Sentința civilă nr. 200/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL DOSAR NR. (...)
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 200/2011
Ședința ata de 28 martie 2011
Instanța constituită din: JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții L. A. - S., G. M. - I., R. I., L. A., C. I.- M., B. M., B. I. - M., S. D. - N., B. R., M. V., P. L.- M., P.- D. G., B. E. - F., DEE A., M. C. - G. în contradictoriu cu pârâții U. S. H. și M. E., C., T. ȘI S., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat B. M. pentru reclamanți și consilier juridic M. D. B. pentru pârâtul M. E., C., T. ȘI S., lipsă fiind pârâta U. S. H.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 lei și timbru judiciar de 4,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 23 martie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea depusă de M. E., C., T. ȘI S. din partea reclamanților, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul pârâtului M. E., C., T. ȘI S.
Reprezentantul reclamanților învederează instanței că este de acord cu admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T.
ȘI S.
La solicitarea instanței de a preciza temeiul juridic al cererii formulate, respectiv dacă cererea reclamanților se grefează pe dispozițiile art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004, reprezentantul reclamanților învederează instanței că temeiul juridic al cererii formulate sunt dispozițiile Legii nr.554/2004, respectiv art. 1 și art. 7.
Curtea, din oficiu, raportat la dispozițiile art.137 alin.1 C.pr.civ coroborat cu art. 2 alin.2 din Legea nr. 554/2004 invocă excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei cereri.
Reprezentantul reclamanților solicită respingerea excepției invocate, în opinia sa Curtea de A. este competentă să soluționeze prezenta cauză având în vedere și practica unitară avută în acest gen de spețe.
Reprezentantul pârâtului M. E., C., T. ȘI S. arată că lasă la aprecierea instanței, învederând că există și soluții prin care C. de A., respectiv Curtea de A. I. a declinat competența în favoarea Tribunalului.
Curtea, reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 27 ianuarie
2011, reclamanții L. A. - S., G. M. - I., R. I., L. A., C. I.- M., B. M., B. I. - M., S. D. - N., B. R., M. V., P. L.- M., P.- D. G., B. E. - F., DEE A., M. C.
- G. solicită în contradictoriu cu pârâții U. S. H. și M. E., C., T. ȘI S., obligarea pârâtei de rd.1 la eliberarea diplomelor de licență și suplimentele la diploma de absolvire a F. de D. și A. P. B. din cadrul Universității S. H. precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții arată că sunt absolvenți ai F. de D. și A. P. din cadrul
Universității S. H., promoția 2009, iar în urma examenului de licență li s-au eliberat câte o adeverință care să ateste statutul de licențiat, însă această adeverință, deși se menționează că ar fi valabilă până la eliberarea diplomei de licență, și-a încetat în fapt valabilitatea după 12 luni de la data eliberării
- termenul maxim admis pentru eliberarea diplomei de licență, conform regimului actelor de studii.
Arată că la solicitările lor de a li se elibera diploma, li s-a comunicat că acest lucru se va întâmpla în semestrul 2/2010 conform prevederilor OG 10 unde nu scrie nimic de vreun termen de eliberare, fiind sfătuiți de facultate, ca până atunci, să solicite eliberarea unei noi adeverințe. Ulterior, la sfârșitul anului 2010, au încercat din nou să intre în posesia diplomelor, însă li s-a refuzat din nou, eliberarea acestora.
Reclamanții arată că pe rolul instanțelor judecătorești din țară, există nenumărate cauze de acest tip, existând deja pronunțate hotărâri judecătorești de admitere, de exemplu în dosar nr.(...) al Curții de A. P.
Precizează că, nu există nici un motiv pentru refuzul eliberării diplomelor de absolvire și a actelor anexe acesteia, sens în care solicită obligarea pârâtei să procedeze conform cu prevederile legale și contractuale, prin emiterea diplomelor solicitate.
Cât privește pârâta de rândul 2, reclamanții arată că, chemarea acesteia în judecată, are motivare de bază opozabilitatea unei hotărâri ce se va pronunța în cauză, văzând și apărările pârâtei de rândul 1, care are drept temei opoziția ministerului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, M. E., C., T. și S. solicită respingerea acțiunii, ca inadmisibilă, invocând excepția lipsei procedurii prealabile și lipsei calității procesuale pasive.
În ședința publică de azi, Curtea din oficiu, în temeiul art.137 alin.1
C.pr.civ. raportat la art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004, a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al reclamanților vizează obligarea pârâtei U. S. H. la eliberarea unor înscrisuri respectiv diplome de licență și suplimentele la diplomele de absolvire, despre care se susține că nelegal se refuză îndeplinirea acestei operațiuni deși sunt absolvenți ai facultăților pârâtei iar eliberarea actelor solicitate decurge din activitatea sa.
Reclamanții nu și-au precizat în drept acțiunea, însă, din cuprinsul cererii cât și al răspunsului la întâmpinarea formulată rezultă că aceștia au înțeles să conteste în instanța de contencios administrativ refuzul nejustificat al pârâtei de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim al acestora respectiv acela de a li se elibera diploma de licență și cele suplimentare.
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contenciosadministrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Cum în speță acțiunea reclamanților este fundamentată pe dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 raportat la art.2 alin.2 din același act normativ iar competența nu este una specială, Curtea va aprecia că revine în competența materială a tribunalului competența materială de soluționare a cauzei.
În consecință, făcând aplicarea art.2 lit.d C.pr.civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei și va declina competența în favoarea Tribunalului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepția necompetenței materiale de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții L. A.-S., ș.a. împotriva pârâților U. S. H. și M. E., C., T. ȘI S. și declină competența în favoarea Tribunalului C..
Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER
M. S. L. F.
Red./dact.MS/MS
2ex.- (...)
← Decizia civilă nr. 2578/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4914/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|