Sentința civilă nr. 116/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 116/2011

Ședința data de 21 februarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. I. I.

GREFIER : L. F.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. N. AL P. - B. E. C. ÎN N. ȘI ÎN I. M. - F. P. CU S. S. - P. DIN C. Ș. DE A. DE P. " S. M." C.-N. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. " S. M." C.-N., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - Legea nr.

360/2002.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat consilier juridic S. P. pentru reclamanta C. N. AL P. și consilier juridic M. C. pentru Ș. DE A. DE

P. " S. M." C.-N., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 11 februarie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea pârâtului MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul reclamantei.

Reprezentantul reclamantei depune la dosar un set de înscrisuri (f.25-

30) din care un exemplar se comunici cu reprezentantul Ș. DE A. DE P. " S.

M." C.-N.

Reprezentantul Ș. DE A. DE P. " S. M." C.-N. depune la dosarul cauzei întâmpinare, din care un exemplar se comunică cu reprezentantul reclamatei.

Curtea pune în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de

A. C. invocată prin întâmpinare.

Reprezentantul C. N. AL P. arată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr.554/2004, respectiv nesoluționarea în mod nejustificat a unei cereri de către MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, ca și autoritate publică centrală.

Reprezentantul Ș. DE A. DE P. " S. M." C.-N. arată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr.554/2004, iar competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului.

Notă: după dezbateri s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea I. G. AL P. R., transmisă pe fax, depusă și în ședința publică de către reprezentantul pârâtei.

C U R T E A,

Constată că prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr. (...) reclamantul C. N. AL P., în numele membrilor săi - polițiști din cadrul Ș. DE A. DE P. S. M. C. N. a solicitat obligarea pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. S. M. C. N. la plata diferenței de 25% reținută în perioada iulie-decembrie 2010,actualizată cu indicele de inflație, de la data scadenței până la data plății efective și la plata pentru viitor a salariilor nediminuate, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea celor solicitate s-a arătat că reclamanții în numele cărora acționează C. N. AL P. sunt funcționari publici cu statut special, având raporturi de serviciu cu Ș. DE A. DE P. S. M. C. N. A. că reducerea unilaterală a salariului brut cu 25% în temeiul art. 1 din Legea nr.

118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar încalcă prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului și pe cele ale art. 1 alin. 1 din Primul protocol la C. pentru apărarea drepturilor Omului. Totodată s-a mai învederat că salariul la care reclamanții sunt îndreptățiți în baza raporturilor de serviciu reprezintă un bun în sensul art.1 alin. 1 din Protocolul 1 la C., iar reducerea salariului cu 25% pe o perioadă de 6 luni și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestui procent reprezintă o ingerință ce a avut ca efect privarea reclamanților de bunul lor. Legea nr.

118/2010 nu oferă reclamanților posibilitatea de a obține despăgubiri pentru această privare de proprietate, iar lipsa totală a despăgubirilor nu se poate justifica cu atât mai mult cu cât nicio circumstanță excepțională nu a fost invocată de către G. R. salariilor bugetarilor cu 25% și imposibilitatea acestora de a-și mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea în defavoarea salariaților a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI

ȘI INTERNELOR a invocat excepția lipsei calității procesuale active a C.ui N. al P., iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Au mai depus întâmpinare și pârâții I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. S. M. C. N. care au invocat excepția necompetenței materiale a Curții de apel în considerarea faptului că polițiștii din această cauză au raporturi de serviciu cu o autoritate publică locală, solicitând declinarea cauzei în favoarea Tribunalului C. De asemenea a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a I. G. AL P. R. întrucât obligația de plată a eventualelor drepturi bănești solicitate cade în sarcina pârâtei Ș. DE A. DE P. S. M. C. N.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Examinând excepția invocată în raport de dispozițiile art.137 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 alin.1 din Legea nr.554/2004 Curtea reține că este întemeiată pentru următoarele argumente:

Potrivit prevederilor art. 159 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică atunci când procesul este de competența unei instanțe de alt grad.

Excepția necompetenței materiale, fiind de ordine publică, are caracter absolut și dirimant, motiv pentru care va fi analizată cu prioritate.

Acțiunea are ca obiect obligarea autorităților publice angajatoare, respectiv a Ș. de A. de P. S. M., C. N., a I. G. al P. R. și a M. A. și I., la plata cotei de 25% reținută din salariile cuvenite în perioada iulie-decembrie 2010, actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective și la plata, pentru viitor, a salariilor nediminuate.

Membrii în numele cărora a acționat C. N. al P. sunt polițiști - funcționari publici cu statut special- în cadrul S. de A. de P. S. M. C. N.

Competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor având ca obiect raporturile de serviciu ale funcționarilor publici este reglementată de art. 109 din Legea nr. 188/1999. Prin aceste dispoziții legale s-a instituit competența de soluționare a litigiilor având ca obiectraportul de serviciu al funcționarului public sau cereri derivate din acest raport, în favoarea instanței de contencios administrativ, astfel că se impune a se face aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Legea nr. 554/2006 reglementează, prin art. 10 alin. 1, competența materială a instanțelor de contencios administrativ în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente în sistemul administrației publice și criteriul valoric, atunci când litigiul privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Potrivit acestui text de lege, tribunalele sunt instanțe cu plenitudine de competență în materia contenciosului administrativ, soluționând cauzele al căror obiect îl constituie actele administrative ale autorităților publice locale și județene, iar curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ și fiscal privind actele autorităților și instituțiilor centrale.

Cum, în cauza de față, obligația de acordare a unor diferențe salariale derivate din raportul de serviciu aparține autorității angajatoare, respectiv Ș. de A. de P. S. M., autoritate publică de interes local, competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului C. conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 2 pct. 1 lit. d) Cod procedură civilă, iar nu Curții de A. C.

Împrejurarea că, pe lângă instituția publică locală care are calitatea de parte în raportul de serviciu, au fost chemate în judecată și autorități publice centrale, nu produce efecte asupra competenței instanței, hotărâtor fiind, în acest sens, criteriul rangului autorității publice sau instituției angajatoare, iar nu rangul ordonatorilor principali sau secundari de credite.

Față de aceste considerente, Curtea va admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. și în temeiul art. 10 alin. 1 din Legea nr.

554/2004 va declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. N. AL P., în numele membrilor săi - polițiști din cadrul Ș. DE A. DE P. S. M. C. N. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. S. M. C. N., în favoarea Tribunalului C.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. invocată de pârâții I. G. AL P. R. și Ș. DE A. DE P. S. M. C. N.

Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. N. AL P., în numele membrilor săi - polițiști din cadrul Ș. DE A. DE P. S. M. C. N., cu sediul în B., str. M. V., nr. 6, sector 5, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B., P. R., nr. 1A, sector 1, I. G. AL P. R., cu sediul în B., str. M. V., nr. 6, sector 5, și Ș. DE A. DE P. S. M. C. N., cu sediul în C. N., Bd. C. C., nr. 89-91, jud. C. în favoarea Tribunalului C.

Prezenta hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. I. I. L. F.

Red.M.I.I./(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 116/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal