Sentința civilă nr. 204/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 204/2011
Ședința data de 30 M. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B. GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. F. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S., având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta personal, identificată cu BI seria BD, nr. 9. eliberat de P. H. și asistată de avocat C. G., în baza împuternicirii avocațiale din data de (...), aflată la dosar, fila 18 și martora M. L., lipsind pârâta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la al treilea termen de judecată, fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), s-a depus la dosar dovada de executare a mandatului de aducere cu martora M. L.
În conformitate cu dispozițiile art. 192, 193 și 196 C.pr.civ., Curtea procedează la audierea martorei M. L., a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar, după citire și semnare.
Martora M. L. depune la dosar propria hotărâre prin care i s-au recunoscut drepturile de refugiat, respectiv copia hotărârii nr. 27384 din
(...).
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită instanței admiterea contestației formulate împotriva hotărârii nr. 6236 din (...) cu consecința anulării acesteia și a obligării pârâtei la recunoașterea, în favoarea reclamantei, a statutului de refugiat din motive etnice precum și la emiterea unei alte decizii prin care să acorde drepturile cuvenite potrivit Legii nr. 1., arătând că reclamanta, împreună cu familia sa, a fost persecutată de către regimurile instaurate în România între anii 1940-1945, așa cum rezultă și din declarațiile martorilor din prezenta cauză, iar în anul 2010 s-a adresat pârâtei cu cerere de recunoaștere și stabilire a pensiei de refugiat din motive etnice, dar care i-a fost respinsă. De asemenea, mai arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de (...), reclamanta M. F. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S., să se dispună anularea hotărârii nr. 6.236 din (...), emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să i se acorde drepturilor prevăzute de L. nr. 1., deoarece a fost persecutată etnic și refugiată, fapt pe care l-a dovedit cu înscrisuri și acte.
Pârâta C. J. DE P. S., prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantei, în primul rând, ca fiind tardiv introdusă deoarece în conformitate cu borderoul de la poștă hotărârea i-a fost comunicată la data de (...), iar contestația a fost înregistrată la Curtea de A. C. în data de (...), fiind astfel încălcate disp. art. 7 alin. 4 din O. nr. 1. potrivit cărora reclamanta trebuia să formuleze contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
În al doilea rând, pârâta a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada prin acte oficiale eliberate de către organele competente a refugiului din motive etnice, în perioada (...) - (...), așa cum impune art. 1169 Cod civil, singura dovadă fiind declarațiile celor 2 martori dar care sunt complet identice, neputând sta la baza acordării indemnizației de refugiat. (f. 4-5).
Excepția tardivității a fost respinsă de către instanță, conform celor consemnate în încheierea ședinței publice din data de (...).
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr. 169, reclamanta M. F. a solicitat pârâtei C. J. de P. S. recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de L. nr. 1., depunând în probațiune acte de stare civilă, precum și declarațiile martorilor C. A. și M. L., autentificate la notarul public.
Prin hotărârea nr. 6.236 din data de (...), pârâta respinge cererea reclamantei, apreciind că nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 1 lit. c din O. nr. 1. aprobată prin L. nr. 1.. (f.2)
Analizând dispozițiile art. 1 din L. nr. 1., Curtea constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie
1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că beneficiază de prevederile art. 1 din L. nr. 1. și copiii minori ai persoanelor refugiate - în înțelesul legii - întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile impuse părinților aflați în refugiu au afectat implicit și pe copiii lor minori. Se poate observa, de altfel, că nici legiuitorul nu a dorit înlăturarea acestor persoane de la aplicarea legii, întrucât nu le-a inclus în categoria excepțiilor menționate expres.
Conform art. 100 C.fam., copilul minor locuiește la părinții săi.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O. nr. 1. se poate realiza în condițiile definite de art. 6 ind. 1 al aceluiași act normativ, respectiv cu acte oficiale, eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Rezultă din cuprinsul adresei nr. C/3302 din (...) a Serviciului
Județean C. al Arhivelor Naționale că în documentele cercetate nu figurează acte referitoare la calitatea de refugiat în urma Dictatului de la V. în perioada 1940 - 1945.
Fiind dovedită imposibilitatea probațiunii prin înscrisuri cu caracter oficial, dând eficiență principiului rolului activ al instanței, Curtea în temeiul art. 167 C.pr.civ., prin încheierea din data de 16 februarie 2010 a încuviințat proba testimonială solicitată de reclamantă, iar în temeiul art. 188 C.pr.civ. a dispus audierea martorilor ale căror declarații autentificate au fost depuse la dosar de către reclamantă, pentru a se lămuri chestiuni legate de starea de fapt cu privire la refugiu.
În temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr.civ., sub prestare de jurământ, Curtea, a procedat la audierea martorilor C. A. și M. L., (f.
28,40), care prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantei. A., conform declarațiilor, aceasta a părăsit localitatea de domiciliu, M., stabilindu-se în satul P. H., în octombrie 1941, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice în urma cedării Ardealului de N.
Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei și relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicați personal.
Mai mult, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care, la rândul lor, sunt beneficiare ale prevederilor Legii nr. 1., fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind suficientă în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate (decizia nr. 4050 respectiv nr. 4049 din 24 octombrie 2007 a I.C.C.J.). A., martorul C. A. a obținut hotărârea nr.
26.462 din data de (...) (f.30), iar martora M. L. deține hotărârea nr.
27.384/(...) prin care li s-a recunoscut statut de refugiat si drepturile corelative.
Drept urmare, în temeiul art. 18 din L. nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 6536/(...) a pârâtei și va obliga pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada (...) - (...) și să- i acorde drepturile prevăzute de O. nr. 1., aprobată prin L. nr. 1., începând cu data de 1 noiembrie 2010.
Cu privire la perioada refugiului, Curtea s-a raportat la declarația martorei M. L., datorită legăturilor mai strânse existente între aceasta și familia reclamantei, pe timpul refugiului, precum și la intervalul pentru care i-a fost recunoscut acesteia statutul de refugiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. F., dom. în com. Sînmihaiu-Almașului, sat S., nr. 24, jud. S. împotriva pârâtei C. J. DE P. S. cu sediul în Z., str. B-dul M. Viteazu, nr. 85, jud. S. și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 6.536/(...) emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada (...) - (...) și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O. 1. aprobată prin L. nr. 1. cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2010.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.
JUDECĂTOR, GREFIER, M. B. D. C.
Red.M.B. dact.L.C.C./4 ex./(...)
| ← Sentința civilă nr. 661/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 453/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
