Decizia nr. 1/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1/2012
Ședința din data de 09 ianuarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S.
JUDECĂTOR : C. P.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. D. împotriva sentinței civile nr. 3038 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimații A. F. P. A M. C. N. și D. G. A F. P. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat recurentul, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat nu este legal timbrat lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 06 ianuarie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei D. G. A F. P. C..
Recurentul M. D. depune la dosarul cauzei dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 205 și 218 C.fiscal și constată că recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei .
Nemaifiind de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Recurentul M. D. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
În susținere se arată că în mod greșit instanța de fond a soluționat pe excepție acțiunea, întrucât obiectul contestației, așa cum reiese și din paragraful
2 al paginii 4 din acțiune, îl constituie atât decizia de impunere cât și decizia
135/2010.
De asemenea, se arată că instanța de fond nu a aplicat corect art.7 alin.3 din L. nr.554/2004, întrucât acțiunea a fost introdusă la data de (...) iar la primul termen de judecată, (...) s-a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF C.
Totodată, se arată că la data de (...) a fost depusă contestația la organul fiscal care avea obligația ca în termen de 30 zile să răspundă contestației formulate și că prin urmare, înprocesuarea se putea face până la data de (...), după îndeplinirea termenului de 6 luni de prescripție, astfel că în mod greșit a apreciat instanța de fond că a intervenit prescripția.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.3038 din 17 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a AFP C.- N.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a D. C.
A fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului invocată de către D. C.-N.
A fost admisă excepția prescripției acțiunii și prin urmare respinge acțiunea reclamantului M. D., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. A MUN.C.-N. și D. G.
A F. P. C. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, inadmisibilă și prescrisă.
Pentru a pronunța această soluție instanța a unit excepțiile invocate au cu fondul iar asupra acestora instanța a reținut că sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. C.-N., tribunalul urmează să rețină că este întemeiată pe considerentul că decizia de impunere nr. 22735/(...) a A.F.P. C.-N. nu este emisă de către această instituție ci de către D. C.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a D. C., aceasta este nefondată pe considerentul că la termenul din (...) reclamantul a formulat o întregire de acțiune și a chemat în judecată și D. C., împrocesuând astfel acest pârât care, de altfel, este emitentul deciziei de impunere nr. 22735/(...).
Este însă fondată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de D. C. pe considerentul că reclamantul a formulat contestație doar împotriva deciziei de impunere nr. 22735/(...) și nu a formulat niciun petit de anulare a deciziei
135/(...), prin care s-a soluționat contestația împotriva deciziei de impunere sus amintită, cerere absolut obligatorie deoarece în conformitate cu art.218 alin.2 din
OG 92/2003, actul care ar fi putut fi atacat la instanța de contencios administrativ competentă ar fi fost doar decizia de soluționare a contestației.
Este fondată și excepția prescripției dreptului la acțiune deoarece
„Întregirea de acțiune"; formulată de reclamant a fost depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de (...), termenul de depunere al acțiunii prevăzute de art. 11 alin.1 din L. 544/2004 fiind depășit cu 21 de zile în condițiile în care decizia 135/2010 (neatacată de altfel) i-a fost comunicată reclamatului la data de
04 august 2010.
Așa fiind, în raport de admiterea tuturor excepțiilor, tribunalul a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul invocând prezența motivelor de recurs prev. de art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ și prev. art.304/1 C.pr.civ.
Recurentul a învederat că instanța de fond a soluționat pe excepție acțiunea în mod greșit întrucât obiectul contestației rezultă fără dubiu din considerentele acțiunii intentate respectiv din alin.4 pag.2 a acțiunii reiese că obiectul era și decizia nr.135 din 30 iulie 2010 însă printr-o analiză sumară și trunchiată instanța a apreciat greșit obiectul cererii.
Prevederile art.7 alin.3 din L. nr.554/2004 susține recurentul nu au fost corect interpretate întrucât în raport de data la care a fost invocată excepția și data la care a fost înregistrată acțiunea reiese că aceasta putea fi formulată până la 1 martie 2011 așa cum reiese din interpretarea deciziei 797/2007 a Curții Constituționale.
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate Curtea reține următoarele:
Reclamantul M. D. prin acțiunea în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâta A. F. P., s-a solicitat instanței pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea Deciziei de impunere nr. 22735/(...) a Administrației F. P. a mun. C.-N.
S-a invocat faptul că își desfășoară activitatea în domeniul avocaturii iar în cursul lunii 2010 a făcut obiectul unei inspecții fiscale din partea organelor fiscale din cadrul ANAF C., inspecție fiscală care a vizat verificarea modului de calculare, înregistrare și virare a obligațiilor fiscale față de bugetul statului și al asigurărilor sociale de stat. A. că în urma controlului s-a reținut că nu era înregistrat ca și plătitor de TVA și că nu plătise TVA de la înființare până la data controlului. Pe cale de consecință s-a constatat că nu a fost declarat și plătit TVA în sumă totală de 11.487 lei și accesorii în sumă de 2387 lei. Împotriva acestor constatări materializate prin decizia de impunere nr.22375/12 iunie 2010 a formulat contestație, contestație respinsă prin D. 1. iulie 2010.
Pe fondul cauzei invocă faptul că în cursul anului 2008 și până la (...) a realizat venituri totale în cuantum de 117.170 lei. Cu toate acestea, organele fiscale au recalculat plafonul de scutire a TVA la nivelul sumei de 69417 lei, aplicând în acest sens prevederile art. 152 alin.4 și 5 din Codul fiscal în vigoare la acea dată. Din textul de lege de mai sus rezultă că plafonul de scutire la plata TVA este de 35.000 Euro calculați la cursul BNR de la data aderării adică la cursul de 33817 lei-euro rezultând plafonul de 1. lei care prin rotunjire la 1000 lei conduce la suma de 1. lei. Apreciază că textul de lege instituit prin articolul sus menționat încalcă prevederile legale europene în materie de TVA și în special normele europene privind supremația dreptului european în fața celui național.
Prin întâmpinare intimata A. F. P. a mun. C.-N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece decizia de impunere contestată nr.
22735/(...) cât și decizia nr. 1. iulie 2010 au fost întocmite de către D. G. a F. P. a jud. C.
Subsecvent reclamantul a completat acțiunea întrucât a chemat în judecată și D. G. a F. P. a Județului C.
D. G. a F. P. a Jud. C. a depus întâmpinare prin care a invocat la rândul său excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că reclamantul nu a formulat nici un petit în contradictoriu cu instituția lor.
Contrar susținerilor recurentului nici în cuprinsul contestației inițiale și nici în cea de modificare a cadrului procesual nu s-a solicitat instanței anularea deciziei nr.135/(...), alineatul invocat în cuprinsul recursului menționând textual împrejurarea că „împotriva constatărilor reținute în decizia de impunere mai sus menționată a fost înaintată în termenul legal contestația nr.22243/(...), contestație care a fost respinsă de către biroul de soluționare a contestațiilor prin decizia nr.135/(...) astfel că susținerile din cuprinsul recursului nu sunt confirmate de conținutul acțiunii introductive de instanță.
Prima instanță a determinat în mod corect obiectul acțiunii în contencios administrativ contrar celor susținute de către recurent, conținutul textului invocat de către acesta în susținerea tezei contrare relevând că obiect al acțiunii de instanță a fost doar decizia de impunere 222735/(...) emisă de A. F. P. C.-N.
Susținerile referitoare la greșita aplicare a disp. art.7 alin.3 din L. nr.554/2004 urmează a fi înlăturate reținându-se că actul administrativ atacat de reclamant nu se încadrează în dispozițiile legale invocate nefiind un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, act la care se face de altfel referire și în decizia nr.797/2007 a Curții Constituționale care de asemenea nu are relevanță în speță pentru motivul evidențiat anterior.
Recursul formulat apare ca fiind nefundat și în consecință reținând că nu este prezent motivul de recurs invocat prev. de art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ. întrucât prima instanță a realizat o corectă aplicare și determinare a dispozițiilor legale incidente și a actului juridic dedus judecății și nefiind prezent un alt motiv de recurs de ordine publică în temeiul art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M. D. împotriva sentinței civile nr.3038 din (...),pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. pe care o menține în întregime.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. RISTINA P.
L. F.
GREFIER
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./(...). Jud.fond.A. B.
