Decizia civilă nr. 5207/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr.5207/2011
Ședința de la 28 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A. M.
JUDECĂTOR: A. C.
JUDECĂTOR: C. P.
G.: C. C.
S-a luat în examinare recursurile declarate de pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 3007 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamantul T. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - înmatriculare auto fără taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâta I. prefectului M. este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 10 noiembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea reclamantului T. M. (f.9-10).
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3007 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul T. M. în contradictoriu cu pârâta I. P. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. M. și a fost obligată pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. să înmatriculeze autovehiculul marca AUDI, serie șasiu WAUZZZ4AZNN143280, fără achitarea taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 5., cu modificările și completările ulterioare. P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Istoricul taxei de poluare instituită prin art. 1 din OUG nr. 5. relevă că această taxă își are originea legislativă în prevederile art. 214 Cod fiscal și a fost denumită inițial taxă specială de primă înmatriculare. Urmare scrisorii adresate S. Român de către C. E. în luna martie 2007, prin care S. Român a fost notificat asupra neconcordanței acestei taxe cu dispozițiile art. 90, paragraf 1. din T.ul de F. a U. E. și a fost somat cu declanșarea procedurii de infringement, Guvernul României, în baza prerogativelor sale constituționale prevăzute de art. 115 din Constituția R., aemis OUG nr. 5., prin care a instituit taxa de poluare pentru autovehicule, cu aplicare din 01 iulie 2008, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de către A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Modificările succesive cu privire la această taxă (OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009, OUG nr. 117/2009 și OUG nr. 1.) nu fac decât să confirme că, în încercarea de a corela normele interne cu dreptul comunitar, Guvernul României a făcut corecturi de natură a deplasa accepțiunea acestei taxe dinspre „. de primă înmatriculare"; înspre „. de poluare";. Acest fapt rezidă din dispoziția constant menținută în fiecare dintre formele O. că taxa se datorează, în principal, cu ocazia primei înmatriculări, precum și în argumentațiile folosite în preambulul ordonanței, unde, de la motivația „. producției autohtone de autovehicule";, „. importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare";, „păstrarea locurilor de muncă în economia românească";, s-a ajuns la „. G. de a avea un parc auto cu o performanță de mediu mai ridicată, și în consecință, o mai bună calitate a aerului, fapt compatibil cu normele de drept europene, prin încurajarea achiziției de autoturisme electrice, cele cu propulsie hibridă și cele dotate cu tehnologii avansate de reducere a emisiilor poluante";. În virtutea aceleiași tendințe de corectare, s-a intervenit și asupra situațiilor în care plata taxei este obligatorie, potrivit formei ultime prevăzute de OUG nr. 118/(...), aceasta fiind datorată: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9; c) la reintroducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național, i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 8. Mai mult, în preambulul argumentativ al OUG nr. 1. se invocă cu titlu de principiu al dreptului U. E., argumentul „poluatorul plătește";, ca mijloc de atingere a obiectivelor de mediu stabilite la nivelul U. E. Aceste modificări succesive, deși înlătură parțial discriminarea cu privire la care S. Român a fost somat de către C. E., nu înlătură total această discriminare, ca efect indirect al faptului că un autovehicul de ocazie dobândit din parcul național nu este supus acestei taxe, spre deosebire de un autovehicul cu aceleași caracteristici și performanțe tehnice dobândit din spațiul comunitar, astfel încât, în continuare, este încurajată cumpărarea de autovehicule deja înmatriculate în România, față de cele ce provin din spațiul U. E. A se reține și că modificarea introdusă prin OUG nr. 1., potrivit căreia taxa de poluare se plătește și la reintroducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național, i s- a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 8, nu acoperă și situația cetățenilor români, proprietari de autoturisme în state ale U. E. cărora nu li s-a restituit valoarea reziduală a taxei similare, dar pentru înmatricularea aceluiași autoturism scos din parcul național al respectivului stat și reînmatriculat în România datorează o nouă taxă și, prin urmare, o dublă taxă. De altfel, invocarea principiului „poluatorul plătește"; și obligarea la plata taxei de poluare doar a cetățenilor care dobândesc autoturismul sub imperiul actului normativ în discuție este de natură a crea o nouă discriminare, contrară atât dreptului constituțional intern, cât și dreptului U.E., atâta timp cât proprietarii de autoturisme anterior înmatriculate, deși circulă cu acesteautoturisme pe teritoriul R. și, prin urmare, poluează în aceeași măsură sau chiar mai mare, nu sunt supuși acestei taxe de poluare. P. a fi conformă cu scopul propus în preambulul de motive al O. nr. 5., în forma sa modificată de OUG nr. 1., taxa de poluare se impune a fi plătită de către toți deținătorii de autovehicule care circulă cu acestea pe teritoriul R., fără vreo legătură cu momentul înmatriculării. Menținerea acesteia ca o condiție a înmatriculării autovehiculului la introducerea sau chiar la reintroducerea în parcul național auto, conduce indirect la discriminarea și defavorizarea pe care art. 110 T.F.U.E. (art. 90) o interzice. P. aceste considerente și reținând că prin adresa depusă la dosar reclamantul a făcut dovada refuzului autorității administrative de a-i soluționa voluntar cererea, instanța a admis acțiunea acestuia, dispunând, în consecință, obligarea pârâtei la înmatricularea autovehiculului în litigiu, fără plata taxei de poluare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. solicitând modificarea sentinței atacate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului. În motivarea recursului se arată, în esență, că prin hotărârea atacată, prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanta-intimată și în consecință a obligat serviciul specializat din cadrul P. J. Sălaj la înmatricularea autoturismului proprietate personală, fără achitarea taxei de poluare. Pârâtul consideră criticabil acest mod de interpretare a legii deoarece O. nr.5. stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la fondul pentru mediu și se gestionează de A. F. P. M., în vederea finanțării proiectelor și programelor pentru protecția mediului susținând că nu contravine dreptului comunitar și că prevederile naționale se impun a fi respectate. În drept recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ. În cauză a depus întâmpinare reclamantul T. M. prin care a solicitat respingerea recursului.(f.9-10). Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. , ,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E. Cererea de înmatriculare a autoturismului fără achitarea taxei de poluare a fost admisa de prima instanta , invocându-se faptul ca se poate proceda la înmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitării taxei de poluare, cu motivarea ca prima înmatriculare a vehiculelor in România se poate efectua chiar daca nu sunt respectate dispozițiile art. 7 din OMAI 1501/2006 in temeiul efectului direct si prioritatii art. 90 CE,in prezent art. 110 TFUE. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.)încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și refuzul autorității administrative de a înmatricula acel autoturism, în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare, a avut loc la data de (...) În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C- 402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj. Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. P. a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. P. a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Față de cele ce preced, raportat la considerentele menționate rezulta ca soluția de admitere a acțiunii și obligare a autorității administrative de resort la îndeplinirea operațiunii administrative de înmatriculare a autovehiculului, fără plata taxei pe poluare,prin aplicarea directa si prioritara a dreptului U. E. este legala si temeinica . In ce priveste motivul de recurs vizind cheltuielile de judecata acesta este nefondat cita vreme recurentul este in culpa procesuala determinata de refuzul nejustificat de recunoastere a dreptului reclamantului la inmatricularea autovehiculului fara plata taxei de poluare si fata de pozitia procesuala adoptata in prima instanta care nu este de recunoastere a pretentiilor .Astfel in intimpinarea depusa se arata ca recurentul are obligatia de a respecta prevederile dreptului intern si ca refuzul sau de inmatriculare nu poate fi considerat refuz nejustificat ceea ce reprezinta in esenta o negare a dreptului pretins de catre reclamant a-i fi vatamat .Totodata art. 275 C.pr.civ nici nu ar fi aplicabil cita vreme anterior promovarii actiunii s-a solicitat inmatricularea fara plata taxei de poluare iar cererea reclamantului a fost respinsa litigiul fiind determinat tocmai de aceasta respingere . Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la 312 C. să respingă recursul ca nefondat. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de către pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 3007 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 28 noiembrie 2011. Red.M.A./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond.E. C.
← Decizia civilă nr. 1042/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1015/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|