Decizia civilă nr. 902/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 902/2011
Ședința publică din data de (...) Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B. JUDECĂTOR: F. T. JUDECĂTOR: M. H. GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta I. P. J. S.- S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., împotriva sentinței civile nr. 4350 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul E. Ș., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 C. pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. CURTEA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.4350 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al T.ui S. a fost admisă acțiunea reclamantului E. Ș. și obligată pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. să înmatriculeze autoturismul marca BMW nr. identificare WBACC510X0ES21881 fără plata taxei de poluare. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că potrivit art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică s-au juridică careface înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Conform hotărârii C.J.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. În cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente: 1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, România este un stat membru al Uniunii E.. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2) , iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2(alin.4). De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al Comunității, dinainte de aderare. 2. Jurisprudența Curții de Justiție E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964), C.J.E. a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr. 3. privind Codul fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), C.J.E. a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale. Reclamantul nu datorează vreo sumă potrivit legislației comunitare, astfel că refuzul pârâtei de a-i înmatricula mașina fără plata taxei apare nelegal din punctul de vedere al legislației comunitare. Împotriva soluției menționate a declarat recurs pârâta I. P. J. S. arătând că taxa instituită prin OG nr.5. nu poate nu poate fi asimilată impozitelor interne, deoarece această taxă este percepută pentru asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., măsuri adoptate în regim de urgență pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale opozabile tuturor proprietarilor de autovehicule care prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind astfel la poluarea mediului. Mai mult măsurile stabilite prin OUG nr.5. sunt pe deplin compatibile cu prevederile art.85 și 90 din T.ul UE taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. Pe de altă parte această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second hand importate di statele membre ale Uniunii E. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze un autovehicul indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul disciminatoriu al taxei. Caracterul taxei instituit de OUG nr.5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 (2) în care sunt enumerate categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează să fie finanțate urmare a aplicării acestui act normativ. Prin urmare chiar dacă legislativul nu a găsit o formulă mai potrivită prin condiționarea înmatriculării autovehiculelor de plata acestor taxe acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art.2141 C. și apreciată ca nelegală de practica judiciară.. Analizând recursul declarat prin prisma actelor dosarului, a normelor juridice incidente și a art.304 și art.3041 C.pr.civ. Curtea reține că este întemeiat pentru următoarele: Prin demersul introductiv intimatul a arătat că a achiziționat din Spania un autoturism marca BMW model 318TDS iar pentru reglementarea situației s-a adresat autorității în vederea înmatriculării însă i-a fost comunicat că nu este posibil decât după achitarea taxei în acord cu prevederile OUG nr.5.. Refuzul de a proceda la înmatriculare este nejustificat întrucât dispozițiile actului normativ vin în contradicție cu prevederile T. Uniunii E.. Plecând de la cele susținute problema ce se pune în discuție este aceea dacă dispozițiile actului normativ respectiv OUG nr.5. (în vigoare la data solicitării înmatriculării aprilie 2010) este contrară normelor comunitare. Pentru tranșarea acestei probleme Curtea reține că referitor la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 (actualmente 110) din T.ul CE. În aceste condiții, nu se poate reține o încălcarea a art. 25 din tratat întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici de o încălcarea a art. 28 din T. nu poate fi vorba. Conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din T., trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate estenecesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr- un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 par.l din T.ul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5. ( în vigoare la momentul solicitării înmatriculării), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din T.ul CE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din T.ul CE și se poate așadar concluziona că O.U.G. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul Comunității E.. Mai mult, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România esteulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei înconformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentrurespectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii dinparcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. Prin urmare față de cele arătate reținerile primei instanțe cu privire la justificarea demersului intimatului pe art.214 C. care nu este aplicabil în cauză sunt greșite, iar sub acest aspect motivul evocată de recurentă referitorla taxa de poluare percepută în baza unor norme interne OG nr.5. ce nu contravin celor comunitare este întemeiat. Așa fiind față de considerentele mai sus expuse în baza art.312 C.pr.civ. recursul declarat de I. P. J. S.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. V. va fi admisă și hotărârea modificată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul E. Ș. în contradictoriu cu I. P. J. S.-S. P. C. R. P. de C. și Î. V. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat I. P. J. S.- S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 4350 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în sensul că: Respinge acțiunea reclamantului E. Ș. împotriva pârâtei I. P. J. S.- S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din data de (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. B. F. T. M. H. GREFIER D. C. Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.K. M.
| ← Decizia civilă nr. 2674/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1460/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
