Decizia nr. 10268/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 10268/2012
Ședința de la 10 D. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. M. C.
Judecător M. S.
Grefier V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. în numele A. F. P. N. împotriva sentinței civile nr. 425 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., în contradictoriu cu reclamantul D. G. C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din
Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 425 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a A. F. pentru M., invocată din oficiu, respectiv a pârâtei D. G. a F. P. B.-N. și, în consecință, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul D. G. C., împotriva acestor pârâte ca fiind formulată față de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile invocată de D. G. a F.
P. B.-N. în numele pârâtei A. F. P. N., față de petitul privind anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule, ca fiind rămasă fără obiect.
A fost admisă acțiunea în contencios administrativ și fiscal, ulterior precizată, formulată de reclamantul D. G. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. N., și, în consecință:
- a fost obligată pârâta A. F. P. N. să restituie reclamantului suma de
2929 lei achitată la data de (...) cu titlu de taxă poluare, plus dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă.
A fost obligată pârâta A. F. P. N. să plătească reclamantului suma de
39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. N. împotriva A. F. pentru M., și a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei sumele menționate anterior - taxă poluare, dobânda legală și cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. B.-N., în nume propriu, împotriva A. F. pentru M., ca neîntemeiată.
Referitor la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F. P. B.-N. și A. F. pentru M., cea din urmă invocată din oficiu, raportat la dispozițiile art. 33 alin. 1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, instanța a constatat că între reclamant și aceste pârâte nu a existat nici un fel de raport juridic cu ocazia stabilirii și achitării taxei pe poluare a autoturismului în speță, care să le justifice calitatea procesuală în cauză, doar pârâta AFP N. fiind organul fiscal ce administrează impozitele, taxele, etc., raportat la domiciliul reclamantului, emițând și decizia de calcul a taxei pe poluare, iar plata sumei realizîndu-se la T. N.,
În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile,invocată de D. G. a
F. P. B.-N. pentru AFP N. sub aspectul capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule emisă la data de (...), tribunalul a respins-o ca fiind rămasă fără obiect, dat fiind faptul că la primul termen de judecată reclamantul a arătat că solicită doar restituirea taxei pe poluare cu dobânda legală.
Pe fond, instanța a reținut că reclamantul a achiziționat autoturism second-hand, dintr-un stat membru UE, pentru înmatricularea căruia a fost nevoit să achite cu titlu de taxă pe poluare suma de 2929 lei, conform chitanței seria TS4A nr.4852572/(...), taxă care i-a fost calculată prin decizia de calcul din data de (...) emisă de AFP N.
A formulat cerere de restituire a taxei pe poluare, adresată AFP N., cerere înregistrată sub nr. 11295/(...), solicitare care a fost respinsă prin adresa din data de (...).
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.
Dispozițiile constituționale interne și normele T.ului trebuie aplicate de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al U..
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curții de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nadasdi si Ilona Nemeth, par. 52.)
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de Justiție a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nadasdi și Hona Nemeth, par. 49).
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E. D. de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în R..
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza
Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul U. interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Reglementarea internă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Deci, art.110 T. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată, astfel că o va admite, în parte, urmând ca pârâta A. F. P. N. să restituie reclamantului suma de 2929 lei achitată la data de (...), cu titlu de taxă poluare, plus dobânda legală calculată de la data plății până la restituirea efectivă, conform art. 3 alin.3 din OG nr.9/2000 și art.1 alin.3, art.3 alin.2 din OG nr.13/2011, impunându-se repararea integrală a prejudiciului constând în folosul nerealizat, față de disp. art.1084 rap. la art. 1082 Cod civil. N. obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr.9/2000, iar începând cu data de (...) potrivit art.1 alin.3, art.3 alin.2 din OG nr.13/2011 combinat cu art.1535 din legea nr.287/2009 (dobânda legală penalizatoare). Numai în această modalitate se dă eficientă deplină principiilor degajate din practica CJCE referitoare la drepturile cuvenite contribuabililor cărora li s-au încasat taxe cu încălcarea dreptului comunitar.
În baza art.274 C.pr.civ., a obligat pârâta AFP N. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 39,3 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Pe cale de consecință, față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și dispozițiile art. 60 C.pr.civ., art. 1 alin. 1 și art. 5 alin.1 din OUG nr.50/2008, tribunalul a admis cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P. N. și a obligat-o să plătească acesteia din urmă sumele menționate anterior- taxă poluare, dobânda legală și cheltuieli de judecată.
Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F.
P. B.-N., în nume propriu, împotriva A. F. Pentru M., ca neîntemeiată, în condițiile în care nu a căzut în pretenții prin obligarea la restituirea sumelor pretinse de reclamant, acțiunea împotriva acestei pârâte respingându-se ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. B. N. în numele A. F. P. N. solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei procedurii prealabile cu consecința respingerii cererii ca inadmisibilă și nedispunerea restituirii sumelor solicitate la restituire achitatede reclamantă cu titlu de taxă de poluare și nici dobânda legală aferentă solicitată.
În motivarea recursului se arată, fată exceptia lipsei procedurii prealabile, prin actiunea introductivă formulata, reclamanta a inteles sa cheme in judecata pe paratele D. G. a F. P. solicitând instantei de judecata ca prin hotărârea ce o va pronunta să oblige pârâta la restituirea unor sume de bani, sume achitate de reclamantă cu titlu de taxă de poluare.
Petentul nu a inteles să uzeze de cale administrativă in sensul de a solicita organ ului fiscal competent restituirea cuantumul reprezentând taxa pe poluare, așa cum in mod expres se prevede la an 117 C..
Pe fond, asa cum rezulta si din cererea introductiva reclamanta, ca urmare a achizitionarii unui autoturism second-hand din al stat al UE, a achitat in vederea inmatricularii acestuia taxa de poluare așa cum reiese din probatoriul administrat.
Potrivit reglementarilor incidente în cauză taxa de poluare se datoreaza cu ocazia primei înmatriculări in R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, atat in cazul celor noi cat si in situatia celor rulate.
Taxa de poluare se aplica nu numai autoturismelor rulate ci si autoturismelor noi produse in tara si in strainatate legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau provenienta autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabila in situatia in care autoturismul se inmatriculeaza pentru prima data in R..
Conform sustinerilor reclamantei, textul de lege analizat este in contradictie cu prevederile art. 90 din T., sustineri care sunt netemeinice.
Conform dispozitiilor comunitare invocate se interzice (art. 25) intre statele membre instituirea unor taxe vamale la import și export sau taxe cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal. De asemenea se interzice (art.28) intre statele membre instituirea unor restricții cantitative la import, precum și orice măsuri cu caracter echivalent.
Art .90 paragraf 1 din T. arată că, niuci un stat membru, nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Cu privire la analiza privind încălcarea art. 25 din T., o vitală importanță o are stabilirea naturii juridice a taxei de poluare, or, acest aspect a fost lămurit cu ocazia acțiuniilor preliminare formulate de H.-B. B. și B. K. M. B. in cauzele reunite C-19012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, în sensul că atâta timp cât nu percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui sta ci pentru inregistrarea acestuia, in vederea punerii incirculație, nu constitue o taxă vamală in sensul prevăzut de art. 25 din tratat.
În aceste condiții, nstanța de fond nu poate primi ca fondate, susținerile reclamantului privind incălcarea art. 25 din T., taxa de poluare nefiind percepută pentru că autovehiculul a trecut frontiera.
Nici incălcarea art. 28 din T., susținut nu este fondată.
Astfel că jurisprudenta internatională a statuat că sunt măsuri cu efect achivalent și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute in vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea.
Față de această statuare, apreciază că atâta timp cât O.U.G 50/2008, nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din productie internă cât și cea externă.
În fine, o reală critică adusă atât de reclamant cât și de alți justițiabili care s-au adresat instanțelor de judecată în vederea restituirii sumelor achitate cu titlu de taxă de poluare, este cea încălcării de către actul normativ intern in discuție, a stipulațiilor cuprinse in art.90 ( art. 110 ) din T.ul Constitutiv al U. E.
Jurisprudența inernațională, respective C., a concluzionat cu referire la modul de interpretare a art.90 din T., că prin acesta se interzice o taxă de poluare percepută cu ocazia unei prime inmatriculări, numai in măsura in care valoarea taxei determinată exclusiv, prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere a poluării, este calculată fără a se lua in calcul deprecierea autoturismului, astfel incât, atunci când se percepe pentru autoturisme second hand importate din state membre, aceasta exced valoarea taxei incluse in valoarea reziduală a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate .
Astfel, raportat la cele de mai sus, se poate constata, că in ințelesul art.6 din O.U.G 50/2008, determinarea taxei de poluare se realizează, pe baza unor criterii obiective -gen tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere a poluării, or, conform anexei 4 a aceluiași act normativ rezultă că determinarea se face luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Cu privire la inadmisibilitatea acțiunii
Astfel cum a reținut și instanța de fond, reclamantul a formulat cerere de restituire a taxei pe poluare, adresată AFP N., cerere înregistrată sub nr.
11295/(...), solicitare care a fost respinsă prin adresa din data de (...), astfel că nu i se poate opune inadmisibilitatea demersului său judiciar, cererea fiind îndreptată împotriva autorității care a refuzat restituirea.
Pe fondul cauzei, curtea reține că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către C. și în cauza Nisipeanu, respectiv C-2. din (...), în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr.
50/2008.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de (...).
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a U. E. (cauza Simmenthal).
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală, iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de această sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura micșorării patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
În temeiul art. 274 Cod proc.civ., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în recurs în cuantum de 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. în numele A. F. P. N. împotriva sentinței civile nr. 425 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de
500 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
V. D.
GREFIER
Red.C.P./Dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: L. D.E.
