Sentința civilă nr. 661/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 661/2011
Ședința publică de la 10 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P. S. D. , în contradictoriu cu pârâta U. S. H., privind și pe chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S., având ca obiect obligația de a face eliberare diplomă de licență.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din L. nr. 5., corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus de către pârât, întâmpinare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 5020 din 6 octombrie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al trib.ui S., a fost admisă excepția de necompetență materială a T.ui S., invocată de pârâtă și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta P. S. D. în contradictoriu cu pârâta U. S. H., pentru eliberare diplomă de licență, în favoarea Curții de A. C. - Secția contencios administrativ. S-a dispus trimiterea cauzei instanței competente. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Sălaj în data de 11 martie 2011, reclamanta P. S. D. a solicitat obligarea pârâtei U. S. H. la eliberarea diplomei de licență ce atestă faptul că a absolvit Facultatea de P.-P., specializarea P., și promovarea examenului de licență, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În motivare a arătat că a urmat cursurile Facultății de P.-P., specializarea P. ale Universității S. H. la C. T. Z., în perioada 2006-2009 și a promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009. Cu toate că de la promovarea examenului de licență au trecut mai mult de 12 luni, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a-i elibera diploma de licență, nesolicitând în timp util avizarea de către M. E., C., T. și S. a cererii de tipărire a diplomelor în unitățile abilitate. În drept a invocat art. 2, art.11, art. 20 din Regulamentul din 28 septembrie 2007 privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior aprobat prin O. M. E., C., T. și S. nr. 2., art. 18 alin.2 din L. nr. 288/2004, L. nr. 84/1995. Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta a invocat excepția de necompetență materială a tribunalului, arătând că U. S. H. este asimilată unei autorități publice centrale, și prin urmare, competența de soluționare a cauzei revine Curții de A.-Secția contencios-administrativ. Asupra excepției de ordine publică invocată, instanța a reținut următoarele: La data intrării în vigoare a Legii nr. 443/2002, s-a înființat U. "S. H." din B. definită de art. 1 ca fiind instituție de învățământ superior, persoana juridică de drept privat și de utilitate publica, parte a sistemului național de învățământ. Definind termenul de autoritate publică, art. 2 alin.1 lit.b din L. nr. 5. prevede că sunt asimilate autorităților publice, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Litigiile în legătură cu actele autorităților și instituțiilor centrale se judecă în primă instanță, conforma art. 3 pct. 1 C.Proc.Civ., de curtea de apel. Pârâta U. „S. H."; este o autoritate publică centrală, în sensul Legii nr. 5., motiv pentru care, acțiunea în legătură cu refuzul de emitere a diplomei de licență se impune a fi soluționată de curtea de apel. Pentru aceste considerente de fapt și de drept, văzând și dispozițiile art. 158 C.Proc.Civ., instanța a admis excepția de necompetență materială a T.ui S., invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta P. S. D. în contradictoriu cu pârâta U. S. H. pentru eliberare diplomă de licență, în favoarea Curții de A. C.- Secția contencios administrativ. S-a dispus trimiterea cauzei instanței competente. Cauza a fost înregistrată la Curtea de A. C. în data de 17 octombrie 2011iar din actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele: Competența materială de fond în materia contenciosului administrativ potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 1 din L. contenciosului administrativ este reglementată în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului ilegal în sistemul administrației publice și valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ. Din această perspectivă, speța de față pune problema stabilirii competenței materiale asupra acțiunii principale și implicit a cererii de chemare în garanție conform art. 61 C., prin prisma evaluării primului criteriu care partajează competența în funcție de locul autorității administrației publice emitente a actului a cărui nelegalitate s-a invocat pe calea acțiunii de contencios administrativ prevăzută de L. nr. 5.. U. S. H. B. este o instituție de învățământ superior căreia prin lege i-a fost acordată personalitate juridică de drept privat și îi este recunoscută utilitatea publică sens în care poate fi asimilată noțiunii de autoritate publică așa cum este stabilită la art. 2 alin. 1 lit. b) teza a II-a din L. nr. 5.. Astfel, este de stabilit dacă în speță autorul actului administrativ, recte U. S. H. B. este o persoană juridică asimilată unei autorități centrale sau locale. Curtea reține că deși în aparență s-ar putea reține că aceasta având sediul în B. ar părea că este o autoritate centrală nu s-a demonstrat că are o structură și o organizare similară cu o autoritate a administrației publice centrale de stat. Așa fiind, Curtea reține că în speță se aplică regula conform căreia unitatea de învățământ superior este asimilată cu o autoritate publică locală șidrept urmare competența de fond a instanței de contencios administrativ în ceea ce privește anularea actelor sale pe calea prevăzută la 8 alin. 1 rap. la art. 18 alin. 1 din L. nr. 5. cu trimitere și la art. 2 pct. 1 lit. d) C. aparține tribunalului și nu curții de apel. Pe cale de consecință și competența pentru cererea incidentală referitoare la chemare în garanție are aceeași soartă incidente fiind art. 17 rap. la art. 61 C. Din această perspectivă, ținând seama și de dispozițiile art. 10 alin. 3 din L. nr. 5. Curtea urmează ca în temeiul art. 158 și art. 159 și art. 1591 C. să stabilească competența de soluționare a cauzei de față în favoarea T.ui S. ca instanță de contencios administrativ căreia i se va declina competența. Astfel fiind, în temeiul art. 20 pct. 1 C. pr.civ. se va constata că s-a ivit conflictul negativ de competență între Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de A. C. și Tribunalul Sălaj Secția de contencios administrativ. În temeiul art. 21 C. rap. la art. 22 C. se va suspenda din oficiu orice altă procedură în prezentul dosar și se va dispune înaintarea acestuia la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal pentru a hotărî asupra conflictului. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII { F. |HOTĂRĂȘTE} Stabilește competența de soluționare a cererii principale formulate de reclamanta P. S. D., în contradictoriu cu pârâta U. S. H. B. precum și a cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematului în garanție M. E., C., T. ȘI S., în favoarea T.ui S., Secția de contencios administrativ. Constată că s-a ivit conflictul negativ de competență între Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de A. C. și Tribunalul Sălaj Secția de contencios administrativ. Suspendă din oficiu orice altă procedură în prezentul dosar și dispune înaintarea acestuia la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal pentru a hotărî asupra conflictului. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 10 noiembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER L. U. M. T. Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...)
← Decizia civilă nr. 4238/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 204/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|