Sentința civilă nr. 397/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.397/2011
Ședința publică din data de 05 iulie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. C. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, cererea de suspendare a executării procesului verbal nr. 2261/(...) emis de M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., formulată de petenta SC C. SA până la pronunțarea instanței de fond, în contradictoriu cu pârâtul M. A. ȘI D. R. - A. DE P.
PENTRU D. R. ȘI P.
În data de 05 iulie 2011 s-au înregistrat la dosarul cauzei, transmise pe fax, concluzii scrise din partea petentei SC C. SA.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04 iulie 2011, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .
C U R T E A
Reclamanta , SC C. S.A , prin cererea de suspendare a executării solicită să se dispună suspendarea executării procesului-verbal de constatare emis la data de (...) de către M. A. și D. R. - A. de P. pentru D. R. și P., înregistrat sub nr.2261/(...), privind proiectul "Înființare fabrica de procesare carne 14t/zi, jud.B.-Năsăud, loc.B., str.Abatorului, nr.3", beneficiar SC C. S.A. B., până la pronunțarea instanței de fond, cerere pe care a formulat-o în contradictoriu cu autoritatea emitentă a procesului-verbal, respectiv M. A. și D. R. - A. de P. pentru D. R. și P.
Se solicită, de asemenea, să se fixeze o cauțiune minimă în vederea soluționării cererii de suspendare.
Cererea a fost motivată prin invocarea împrejurării că prin procesul- verbal menționat s-a reținut faptul că ar fi încălcat o serie de prevederi legale
și din contractul de finanțare C 1.10201660600056/(...) (enumerate C. 7 - "P. legale și contractuale încălcate"), prin aceea că ar fi efectuat o cheltuială neeligibilă pentru finanțarea Uniunii Europene prin programul S. Și aceasta întrucât nu ar fi obținut și prezentat, pentru unul dintre contractele de achiziții din proiect, cu valoare peste echivalentul în RON a 10.000 Euro, oferte de la cel puțin trei furnizori, așa cum cer dispozițiile art.1 (1), art.14 din Anexa nr.1 la contractul de finanțare, C. din Anexa IV la acesta, art.4 din L.nr.316/2001, deoarece una dintre cele trei oferte prezentate (cea aparținând companiei E. G.&Co KG Germania) ar fi fost neautentică. Se arată că acest aspect ar fi fost constatat de către C. E. - O. E. de L. A. , pe baza unui raport al Serviciului G erman de I. V. (ZKA), și comunicat A. de P. pentru D. R. și P. printr-o adresă/notă , nr.D//009930/(...).
S-a dispus, prin urmare, ca petenta să restituie valoarea integrală a finanțării nerambursabile acordate, respectiv 6.840.747,81 lei, sumă ce reprezintă 50% din valoarea totală a investiției pentru fabrica de procesare carne (valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de 14.020.000 RON), cealaltă jumătate fiind suportată din fondurile proprii , așa cum se arată la art.3 din contractul cadru de finanțare.
Împotriva procesului-verbal în discuție, societatea a formulat contestație la autoritatea emitentă, conform dovezilor anexate. În prezent, procedura de soluționare a contestației este suspendată prin decizia nr.5960/(...) a pârâtei A. ("până la primirea, după caz, a Notei de control a D. pentru L. A. (D.), a Raportului final al O. E. de L. A. (O.) sau a Rechizitoriului Direcției
Naționale Anticorupție (DNA) , dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii deciziei de către beneficiar".
La data de (...) i s-a comunicat de către Ministerul Finanțelor Publice - A.
N. de A. F. - D. G. de A. a marilor Contribuabili somația nr.1052 304/(...), emisă în dosarul de executare nr.2261/(...), privind începerea executării silite împotriva petentei, în temeiul procesului-verbal de constatare al pârâtei A., punându-i-se în vedere faptul că, dacă în termen de 15 zile de la comunicare nu achită debitul datorat, se va proceda la continuarea executării silite.
Potrivit dispozițiilor art.14 din L.nr.554/2004, la care fac trimitere prevederile art.215 alin.2 din OG nr.92/2003 rep., pentru ca instanța să poată dispune suspendarea actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond, pe lângă dovada contestării acestuia, se impun a fi îndeplinite cumulativ două condiții, și anume: existența unui caz bine justificat, termen definit de legiuitor la art.2 lit.t din L.nr.554/2004 ca fiind împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și suspendarea să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente, paguba iminentă fiind definită de legiuitor la art.2 lit.ș din lege și constând în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Ambele condiții cerute de lege sunt îndeplinite în cauză, susține reclamanta, astfel: existența unui caz bine justificat:
Din punct de vedere procedural, în conținutul procesului-verbal contestat nu se indică, nici la C. -"P. aspectelor verificate", nici la C. - "P. aspectelor constatate" și nici la C. -"C. verificării", care anume ar fi dosarul de achizitii din documentatia Proiectului de finantare, în care societatea ar fi prezentat o ofertă neautentică și nici care a fost valoarea finantării nerambursabile acordată pentru respectivul contract de achizitii, din bugetul Uniunii Europene și bugetul public national, lipsind, astfel, însăși indicarea în concret a cuantumului "prejudiciului" pe care se afirmă că l-ar fi produs prin efectuarea unei cheltuieli neeligibile, elemente esentiale în stabilirea "stării de fapt", a criteriilor de individualizare a măsurilor ori sanctiunilor extreme dispuse și în cenzurarea ulterioară a legalitătii și temeiniciei procesului-verbal atacat.
Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art.1 alin.2 din HG nr.1306/2007 privind Normele metodologice de aplicare a OG nr.79/2003, art.1 alin.1 și art.14 alin.1 din Anexa I "P. generale" la contractul de finanțare, C. din Anexa IV la contract, cheltuiala neeligibilă constă exclusiv în "costurileoricăror servicii, bunuri și lucrări care valorează mai mult de echivalentul în
RON a 10.000 Euro, pentru care beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin
3 furnizori" (contractul de finanțare este Anexa nr.28).
Consideră că lipsa acestor elemente de individualizare a situației de fapt, echivalează cu lipsa însăși a indicării în procesul-verbal atacat a stării de fapt, motiv de nulitate a acestuia (art.3 din HG nr.1306/2007 privind Normele metodologice de aplicare a OG nr.79/2003 prevede, între mențiunile obligatorii ale procesului-verbal de constatare, arătarea motivelor de fapt și descrierea contextului în care s-au produs neregulile - lit.f.h), neputându-se pretinde, nici contestatorului și nici instanței de judecată, să caute și să identifice aceste elemente în foarte vasta documentație a proiectului S. sau chiar să le presupună.
Petenta nu a falsificat și nu a depus nicio ofertă neautentică pentru a sustine proiectul "Înfiintare fabrica de procesare carne 14t/zi, jud.B.-Năsăud, loc. B., str.Abatorului, nr.3".
Cercetând documentația Proiectului de finanțare S., în lipsa indicării în procesul-verbal atacat a achiziției avută în vedere, a constatat că ar putea fi vorba despre dosarul de achiziții vizând cumpărarea de utilaje și mașini pentru tranșare porc și vită, pentru procesare carne și pentru sistemul de igienizare și accesorii, aparatură necesară utilării fabricii de procesare carne, întrucât în acest dosar petenta a avut ofertă de la compania G. E. G.&Co KG. Ori, pentru această achiziție, societatea a primit un număr de trei oferte, de la SC M. S., SC D. T. S. și societatea germană E. G.&Co KG, oferte conforme potrivit definiției date acestora în Anexa IV - C. "P. generale" la contractul de finanțare: "O. conforme reprezintă oferte comparabile, care răspund în cea mai mare parte cerințelor din cererile de ofertă și sunt transmise de entități economice reale, verificabile de către experți evaluatori".
A., toate cele trei oferte au fost transmise de către entităti economice reale, au fost comparabile și au răspuns cerințelor din cererile petentei de ofertă. Nu a existat niciun motiv pentru care să se îndoiască de realitatea ofertei transmise de către societatea E. G.&Co KG, așa cum, de altfel, arată și aceasta, entitatea economică fiind reală iar oferta ei conformă, purtând antet, date de identificare, semnătură reprezentant, ștampilă.
Dintre cele trei oferte și având în vedere instrucțiunile de achiziții, prevăzute la C. pct.21 din Anexa IV la contractul de finanțare și criteriile stabilite, exemplificativ, prin acestea (performanța tehnică, calitate, servicii, garanții, preț etc.), petenta a selectat-o pe cea transmisă de către SC D. S. R.
L., întrucât corespundea cel mai bine necesităților privind realizarea obiectivului urmărit.
După încheierea contractului de finanțare a încheiat și contractul de achiziții cu SC D. S., nr.200612121/(...), în valoare totală de 2.247.500,60
RON + TVA jumătate din preț fiind plătit din fondurile nerambursabile, respectiv suma de 1.069.705,18 RON (așa cum rezultă din mențiunile avizate privind valoarea eligibilă preautorizată la plată de pe facturile de achiziții ale utilajelor - nr.1051/(...), 1298/(...), 1370/(...), 1543/(...), 1767/(...), nr.2050/(...), 2505/(...) - anexăm copii - Anexele nr.9- 15) iar cealaltă jumătate din fondurile proprii.
Procesul-verbal atacat nu are la bază nicio probă certă care să ateste faptul că ar fi folosit o ofertă neautentică, așa cum susține O..
C. O. în acest sens, așa cum se arată în procesul-verbal, au avut la bază un raport al Serviciului German de I. V. (ZKA) care, prin reprezentanți ai O. decontrol vamal Frankfurt am Main Wilhelm-Fay-Strabe au vizitat societatea E. G.&Co KG la adresa E. (...)7 R. și au luat declarații la doi angajați, directorul departamentului de export al societății și un angajat al aceluiași departament. Aceștia au arătat că oferta nu a fost întocmită de firma E., fiind una falsificată, că nu au existat niciodată angajați cu numele de "W. În firmă și că nu cunosc specimenul de semnături "W.
Acestea sunt singurele "probe" în baza cărora O. a tras concluzia certă, în opinia sa, că firme românești din industria cărnii, care au încheiate contracte de finanțare prin programul S., printre care și petenta, au prezentat oferte neautentice pentru licitațiile organizate în vederea achiziției de utilaje și, mai grav, că au săvârșit în mod deliberat aceste nereguli, motiv pentru care a solicitat părătei ARDPR să procedeze la recuperarea integrală a finanțărilor efectuate prin acest program.
Pârâta ARDPR s-a limitat să întocmească, de îndată, pe baza acelei note a O., procesul-verbal de constatare, dispunând în sarcina petentei restituirea întregii finanțări nerambursabile, fără a efectua propriile cercetări și a trage propriile concluzii și, se pare că, chiar în lipsa însăși a "probelor" pe care le-a invocat O. (rapoartele ZKA și acele depozitii ale angajatilor firmei E.), atâta timp cât nici acestea, la fel ca și nota O., nu le-au fost comunicate nici până astăzi, deși au solicitat prin contestatie, în mod expres, acest lucru.
Ulterior comunicării procesului-verbal atacat, a luat legătura cu firma germană E., pentru a clarifica acuzațiile ce se aduc, poziția oficială a acestei societăți, prin administratorul și reprezentantul ei legal, fiind diametral opusă cu cele reținute de pârâta A. și O., respectiv aceea că oferta în discuție trebuie considerată a fi originală a firmei E. A., în adresa firmei E. G.&Co KG din data de (...), semnată de către administratorul societătii Karl- Ludwig E., se arată că oferta pretinsă a fi falsă nr.05845/(...) trebuie considerată a fi o ofertă originală a firmei E., dat fiind faptul că este scrisă pe o hârtie originală a societătii E. și este și prevăzută cu ștampila societătii E.
Prin urmare, această adresă, emisă de însăși reprezentantul legal al societătii, și nu de către niște angajati cu privire la care nu se știe vechimea în firmă și atributiile concrete avute, nu doar că pălește legalitatea și temeinicia procesului-verbal atacat, răsturnând probele "șubrede" pe care concluzia O. se întemeiază, ci dovedește evidenta nelegalitate a acestuia.
Conform dispozițiilor art.9 din Regulamentul (CE) nr.1073/1999 al Parlamentului E. și al Consiliului Uniunii Europene privind investigațiile efectuate de O., singurul act al O. care poate constitui o probă admisibilă în procedurile administrative sau judiciare ale statelor membre este raportul final al O., respectiv raportul care se întocmește de către acest oficiu, "sub autoritatea directorului", la încheierea investigației fiecărui caz în parte și care trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, "faptele constatate, prejudiciul financiar, dacă există și concluziile investigației, inclusiv recomandările directorului oficiului privind măsurile ce ar trebui luate. Conform art.10 din același Regulament, celelalte date transmise de O., altele decât cele din raportul final al investigatiei, reprezintă doar comunicarea unor informatii obtinute în cursul investigatiilor externe, și care nu au nicio valoare probatorie în fata organelor administrative și judiciare din statele membre, constituind o simplă sesizare cu caracter extern. Această sesizare ar putea doar genera efectuarea unor anchete și investigatii proprii ale pârâtei A. asupra informațiilor transmise, conform prevederilor OG nr. 79/2003 și procedurii stabilite de HG nr.1306/2007 (art.2 alin.1-12, art.8 alin.1-3), și ale D. pentru L . A. (D.), în acest din urmă caz raportul D. urmând să stea la baza procesului- verbal de constatare a pârâtei A., conform art.111 alin.5 și 7 din OG nr.79/2003 și art.2 alin.13, art.8 alin.4-5, art.9 din HG nr.1306/2007. Întrucât odată cu procesul-verbal de constatare nu i s-au comunicat documentele la care se face referire în cuprinsul său, fiind lipsiți astfel, de dreptul la apărare, au fost și sunt în imposibilitate, din culpa pârâtei A., de a se pronunța cu privire la natura și valoarea juridică și, implicit, valoarea probatorie a acelei "note" nr.D//009930/2S.1 0.201O a O., despre care se face vorbire, respectiv calificarea acesteia, după conținut, emitent, calitatea persoanei semnatare și în raport de dispozițiile art.9 și 10 din Regulamentul (CE) nr.1073/1999. Nu se poate ști dacă este vorba despre un raport final al O., singurul ce poate avea valoare probatorie, ori este vorba despre comunicarea unor informații obținute în cursul investigațiilor externe, fără valoare probatorie. A., abia la data de (...), administratorul petentei a fost invitat la sediul D. din B. „pentru a clarifica aspectele semnalate" de O. în octombrie 2010, ocazie cu care a prezentat organului de control și adresa firmei germane E., privind autenticitatea ofertei, împreună cu traducerea legalizată a acesteia. Reclamanta mai subliniază că s-a încălcat în mod flagrant dreptul la apărare, atât prin necomunicarea actelor/documentelor care au fost avute în vedere la emiterea titlului executoriu, așa cum a arătat mai sus, dar și prin lipsirea petentei de posibilitatea de a exprima poziția și a se apăra, înainte de a se stabili existența unei fapte și forma de vinovăție. D. i s-ar fi comunicat "învinuirile" ce i se aduc și "probele" pe care se întemeiază, mai înainte de a i se trimite titlul executoriu, s-ar fi putut apăra și ar fi putut depune dovezi contrare, prevenind astfel emiterea unui proces-verbal nelegal și netemeinic. Dreptul la apărare și la exprimarea propiei opinii, înainte de luarea deciziei de către organul constatator, este expres consacrat atât de normele comunitare cât și de legislația internă a României iar încălcarea lui nu poate atrage decât nulitatea titlului de creanță, întrucât numai în acest fel se poate înlătura vătămarea produsă prin emiterea unui titlu executoriu de o gravitate deosebită, cu nesocotirea completă a dreptului la apărare și exprimarea opiniei. A., s-a încălcat, pe de o parte, principiul consacrat expres în alin.10 din preambulul Regulamentului (CE) nr.1073/1999 al Parlamentului E. și al Consiliului Uniunii Europene privind investigațiile efectuate de O., și anume acela că: "aceste investigații trebuie efectuate ... respectând .... în special principiul echității, dreptul persoanelor implicate de a-și exprima opiniile asupra faptelor care le privesc". Apoi, potrivit legislației românești, respectiv art. 2 alin.8 din HG nr.1306/2007 - Normele metodologice de aplicare a OG nr.79/2003: "Pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să formuleze observații, care se analizează de echipa de verificare". De asemenea, art.4 alin.2 din OG nr.79/2003 prevede că creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, sub aspectul drepturilor și obligatiilor debitorilor iar art.9 din Codul de procedură fiscală (OG nr.92/2003), consacră, în cadrul inspecțiilor fiscale, dreptul celui controlat de a fi ascultat: "Înaintea luării deciziei, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei". În concordanță cu art.4 din Regulament, legislația internă română, OG nr.79/2003, stabilește, ca și măsură, recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, stipulând expres că obiectul acestei recuperări îl constituie sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare și/sau cofinanțarea aferentă, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina sa. Prin urmare, chiar și în situația în care faptele reținute în actul atacat s- ar fi dovedit întemeiate, măsura legală pe care organul constatator o putea dispune este limitată la retragerea avantajului obtinut nejustificat. adică recuperarea sumelor plătite necuvenit - cheltuiala neeligibilă - în concret. finantarea nerambursabilă acordată exclusiv pentru contractul de achizitii în discutie (apoximativ 50% din pretul acestuia), - și, nicidecum, returnarea tuturor sumelor acordate prin contractul de finantare. Aceasta rezultă și din prevederea din Anexa IV ("Instrucțiuni de achiziții"), CapVI, pct.23 alin.ultim din contractul de finanțare în care se arată că toate categoriile de cheltuieli neeligibile menționate la lit.a-i vor fi suportate de către beneficiar din surse proprii și nu din fondurile de finanțare nerambursabilă. Returnarea integrală a finanțării, putea fi dispusă, eventual, doar ca sancțiune administrativă (art.5 alin.1 lit.c din Regulamentul CE nr.2988/1995), și nu ca măsură (art.4 din Regulament și art.4 din OG nr.19/2003), ceea ce nu s-a întâmplat, neexistând în actul atacat dispozitii (în fapt și în drept) în acest sens. Mai mult, la stabilirea măsurilor și sancțiunilor administrative, trebuie, în mod obligatoriu, să se aibă în vedere "natura și gravitatea abaterii, de avantajul acordat sau primit și de gradul de răspundere", conform art.2 alin.3 din Regulamentului CE nr.2988/1995, solicitările O. de rambursare integrală a finanțărilor acordate încălcănd flagrant acest principiu de drept, fapt arătat chiar de către pârâtă în adresa nr.6426/(...). Lipsa indicării în procesul-verbal a unor astfel de criterii de individualizare este un argument în plus cu privire la faptul că, debitul instituit în sarcina petentei este o măsură, și nu o sancțiune administrativă, în accepțiunea Regulamentului (CE, Euratom) nr.2988/1995. În contextul celor arătate, și dispoziția de reziliere a contractului de finanțare este nelegală iar rezilierea se poate dispune/constata doar de către instanța de judecată, nu de către una dintre părțile contractante. În consecință, "cazul bine justificat respectiv îndoielile serioasă asupra legalității procesului-verbal atacat, derivă din faptul că procesul-verbal acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale interne și comunitare, privind forma și fondul acestuia, în lipsa unor probe legale și certe din faptul că petenta a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul său, respectiv dovada autenticității ofertei firmei E., precum și din faptul că procedura administrativă este suspendată de către pârâtă, iar executarea silită împotriva petentei se efecutuează mai înainte de finalizarea acestei proceduri, adică înainte ca justiția sau chiar organul emitent să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei "consteieie" prin procesul-verbal a cărui suspendare o solicită. Cererea de suspendare este în acord și cu recomandarea nr. 89/(...) dată de C. de M. din cadrul Consiliului Europei referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă. Proiectul vizat de contractul de finanțare, și anume înființare fabrica de procesare carne 14t1zi, în B., str.Abatorului, nr.3, a fost finalizat în prima jumătate a anului 2008, fabrica fiind construită, dotată și funcționând la celemai înalte standarde europene, valoarea totală doar a investiției de bază (clădiri și amenajări exterioare) fiind de 11.528.159,69 lei. La aceasta s-au adăugat celelalte investiții, privind dotarea fabricii cu mașini și utilaje, achiziționarea de mijloace de transport etc. In final, valoarea totală a investiției (atât cea eligibilă cât și cea suportată din fonduri proprii) a fost de circa 20.000.000 lei, și din totalul investiției efectuate doar circa o treime a fost acoperită din fondurile de finanțare nerambursabilă, celelalte două treimi fiind suportate exclusiv de petentă, prin credite bancare, efortul acesteia financiar fiind deosebit. Pentru desfășurarea activității societății și a activității curente a fabricii, petenta a obținut credite bancare care sunt în derulare, sub formă de linii de credit sau credite, pentru garantarea cărora s-a instituit ipotecă asupra fabricii de procesare carne și garanții reale mobiliare asupra echipamentelor și utilajelor din fabrică, asupra tuturor bunurilor mobile prezente și viitoare asociate imobilului fabrică de procesare carne și asupra conturilor curente, încasărilor prezente și viitoare din conturile societății, dar și asupra bunurilor mobile și imobile ale unor terți. Creditele i-au fost acordate tocmai în considerarea bonității acesteia, a faptului că este o societate serioasă, care prezintă garanții serioase, nu are datorii către bugetul de stat și bugetul local, ocupând locul I în topul județean al firmelor, realizat de către C. de C., I. și A. B.-N. Insă, punerea în executare a procesului-verbal de constatare, pentru suma de 6.840.747,81 lei, sumă de care societate nu dispune ca lichiditate ar presupune, ca primă măsură, blocarea conturilor bancare prin poprire, ceea ce i-ar aduce în imposibilitatea de a mai derula activitatea societății, neputând plăti fumizorii de materie primă și încasa prețul de la beneficiari. R. în lanț ar fi aceea că ar ajunge în imposibilitate de a achita ratele de credit și dobânzile a ferente, ceea ce atrage intreruperea creditării în cazul liniilor de credit, scadența anticipată a valorii integrale a creditelor acordate și executarea, de către bancă, a bunurilor mobile și imobile cu care acestea au fost garantate. A., odată deschisă procedura de recuperare a creditelor de către bancă, prin vânzarea activelor petentei grevate în favoarea acesteia, activitatea societății s-ar bloca complet, executarea procesului-verbal în discuție având drept consecință, fără niciun dubiu, intrarea societății în faliment. Odată cu punerea în funcțiune a fabricii de procesare carne, obiect al investiției S., a angajat un număr mare de salariați, în prezent fiind vorba de 85 de salariați la fabrică, la care se adaugă restul personalului, respectiv T. și de la celelalte unități-magazine ale societății, numărul total al salariaților SC C. S.A. fiind de 109 persoane, așa cum rezultă din statul de plată salarii luna mai 2011. Executarea procesului-verbal atacat, chiar și prin prima măsură, a blocării conturilor bancare, ar determina închiderea de îndată a fabricii, datorită imposibilității de a mai achiziționa materie primă și a plăti furnizorii, ceea ce înseamnă pierderea locurilor de muncă pentru cei 109 salariați ai societății, salariați de care depind cel puțin încă 150 de persoane aflate în întreținerea acestora. Prin urmare, paguba iminentă constă în faptul ca începerea executării silite echivalează cu blocarea completă a activității petentei și implicit falimentul și lichidarea societății, ori, într-o atare situație, este, nu grea, ci imposibilă o eventuală viitoare reversie a acestor efecte, în cazul anulării procesului-verbal de constatare atacat. Pentru aceste motive, consideră că singura modalitate în care pot fi prevenite consecințele dezastruoase ale punerii în executare a actului atacat este suspendarea executării acestuia, până la finalizarea verificării legalității și temeiniciei lui de către organul emitent și instanța de judecată. În ceea ce privește cauțiunea, se solicită a se fixa o cauțiune minimă, având în vedere faptul că creanța fiscală în discuție este exorbitantă, petenta nu dispune decât în mică măsură de lichidități, că face mari eforturi financiare pentru a achiziționa materia primă, pentru a plăti salariile, creditele bancare și datoriile către bugetul de stat și cel local și toate acestea în condițiile în care piața de desfacere se mișcă relativ greu în situația actuală de criză economică, Încasările fiind greoaie. În aceste condiții, fixarea unei cauțiuni chiar și în procent de 1 % din valoarea contestată, fapt ce implică indisponibilizarea sumei de bani în discuție pentru un termen incert, ar fi greu de suportat de către petentă și ar perturba întreaga activitate a societății. Pârâta A. de P. pentru D. R. și P. prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de suspendare a efectelor actului administrativ reprezentat de procesul verbal de constatare nr.2261/(...) ca neîntemeiată. Starea de fapt evidențiază, susține pârâta că nu există motive pentru care să se rețină că ar exista condițiile necesare pentru admisibilitatea cererii respectiv existența cazului bine justificat întrucât nici reclamanta în cuprinsul cererii de suspendare nu indică vreo împrejurare de natură să creeze o îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ atacat. Prezumția de legalitate și veridicitate determină principiul executării actului administrativ astfel că formularea plângerii prealabile nu exonerează reclamanta de obligația de plată instituită în actul administrativ menționat. Cu privire la necesitatea prevenirii unei pagube iminente se evidențiază că din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producere unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ. Analiza cererii de suspendare a executării procesului verbal nr. 2261/(...) emis de M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., formulată de reclamanta SC C. SA, până la pronunțarea instanței de fond, prin raportare la apărările invocate de pârâtul M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P. , și prevederile legale incidente relevă următoarele : Suspendarea executării actului își are sediul în art 14 din Legea nr 554/2004 care statuează : În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate. Prima condiție necesar a fi îndeplinită este aceea a sesizării, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare de către persoana care se consideră vătămată pentru a putea cere instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. Reclamanta , SC C. SA , a formulat contestație la autoritatea emitentă Împotriva procesului-verbal în discuție, societatea a formulat contestație laautoritatea emitentă, M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., conform dovezilor anexate. Procedura de soluționare a contestației a fost suspendată prin decizia nr.5960/(...) a pârâtului M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., ,, "până la primirea, după caz, a Notei de control a D. pentru L. A. (D.), a Raportului final al O. E. de L. A. (O.) sau a Rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) , dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii deciziei de către beneficiar". Condiția investirii autorității de către persoana care se consideră vătămată prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită este îndeplinită în raport cu demersurile realizate de reclamantă . Admisibilitatea cererii mai este condiționată , în prezenta cauză în raport de titlul contestat care se supune reglementărilor speciale în materie fiscală de plata cauțiunii în baza art 215 C pr fiscală . Actul atacat este guvernat de normele fiscale în raport de art 4 din OG nr 79/2003 astfel că trebuie reținută incidența prevederilor art 215 C pr fisc.potrivit cărora Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei. Reclamanta a solicitat determinarea cuantumului cauțiunii la un nivel minim având în vedere cuantumul exorbitant al creanței fiscale . Practica CEDO a statuat în sensul în care „dreptul la justiție"; nu este unul absolut. El se pretează la limitări pentru că el necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop. În această privință, Curtea de la S. nu a exclus niciodată posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unei restricții financiare în accesul unei persoane la justiție, însă o limitare a accesului la justiție trebuie să tindă către un scop legitim, fiind necesar să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat. În acest sens, pentru a se putea aprecia că accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care accesul la justiție s-a găsit atins în esența lui, trebuie luată în considerare suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor unui caz dat, înțelegând aici și solvabilitatea solicitantului și faza procedurii prin care restricția în chestiune îi este impusă ( cauza Weissman c. României). Cuantumul cauțiunii stabilite în raport de documentele prezentate se apreciază că nu este în măsură, prin prisma tuturor celor mai sus expuse, să afecteze activitatea curentă a societății și nici nu îi neagă acesteia dreptul de acces la justiție, cu atât mai mult cu cât cererea nu presupune o analiză a pretențiilor pe fond . Cu privire la cuantumul cauțiunii pentru care nu a fost stabilit în mod expres o modalitate de determinare în cuprinsul textului legal devin incidente prevederile art.7231 C.pr.civ. în raport de care o cauțiuni stabilită la 1% din suma pretinsă apare ca fiind corect impusă , fiind de altfel achitată potrivitrecipisei seria TA nrt 1626516la (...) și probând îndeplinirea celei de-a doua condiții de admisibilitate . Suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă atunci când legea o prevede, în limitele și condițiile instituite de aceasta regula fiind executarea actului administrativ emis . Legea contenciosului administrativ, pe care se fundamentează cererea introductivă de instanță, prin dispozițiile art 14 statuează că „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate cere instanței suspendarea executării actului administrativ";. Paguba iminentă, este definită în art. 2 lit. ș, ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidența sau după caz, perturbarea gravă a unei autorități publice ori a unui serviciu public. Cazurile bine justificate sunt definite de art 2 lit t din Legea nr 554/2004 ca împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrative. P.le legale enunțate relevă că poate fi dispusă măsura suspendării ori de câte ori există un caz bine justificat și o pagubă iminentă pe care executarea actului autorității ar produce-o reclamantului. Suspendarea actului administrativ atacat se poate pronunța în condițiile art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ doar în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a celor două condiții, respectiv a unui caz bine justificat și a unei pagube iminente. Cazul bine justificat care să determine luarea măsurii suspendării actului administrativ trebuie să îl vizeze pe reclamant și poate fi analizat doar în raport cu situația concretă a celui care afirmă in fața instanței de contencios că suntem în prezența unui astfel de caz care să justifice măsura solicitată . Împrejurarea invocată de reclamantă referitoare la perturbarea activității societății datorită executării actului administrativ atacat în procedură administrativ jurisdicțională nu poate fi reținută ca fiind un caz bine justificat având în vedere situația financiară a reclamantei astfel cum a fost reflectată în susținerile acesteia , respectiv cifra de afaceri și evoluția societății Prezumția de legalitate de care se bucura actul administrativ determina principiul executării acestuia din oficiu. Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate. Justificarea cererii de suspendare s-a realizat de către reclamantă și prin invocarea împrejurării că lipsa elementelor de individualizare a situației de fapt, echivalează cu lipsa însăși a indicării în procesul-verbal atacat a stării de fapt, motiv de nulitate a acestuia , potrivit art .3 din HG nr.1306/2007 privind Normele metodologice de aplicare a OG nr.79/2003 , care prevede, între mențiunile obligatorii ale procesului-verbal de constatare, arătarea motivelor de fapt și descrierea contextului în care s-au produs neregulile , neputându-se pretinde, nici contestatorului și nici instanței de judecată, să caute și să identifice aceste elemente în foarte vasta documentație a proiectului S. sau chiar să le presupună. Existența cazului bine justificat presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, doar o asemenea cerință și interpretare împiedicând prejudecarea fondului cauzei. Cazul bine justificat rezidă nu numai în simplele afirmații ale reclamantei și în argumentele juridice prezentate și sumar probate, aparent valabile, dar care nu sunt de natură a crea însă o îndoială în ceea ce privește actul contestat, emise de pârât și a căror legalitate nu a fost încă pe deplin infirmată . Prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative trebuie răsturnată în baza unor argumente solide de natură a justifica aplicarea dispozițiilor de excepție , ori în cauză nu s-a justificat într-o manieră incontestabilă existența cazului bine justificat . Cazul bine justificat respectiv îndoielila serioasă asupra legalității procesului-verbal atacat a susținut reclamanta derivă din faptul că procesul- verbal a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale interne și comunitare, privind forma și fondul acestuia, în lipsa unor probe legale și certe din faptul că petenta a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul său, respectiv dovada autenticității ofertei firmei E. Toate aceste susțineri nu vizează elemente de nelegalitate evidentă ci presupun o analiză fundamentată a actului administrativ atacat , a normelor legale care reglementează materia presupun o cercetare a fondului cauzei procedură incompatibilă cu normele care fundamentează cererea reclamantei . Un alt argument invocat în favoarea sa de reclamantă este acela că procedura administrativă este suspendată de către pârâtă, iar executarea silită împotriva petentei se efecutuează mai înainte de finalizarea acestei proceduri, adică înainte ca justiția sau chiar organul emitent să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin procesul-verbal a cărui suspendare o solicită. Decizia nr.5960/(...) emisă de pârâtul M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., a dispus suspendarea soluționării contestației până la primirea, după caz, a Notei de control a D. pentru L. A. (D.), a Raportului final al O. E. de L. A. (O.) sau a Rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) , dar nu mai mult de 6 luni de la data primirii deciziei de către beneficiar". Decizia de suspendare este fundamentată pe dispozițiile art 214 alin 1 lit a C prciv și apare ca justificată în raport de starea de fapt relevată de reclamantă care chiar și ea contestă forța probantă unor documente , astfel că nu poate constitui un caz bine justificat. Cererea de suspendare a fost justificată de reclamantă și prin invocare R. nr. 89 dată de C. de M. din cadrul Consiliului Europei referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă. Recomandarea reține :Considerând că e necesar să se menținăîncrederea persoanelor private în sistemul administrativ și judiciar și că, dinacest motiv, trebuie executate atât deciziile luate de autoritățile administrative care prevăd obligații pentru persoanele private, cât și deciziile judiciare în materia dreptului administrativ ce recunosc drepturi ale acestor persoane ce ar trebui executate. Când legea nu prevede că introducerea unei contestații împotrivaunei decizii determină suspendarea automată a punerii sale în aplicare, persoanele private trebuie să aibă posibilitatea de a cere unei autorități administrative sau jurisdicționale să suspende aplicarea deciziei contestate, pentru a asigura protecția drepturilor și intereselor lor. Exigența instituită de norma invocată este respectată tocmai prin edictarea prevederilor legale invocate de reclamantă în fundamentarea acestui demers judiciar cât și prin asigurarea cadrului prin normele speciale incidente în raport de natura actului contestat , iar limitele analizei se circumscriu sferei R. și asigură concomitent efectul actului administrativ în consonanță cu norma . Paguba iminentă, cealaltă condiție inerentă , este definită în art. 2 lit. ș, ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidența sau după caz, perturbarea gravă a unei autorități publice ori a unui serviciu public. Faptul că suma stabilită prin actul contestat este mare și că prin executarea silită s-ar perturba în mod grav activitatea economică a reclamantei nu înseamnă că, implicit exista și o paguba iminentă. Susținerea potrivit căreia ca o consecință a punerii în aplicare a actului administrativ, reclamanta ar fi în imposibilitatea realizării obiectului de activitate, prin luarea măsurilor asigurătorii care ar impieta asupra activității , pierderea încrederii partenerilor interni și externi precum și imposibilitatea plății furnizorilor și a drepturilor salariale, aspecte care determină conturbarea gravă a activității, cu consecințe imprevizibile asupra patrimoniului și de nerecuperat nu pot fi apreciate ca fiind de natură să justifice măsura solicitată având în vedere regimul juridic al surselor de finanțare ce au determinat aplicarea procedurii de control . Reclamanta a mai subliniat că punerea în executare a procesului-verbal de constatare, pentru suma de 6.840.747,81 lei, sumă de care societate nu dispune ca lichiditate ar presupune, ca primă măsură, blocarea conturilor bancare prin poprire, ceea ce ar aduce la imposibilitatea de a mai derula activitatea societății, neputând plăti furnizorii de materie primă și încasa prețul de la beneficiari , aserțiuni care nu potfi primite ca valide având în vedere că tocmai bonitatea societății a determinat eligibilitatea pentru derularea proiectului. R. în lanț astfel declanșată determinând imposibilitate de a achita ratele de credit și dobânzile aferente, ceea ce atrage întreruperea creditării în cazul liniilor de credit, scadența anticipată a valorii integrale a creditelor acordate și executarea, de către bancă, a bunurilor mobile și imobile cu care acestea au fost garantate, invocată de reclamantă poate fi paralizată printr-un management corect al creditelor angajate . Reclamanta a mai susținut că paguba iminentă constă în faptul că începerea executării silite echivalează cu blocarea completă a activității petentei și implicit falimentul și lichidarea societății, ori, într-o atare situație, este, nu grea, ci imposibilă o eventuală viitoare reversie a acestor efecte, în cazul anulării procesului-verbal de constatare atacat, însă reclamanta omite că procedura insolvenței a fost instituită și ca măsură de protecție a debitorului . Considerentele evidențiate anterior au relevat că nu sunt îndeplinite condițiile instituite de legiuitor pentru suspendarea executării procesului verbal nr. 2261/(...) emis de M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., până la pronunțarea instanței de fond,nefiind identificat nici cazul bine justificat și nici o pagubă iminentă , ci eventual una în perspectivă îndepărtată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE R espinge cererea de suspendare a executării procesului verbal nr. 2261/(...) emis de M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P., formulată de petenta SC C. SA până la pronunțarea instanței de fond, în contradictoriu cu pârâtul M. A. ȘI D. R. - A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE GREFIER A. C. L. F. Red.A.C./S.M.D. 4 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 846/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 16/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
