Decizia nr. 105/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 105/2012
Ședința publică de la 12 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta SC E.-E. S.
C. N., împotriva sentinței civile nr. 2., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2790/(...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC E.-E. S. C. N., în contradictoriu cu D. G. a F. P. C..
T. a reținut faptul că în temeiul unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect instalație eoliană second-hand între reclamantă și SC E. E. S. societate care deține 35% din capitalul social al reclamantei și are în administrare aceeași persoană au fost emise trei facturi cu titlul de avans pe care reclamanta le-a achitat fiind dedusă suma de 44.648 lei TVA aferent care i-a fost rambursat. O. fiscal a apreciat că realizarea instalației de producere energie eoliană pentru care s-a plătit acest avans, a fost singura activitate pe anul 2008 și nu a fost finalizată. Deși reclamanta s-a prevalat de art.138 lit.b C., conform căreia baza de impozitare se reduce în cazul parțiale sau totale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți și nu există acest acord, tribunalul a apreciat că legiuitorul a dorit să fie excluse de la reducerea bazei de impozitare orice sume de bani care corespund unor librări de bunuri sau prestări de servicii care nu au mai avut loc, situație constatată prinn hotărâre judecătorească sau prin acordul scris, iar în contextul respectiv părțile au acceptat contractual posibilitatea retragerii de la contract a vânzătorului, accepțiune echivalentă cu anulare, situație acceptată de către reclamantă, iar invocarea lipsei acordului expres scris nu poate fi decât dovada relei credințe a reclamantei care încearcă să eludeze legea. Reclamanta trebuia să procedeze la ajustarea taxei deductibilă întrucât sumele de bani achitate în temeiul celor trei facturi nu sunt destinate realizării de operațiuni taxabile, iar lipsa culpei în deîndeplinirea obligației justificată prin lipsa emiterii unei facturi de către societatea furnizoare, nu subzistă având în vedere dubla calitate de asociat și administrator a aceleiași persoane la ambele societăți și nu poate fi emisă întrucât față de vânzătoare s-a deschis procedura insolvenței.
Critica adusă dispoziției cuprinsă în pct.3 din decizia atacată nu subzistă întrucât ceea ce s-a dispus nu este efectuarea unui nou control ci întocmirea unui nou act de control pe baza celor constatate anterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC E. E. S. solicitând modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii a acțiunii, arătând că, contractul de vânzare-cumpărare își produce efectele, nu a fost reziliat, nu a intervenit anularea acestuia, nu a fost desființat prin acordul părților sau printr-o hotărâre judecătorească.
Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile prev.la art.138 în vedera reducerii bazei de impozitare și chiar dacă acest contract nu ar fi în ființă conform prevederilor fiscale, nu ar avea obligația de a-și ajusta dreptul de deducere. A. lucru rezultă din lipsa unei facturi fiscale cerută de pct.20 alin.1 și 2 al HG 44/2004 în situația prevăzută de art.138 C., precum și de prevederile pct.54 alin.9 din HG 44/2004.
Ca atare, societatea a fost sancționată pentru culpa altei societăți iar statul ar deține același TVA virat de E. E. și dacă s-ar achita sumele cuprinse în raportul de inspecție fiscală.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Achiziția contractantă de către reclamantă în contractul încheiat cu
SC E. E. S. nu s-a realizat deoarece conform stipulațiilor contractuale, vânzătoarea s-a retras de la contractul încheiat cu SC E. E. S. invocând întârzierea la plată. Această stipulație reprezintă un acord al cumpărătorului la încetarea contractului într-o anumită situație acceptată de reclamantă care nu a făcut dovada că acest contract ar fi în ființă neefectuând demersuri în sensul de a arăta respectarea termenelor de plată și dorința de a continua acest contract.
Potrivit art.138 alin.1 lit.b C., baza de impozitare a TVA se ajustează în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea sau prețurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.
Ca atare, sumele de bani achitate în temeiul celor trei facturi nu sunt destinate realizării de operațiuni taxabile și de asemenea, lipsa culpei invocată rezultând din faptul că societatea vânzătoare nu a emis factura conform art.20 alin.1 și 2 din normelor metodologice ale Codului fiscal, a fost în mod întemeiat înlăturată de către instanța de fond având în vedere că SC E. E. S. deține 35% din capitalul social al reclamantei, iar ambele societăți au fost la acel moment administrate de aceeași persoană.
Curtea va reține că deducerea taxei aferentă achizițiilor nu poate fi făcută întrucât achiziția nu s-a realizat și nerealizându-se nu reprezintă o operațiune impozabilă și cum reclamanta a beneficiat de rambursarea acestei sume în mod corect s-a apreciat că nu are dreptul să deducă TVA-ul aferent în sumă de 44.648 lei conform art.145 alin.2 lit.a C., fiind emisă decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare 206/2010.
Apreciind că instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale raportat la situația de fapt și că nu este incident motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC E. E. S. împotriva sentinței civile nr.2790 din 3 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C..
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. D. R. R. D. L. U. M. T.
red.RRD/AC
2 ex. - (...)
