „.asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, tinand cont de necesitatea adoptarii de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudentei Curtii de J. a C. E., avand in vedere faptul ca aceste masuri trebuie adoptate in regim de urgenta, pentru evitarea oricaror consecinte juridice negative ale situatiei actuale. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificarile OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a G. nr. 5.. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificari aduse OUG 5., taxa de poluare incalca prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E. In urma modificarilor aduse prin OUG 2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atat o discriminare intre autoturismele second -hand inmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturime noi cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi ,discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in Romania, fie spre cele produse in Romania. In ceea ce priveste dobanda pretinsa si cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobanzii legale. Tribunalul apreciaza ca in speta se poate acorda dobinda legala intrucit perceperea taxei din speta cu incalcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage raspunderea paratei in conditiile dreptului comun aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite adica de la data incasarii sumei din speta .Ca atare in temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este indreptatit la plata dobanzii legale in materie civila de la data platii taxei din speta si pana la data restituirii sale integrale .Si in aceste conditii tribunalul nu a dat altceva si a inteles sa repare acelasi prejudiciu respectiv lipsa folosintei banilor dar in alt cuantum decit cel pretins de reclamant Având in vedere considerentele de mai sus si faptul ca in baza OUG 5. taxa de poluare achitata a fost virata de catre parata in contul administrat dechemata in garantie in temeiul art. 60 si urm C.pr.civ., a admis si cererea de chemare in garantie in intregime. In baza art. 274 C.pr.civ tribunalul a obligat parata aflata in culpa procesuala sa plateasca reclamantului suma de 1639,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs A. F. P. A O. H. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. B.. Recurenta A. F. P. A O. H. a solicitat admiterea rrecursului, casarea hotărârii, iar rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamatului. În motivarea recursului, recurenta critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul C. E. în raport de care se impunea a fi stabilită compatibilitate a prevederilor OUG 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru âutovehicule cu normele comunitare. Curtea E. de J. (CEJ) a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second-hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile articolului 90 din Tratatul CE. A., niciun stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Cât privește capătul de cerere privind acordarea DOBÂNZII LEGALE, consideră soluția instantei de fond ca fiind nelegală. În mod total neîntemeiat, instanța a dispus obligarea la plata către reclamant a dobânzii legale, aferente sumei reprezentând taxa pe poluare. A. au prevederile O.G. nr, 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În aplicarea acestor prevederi s-a emis Ordinul ministrului finanțelor nr. 1899/2004 privind Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Conform acestor reglementari, restituirea catre contribuabil se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii si inregistrarii cererii acestuia. Cap. I pct. 2 Prin recursul declarat A. F. P. a O. H. admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii, in principal pentru inadmisibilitate, in subsidiar pentru netemeinicie si inlaturarea ei la plata cheltuielilor de judecata. În motivarea recursului arată că exceptia invocata de catre A. F. P. a O. H. (inadmisibilitatea actiunii) este intemeiata si trebuia admisa de catre prima instanta. Actiunea in contencios administrativ formulata este inadmisibila, pentru urmatoarele considerente: T. pe poluare in suma de 6659 lei a fost stabilita de catre A. F. P. a O. H. prin D. de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.6337/(...), decizie emisa urmare cererii depuse de catre reclamant la A. F. P. a O. H. Asa cum se mentioneaza in cuprinsul ei, D. de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule putea fi contestata de catre reclamant in termen de 30 de zile de la data comunicarii, sub sanctiunea decaderii, potrivit art. 207 alin.1 din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, la organul fiscal competent potrivit art. 209 alin.1 din acelasi act normativ. Reclamantul nu a exercitat, insa, calea administrativa de atac a contestatiei prevazuta de art. 205 si urm. din O.G. nr.92/2003, republicata si modificata, impotriva deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule. Deci, actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie titlu de creanta si in baza careia reclamantul a achitat taxa pe poluare in suma de 6659 lei cu Chitanta Seria TS6 nr. 3276744/(...). Atata timp cat decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desfiintata prin exercitarea caii speciale de atac a contestatiei administrative prevazuta de art. 205 si urm. din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, reclamantul nu se putea adresa instantei cu o cerere de restituire a taxei pe poluare si nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat din partea Administratiei F. P. a O. H. In ce priveste fondul cererii reclamantului considera ca nu este întemeiata solutia de admitere a actiunii, neputandu-se retine incalcarea normelor comunitare. T. pe poluare pentru autovehicule a fost instituita prin OUG 5., astfel, persoana fizica sau juridica ce face inmatricularea are obligatia platii taxei cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania, facand exceptie doar autovehiculele mentionate la art. 3 alin 2 si art. 9 alin. 1 din acelasi act normativ. In lipsa unei armonizari la nivelul U. E. in domeniul impozitarii autovehiculelor, statele membre sunt libere sa aplice astfel de taxe si sa stabileasca nivelurile acestora. In speta, taxa pe poluare nu se aplica exclusiv autoturismelor second- hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplica tuturor autoturismelor noi sau second-hand inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent de provenienta lor geografica sau nationala, respectiv se aplica si autoturismelor noi provenite din alte state membre ale U.E., autoturismelor noi si second-hand provenite din alte state care nu sunt membre ale U.E. (Asia, America, etc), si, cel mai important, se aplica si autoturismelor noi din productia nationala a R.. In concluzie, prima instanta a retinut in mod gresit faptul ca OUG 5. ar fi contrara art. 90 din Tratatul de I. a C. E., fiind destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme seccond -hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru. Obligarea recurentei la plata dobanzii legale este neintemeiata si nelegala deoarece aceasta nu a savarsit nici o fapta ilicita, plata taxei de prima inmatriculare a fost efectuata voluntar de catre reclamant si in conformitate cu prevederile legale. Analizând recursurile declarate prin prisma dispozițiilor art. 304 și 3041 C.proc.civ., Curtea reține următoarele: Contenciosul administrativ fiscal a fost definit drept o specie a contenciosului administrativ desemnând ansamblul căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, a contribuțiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și altor sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și locale, abilitate potrivit legii să efectueze acte de control sau de impunere, care se soluționează după o procedură specială de către organe administrative și/sau instanțe judecătorești. Obiectul acțiunii în cazul contenciosului administrativ este reprezentat de orice act administrativ de autoritate adoptat sau emis cu nesocotirea prevederilor legii, pe când în cazul contenciosului administrativ fiscal obiectul acțiunii este un act de autoritate cu caracter special denumit generic act administrativ fiscal, definit de art.41 C.. Curtea E. a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate. Legiuitorul a statuat prin art.7 din OUG 5. că stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Textul art.7 din OUG 5. apare doar ca o normă de trimitere, astfel că nu se poate susține că în aplicarea normei de trimitere devine obligatorie parcurgerea procedurii administrativ fiscale prealabile, iar în aplicarea textelor din norma considerată ca normă de drept comun nu este obligatorie parcurgerea acestei etape. Potrivit art.205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate face contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Conform art.6 alin.2 din Legea 554/2004, actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să fie obiectul unei jurisdicții speciale administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, cu respectarea dispozițiilor art.7 alin.1, dacă partea înțelege să nu exercite procedura administrativ jurisdicțională. În speță, însă, nu sunt aplicabile prevederile art.7 alin.1 din Legea 544/2004 întrucât obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 alin.1 teza a II- a, din aceeași lege. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe pe care reclamantul o consideră nedatorată îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată. Căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta pe care reclamanta le-ar fi putut urma și care dacă nu sunt utilizate paralizează demersul judiciar de față nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii. În cauză, reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii. Art.8 alin.1 din Legea 554/2004 permite reclamantului să se adreseze instanței de judecată după ce se i se opune refuzul explicit de soluționare favorabilă a cererii sale. Atâta timp cât reclamantul este în posesia actului din care rezultă refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale are deschisă calea prevăzută de art.1 alin.1 din Legea 554/2004, respectiv de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar a fost pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din Tratatul CE, iar la data de (...), C. a comunicat autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second hand în România cu art. 90 din Tratatul C. E.). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere inclusiv soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiuneainadmisibilității nu îi poate fi aplicată reclamantului, corectă fiind așadarsoluționarea cauzei pe fond. Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică pentru următoarele considerente: În speță, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei la data de (...) ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementărilor comunitare. Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacăregimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare. Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 5., deci încă de la data de (...). Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 T. a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 5. în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 2., instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 T.. Cât privește cererea privind acordarea dobânzii legale, curtea constată că aceasta se datorează de la data plății sumei a cărei restituire s-a dispus și până la restituirea integrală, în temeiul art.1084 raportat la art.1082 C. și a fost corect acordată de instanța de fond. În temeiul art.1 alin.1 din OUG 5. și art.60 C.proc.civ., a fost corect admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M., acesta fiind organul care gestionează taxa de poluare achitată de contribuabili. De asemenea, este legală soluția de obligare la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere faptul că reclamantul a fost obligat să recurgă la prezentul demers judiciar față de refuzul de restituire exprimat de organele fiscale. Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt și de drept, astfel că, în temeiulart.312 C.proc.civ., va respinge recursurile ca neîntemeiate, cu consecința menținerii sentinței atacate. La solicitarea părții care a câștigat procesul, față de soluția de respingere a recursurilor declarate, instanța, în baza art.274 alin.1 și 3 C.proc.civ., le va obliga pe intimate la plata către reclamantul N. D. F. a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat, raportat la activitatea depusă de reprezentatul acestuia și la complexitatea cauzei. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Respinge recursurile declarate de pârâta A. F. P. A O. H. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr.1421 din (...) pronunțate în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o menține. Obligă intimatele la plata cheltuielilor de judecată parțiale - 300 lei în recurs către reclamantul N. D. F. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. S. C. P. A. C. L. F. Red. C.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud. primă instanță: A.M. B.
| ← Decizia civilă nr. 5839/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4813/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
