Decizia nr. 10274/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 10274/2012
Ședința de la 10 D. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. M. C.
Judecător M. S.
Grefier V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. în numele A. F. P. S. B. împotriva sentinței civile nr. 334 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., în contradictoriu cu reclamanta SC R. C. S. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din
Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 334 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei procedurii prealabile invocată de D. G. a F. P. B.-N. pentru pârâta A. F. P. S.-B.
S-a luat act de renunțarea la judecata capetelor de cerere având ca obiect anularea fișei de calcul a taxei pe poluare a A. F. P. S.-B. și a deciziei nr.257/(...) emisă de D. G. a F. P. B.-N.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției
Generale a F. P. B.-N., invocată din oficiu, privind obligarea la restituirea taxei pe poluare și a fost respinsă acțiunea în contencios fiscal, precizată, formulată de reclamanta SC R. C. S., împotriva pârâtei D. G. a F. P. B.-N., ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
A fost admisă în parte acțiunea în contencios fiscal, precizată, formulată de reclamanta SC R. C. S., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. S.- B., și, în consecință:
- a fost obligată A. F. P. S.-B. să restituie reclamantei suma de 8355 lei achitată la data de (...), cu titlu de taxă poluare;
- a fost respinsă cererea de acordare a dobânzilor la nivelul penalităților percepute pentru creanțele bugetare, ca neîntemeiată.
A fost obligată A. F. P. S.-B. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 539,3 lei reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. B.-N. în numele A. F. P. S.-B. împotriva A. F. pentru M., și a fost obligată chemata în garanție să plătească acesteia, sumele stabilite în sarcina sa anterior - taxă poluare și cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F.
P. B.-N. în nume propriu, ca neîntemeiată.
Examinând excepțiile invocate, cu prioritate, conform art.137 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P.
B.-N., invocată din oficiu, raportat la dispozițiile art. 33 alin. 1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, instanța a constatat că între reclamantă și pârâta D. B.-N. nu a existat nici un fel de raport juridic cu ocazia stabilirii și achitării taxei pe poluare a autoturismului în speță, care să justifice calitatea procesuală în cauză.
În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de D. G. a F. P. B.-N. pentru pârâta A. F. P. S. B., referitor la capătul de cerere privind restituirea contravalorii taxei pe poluare, pornind de la prev. art.207 alin. 1 din OG 92/2003, tribunalul a constatat că este neîntemeiată, și a respins-o ca atare, în condițiile în care interpretând art. 13 în lumina propriei jurisprudențe, CEDO a stabilit că art. 13 solicită ca în fiecare țară să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție.
Pe fond, instanța a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism second-hand, dintr-un stat membru UE, pentru înmatricularea căruia a fost nevoită să achite cu titlu de taxă de poluare suma de 8355 lei, conform OP nr.13/(...), taxă care i-a fost calculată prin decizia de calcul din data de (...) emisă de AFP S. B. (f.6).
A formulat contestație împotriva deciziei de calcul, adresată D. G. a F. P.
B.-N., înregistrată sub nr. 10700/(...), solicitare care a fost respinsă prin decizia nr.257/(...).
Din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din Tratatul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la art. 90 din Tratat precum și la jurisprudența C. de J. a C. E.
Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Curtea Europeană de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. D. de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza Tatu, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul U. interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Reglementarea internă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Deci, art.110 T. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază acțiunea reclamantei, ulterior precizată, ca fiind întemeiată, astfel că o va admite, în parte, urmând ca pârâta A. F. P. S.-B. să restituie reclamantei suma de 8355 lei achitată la data de (...), cu titlu de taxă poluare, respingându-se cererea de acordare a dobânzilor prev. de art. 124 Cod procedură fiscală în condițiile în care restituirea sumelor de la bugetul de stat este reglementată prin dispozițiile art.117 Cod procedură fiscală, iar procedura efectivă de restituire a sumelor de la buget este stabilită clar prin O. nr. 1..
Conform art.246 C.pr.civ., instanța a luat act de renunțarea la judecata capetelor de cerere având ca obiect anularea fișei de calcul a taxei pe poluare a A. F. P. S.-B. și a deciziei nr.257/(...) emisă de D. G. a F. P. B.-N.
În baza art.274 C.pr.civ., a obligat pârâta AFP S.-B. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 539,3 lei reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Pe cale de consecință, față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și dispozițiile art. 60 C.pr.civ., art. 1 alin. 1 și art. 5 alin.1 din OUG nr.5., tribunalul a admis cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. B.-N. în numele A. F. P. S.-B. și a obligat-o să plătească acesteia din urmă sumele menționate anterior, taxă poluare și cheltuieli de judecată.
Instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. B.-N. împotriva A. F. Pentru M., ca neîntemeiată, în condițiile în care nu a căzut în pretenții prin obligarea la restituirea sumelor pretinse de reclamantă, acțiunea împotriva acestei pârâte respingându-se, ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. B. în numele A. F. P. S. B., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului se arată că prima instanta a apreciat ca norma interna ce reglementeaza taxa pe poluare indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatatul CE.
Taxa achitata a fost stabilita de catre organul fiscal in conformitate cu dispozitiile cuprinse in O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si in Normele metodologice de aplicare.
Din punctul de vedere al dreptului comunitar, fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare. F. de acest fapt taxarea autovehiculelor trebuie analizata in lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparenta, neutralitatea fiscala sau taxarea excesiva, criterii obiective, poluatorul plateste.
Curtea Europeana de J. (C.) a aratat ca o consecinta a dreptului comunitar este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehicule un sistem de taxa al carei cuantum creste progresiv in coformitate cu un criteriu obiectiv.
Cat priveste o comparatie cu privire la autovehicule deja existente in parcul auto national, Curtea s-a pronuntat in sensul ca o atare comparatie nu este relevanta sub aspectul discriminarii fiscale deoarece articolul 110 din tratat nu este menit sa impiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente.
Daca autovehiculele deja existente in parcul auto national nu sunt si ele supuse noii taxe nu reprezinta o discriminare sub aspectul dreptului comunitar.
In speta se impune a se stabilii daca adoptarea O. nr. 5., cu modificarile si completarile ulterioare, este conforma cu tratatul precum si cu jurisprudenta
C..
Din analiza dispozitiilor cuprinse in O. nr. 5. rezulta ca determinarea taxei pe poluare se realizeaza pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) si clasificarea din punct de vedere al poluarii, luandu-se in considerare si deprecierea autoturismului, conform coeficienti lor descrisi in anexa 4, astfel incat exigentele stipulate de C. sunt respectate. Prin umare, se poate retine ca taxa pe poluare reglementata de O. nr. 5. nu poate fi caracterizata ca fiind contrara art. 90, paragragul 1 din tratat. Prin urmare dispozitiile cuprinse in O. nr. 5. au fost adoptate in concordanta cu reglementarile comunitare, cu prevederile actului de aderare.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Pe fondul cauzei, curtea reține că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de J. a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către C. și în cauza Nisipeanu, respectiv C-2. din (...), în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr.
5..
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 5., deci încă de la data de (...).
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a C. de J. a U. E. (cauza Simmenthal).
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. în numele A. F. P. S. B. împotriva sentinței civile nr. 334 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
V. D.
GREFIER
Red.C.P./Dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: L. D.E.
