Sentința civilă nr. 139/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL DOSAR NR. (...)

SENTINȚĂ CIVILĂ NR.139/2011

Ședința publică din data de 28 februarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. C.

GREFIER : L. F.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta V. E. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1., anularea hotărârii nr.6225 din (...) emisă de pârâtă.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat reclamanta și martorii

L. G. și V. Ș., lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.

S-a făcut cauzei, după care au fost audiați martorii L. G. și V. Ș., sub prestare de jurământ a căror declarații au fost atașate la dosarul cauzei la filele 27-28.

Reclamanta V. E. arată că nu mai are de formulat cereri în probațiune

și solicită cuvântul pe fond.

Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .

Reclamanta V. E. solicită admiterea acțiunii.

C U R T E A

Reclamanta V. E. prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 04 ianuarie 2011 promovată în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr.

6225 din data de (...) emisă de pârâtă prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza L. nr. 1..

Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de L. nr. 1..

Reclamanta a mai arătat în motivarea acțiunii sale că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile L. nr. 1. întrucât a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de către autoritățile care s- au instaurat în urma Dictatului de la V.

Pârâta C. J. DE P. S. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației promovată de reclamantă iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori astfel că pornind de la această împrejurare comisia a încercat să obțină dovezi care să nu fie ușor de falsificat și reținând că acești martori au dat până în prezent declarații în favoarea mai multor petenți cu situații individuale diferite a manifestat serioase rezerve față de declarațiile existente având în vedere spre exemplu faptul că cei doi martori au atestat refugiul pentru persoane care se afirmă că au plecat din localități situate pe tot teritoriul județului și în județele învecinate în diferite localități care nu se aflau în teritoriul ocupat.

Probatoriul administrat în cauză cu respectarea principiului nemijlocirii relevă următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de (...) înregistrată sub nr. 175 reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării drepturilor prevăzute în cuprinsul L. nr. 1. depunând în probațiune act de stare civilă, declarații ale unor martori autentificate de către notarul public.

Pârâta prin hotărârea nr. 6225 din (...) urmare examinării cererii înregistrate sub nr. 175/2010 analizând actele de stare civilă, adeverințele eliberate de A. N. sub nr. C/3053 din (...) și declarațiile autentificate a doi martori a respins cererea reținând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar.

Analiza prevederilor art. 1 din L. nr. 1. relevă că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Condițiile pentru acordarea drepturilor instituite în cuprinsul L. nr. 1. privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea

și completarea Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt așadar enumerate în textul legal enunțat și impun ca persoana respectivă să fie cetățean român fără a se face vreo distincție în raport de etnia acesteia , ca persoana să fi suferit persecuții etnice provenind de la autoritățile regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945.

Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite de dispozițiile art. 129 alin 5 Cod procedură civilă a pus în discuție necesitatea audierii nemijlocite de către instanță a martorilor a căror declarații autentificate de către notarul public au fost prezentate în probațiune în procedura urmată în fața comisiei pentru aplicarea prevederilor L. nr. 1..

Declarațiile martorilor audiați în cauză au relevat o stare de fapt diferită de cea descrisă de reclamantă .

Depozițiilor martorilor nu au confirmat existența avut de suferit persecuții din motive etnice aceștia arătând cu caracter de maximă generalitate că temerea tuturor locuitorilor din localitatea de domiciliu se raporta la atitudinea „.,fără a releva existența unei componente etnice .

O altă condiție pentru acordarea statutului solicitat de reclamantă este ca persoana să se fi refugiat din motivele evidențiate de textul citat și nu din motive economice sau de altă natură iar martorii audiați au relevat că reclamanta , respectiv familia acesteia nu s-au întors în localitatea de domiciliu ci au înțeles să schimbe domiciliul în satul natal al mamei reclamantei , comuna A., sat B., astfel că nici această condiție nu apare ca îndeplinită .

Probatoriul administrat nu a confirmat îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1. respectiv faptul că reclamanta deși cetățean român ar fi fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940-6 martie 1945 și să se fi întors în localitate de domiciliu la încetarea cauzelor care au determinat plecarea .

Considerentele evidențiate au format convingerea instanței asupra netemeiniciei acțiunii formulată de reclamantă astfel că apreciind-o ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 din L. nr. 554/2004 va respinge acțiunea reclamantei în contencios administrativ împotriva pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta V. E. domiciliată în comuna A., sat B., nr.8, jud. S. împotriva pârâtei C. J. DE P. S. cu sediul în localitatea Z. B. M. V. nr.85 jud. S..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de (...)

PREȘEDINTE GREFIER A. C. L. F.

Red.A.C./S.M.D.

4 ex./(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 139/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal