Sentința civilă nr. 194/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 194/2011
Ședința ata de 23 M. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. ION - N. P. în contradictoriu cu pârâta C. N. P. C. și pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI L. C., având ca obiect obligația de a face - eliberare confirmare în vederea înregistrării noului sediu al biroului notarial.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul D.
Ion personal, identificat cu CI seria KX nr. 6. și pârâta C. N. P. prin avocat P. O., care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 0., lipsind pârâtul Ministerul Justiției și L. C.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la al doilea termen de judecată, fond. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), pârâta C. N. P. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, iar la data de (...), prin fax, pârâtul Ministerul Justiției Și L. C. a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Instanța comunică reclamantului câte un exemplar al întâmpinărilor depuse de pârâți.
Reclamantul depune la dosar precizare de acțiune, în trei exemplare, prin care modifică acțiunea introductivă cu privire la excepția de nelegalitate parțială în sensul că nu mai invocă anularea parțială a OMJ nr. 203/2006.
Reprezentantul intimatei-pârâte C. N. P. - C. arată că prin întâmpinarea depusă a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de
A. C. de soluționare a litigiului, având în vedere că prin cererea introductivă reclamantul solicită obligarea pârâtei la eliberarea unui document prin care să se ateste că imobilul în care dorește să își desfășoare activitatea este corespunzător desfășurării activității de notar, cerere ce cade în competența de soluționare a T. C., iar pe cale de excepție invocă nelegalitatea parțială a OMJ nr. 203/2006 și solicită eliminarea din cuprinsul acestui ordin a mențiunii localității B., și prin cerere separată invocă excepția de nelegalitate a art. 27 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici, astfel încât Curtea va trebui să procedeze la disjungerea primului petit și trimiterea acestuia spre soluționare T. C. De asemenea, precizează că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 sunt controversate însă răspunsul clar se regăsește în dispozițiile art. 2 și 3 C.pr.civ., potrivit cărora
„ curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie decontencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale"; iar potrivit art. 2 al . 1 lit. d) „T. judecă procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel";.
Reclamantul personal, având cuvântul, învederează că lasă la aprecierea instanței dacă se impune sau nu trimiterea cauzei spre competentă soluționare T. C.
La interpelarea instanței privind modalitatea de a proceda cu privire la excepția invocată, în situația în care va dispune trimiterea cauzei spre soluționare T. C., reclamantul apreciază că nu se poate dispune disjungerea iar competența aparține T. C., astfel încât se impune trimiterea întregii cauze acestei instanțe.
După deliberare, Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței sale materiale.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la 26 ianuarie
2011 de către reclamantul D. Ion în contradictoriu cu pârâta C. N. P. C., a solicitat obligarea acesteia ca, în urma vizionării spațiului situat în municipiul C.-N., str. Alexandru Vaida Voevod, nr.14, ap.44, județul C. și să-i elibereze confirmarea prevăzută de art.8, alin.3 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1999, aprobat prin O. nr. 7. din 5 iulie
1995, confirmare necesară în vederea înregistrării noului sediu al biroului notarial la Curtea de A. C.
Pe cale de excepție, invocă nelegalitatea parțială a Ordinului
Ministrului J. nr.203/C/(...), prin care a fost numit notar public și solicită anularea în parte a acestuia, în sensul eliminării din cuprinsul său, a mențiunii localității B., ca localitate în care trebuie să-și stabilească sediul biroului notarial.
In drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art.1 din Legea nr.
544/2004 a contenciosului administrativ.
Pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, a depus întâmpinare la cererea reclamantului D. ION solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 01 martie 2011 reclamantul D. Ion a depus la dosar un înscris prin care invocă EXCEPTIA DE NELEGALITATE a art.27 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici și activității notariale nr.36/1995, aprobat prin O. nr.7./1995, cu modificările și completările ulterioare.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 4 din Legea nr.
544/2004 a contenciosului administrativ.
Pârâta C. N. P. C., legal citată, a depus întâmpinare, solicitând în principal declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea T. C. iar în subsidiar disjungerea primului petit al acțiunii, trimiterea lui la Tribunalul Cluj în vederea soluționării , respingerea ca inadmisibil a petitului privind anularea parțială a ordinului M.J. nr. 203/1996 și respingerea ca lipsită de interes a excepției de nelegalitate a art. 27 din Regulament.
La termenul de judecată din (...), reclamantul a depus la dosar un înscris prin care arată că nu mai solicită anularea parțială a ordinului
Ministrului J. nr. 203//(...).
Față de aceste precizări, Curtea a constatat că, la momentul soluționării cauzei, era investită cu următoarele cereri:
- obligarea Camerei N. P. C. la eliberarea, în favoarea reclamantului, a unui act;
- negalitatea parțială a ordinului MJ nr. 203/1996;
- nelegalitatea art. 27 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii
36/1995.
Prin urmare, Curtea a fost investită să se pronunțe asupra petitului principal - obligarea autorității la emiterea unui act și asupra două petite accesorii - excepții de nelegalitate cu privire la două acte administrative emise de autorități publice centrale.
Potrivit art. 10 din L.554/2004 raportat la art. 2 alin 1 pct. 1 lit. d și art. 3 alin 1 pct. 1 Cod proced. civilă, criteriul în funcție de care se stabilește competența unei instanțe de contencios administrativ este reprezentat de competența teritorială a autorității pârâte.
Astfel, litigiile îndreptate împotriva autorităților publice centrale se judecă în primă instanță de C. de apel în vreme ce litigiile vizând acte administrative emise de autorități publice locale sunt de competența tribunalelor.
În speță, reclamantul solicită obligarea Camerei N. P. C. la emiterea unui act administrativ or, ținând seama de faptul că pârâta nu este o autoritate publică centrală, competența de soluționare, în primă instanță, a cererii principale revine tribunalului.
Este real faptul că cele două excepții de nelegalitate se impun a fi analizate de către Curtea de A., dat fiind faptul că sunt emise de Ministerul
Justiției.
Cu toate acestea, nu se justifică o disjungere a petitului principal, cu consecința trimiterii spre competentă soluționare tribunalului și reținerii spre judecare a celor două excepții de nelegalitate, pentru următoarele considerente:
Art. 4 din L.554/2004 prevede că, în cadrul unui proces, în măsura în care instanța de fond apreciază că soluționarea litigiului depinde de legalitatea sau, după caz, ilegalitatea unui act administrativ, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă.
Cu alte cuvinte, investirea instanței competente cu analizarea excepțiilor de nelegalitate este prerogativa exclusivă a instanței sesizate cu acțiunea principală, aceasta trebuind să analizeze și să statueze asupra legăturii între fondul cauzei și excepțiile invocate.
Față de aceste considerente, în baza art. 159 ind. 1 alin 4 Cod proced. civilă rap. la art. 2 alin 1 pct. 1 lit d Cod proced. civilă, Curtea va admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. și va declina competența de soluționare a acțiunii formulate și precizate de către reclamantul D. I. în favoarea T. C.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea T. C.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. D. C.
THRED./2 EX./(...)/M.H.
← Sentința civilă nr. 637/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2648/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|