Decizia nr. 10713/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10713/2012
Ședința de la 13 D. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. L. R.
Judecător A. A. M.
Judecător F. T.
G. M. V.-G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 2346 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta intimată S. M. S. și pârâta A. F. P. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâtă este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată și declară închisă faza probatorie.
Din oficiu, Curtea invocă excepția lipsei de interes în promovarea recursului și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2346 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a admis excepția de netimbrare și, în consecință: a fost anulată ca netimbrată acțiunea civilă formulată de către reclamanta SC „. S. în contradictoriu cu pârâtele A. F. B. M., D. G. a F. P. M. și A. F. P. M.
Examinând acțiunea, instanța de fond a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe de timbru sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și se plătesc anticipat. În mod excepțional, obligația de timbrare se poate împlini până la termenul stabilit de instanța de judecată.
P. termenul de judecată din (...) reclamanta a fost citată cu mențiunea timbrării acțiunii, aceasta neconformându-se obligației de timbrare, motiv pentru care instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1, 3 din Legea nr.
146/1997 și a anulat acțiunea ca netimbrată, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată și menținerea deciziei de stabilire a taxei de poluare ca temeinică și legala.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 303 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale O.G. nr. 9/2000, potrivit cărora repararea prejudiciului se realizează de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data achitării taxei.
De asemenea, dobânda legală fiscală pe care o solicită reclamanta nu se circumscrie situațiilor prev. de art. 117 C., astfel încât nici reclamanta nu a făcut plata în temeiul unui titlu de creanță care să fi avut un termen scadent de plată și să fie expus unor majorări de întârziere.
Cu privire la cheltuielile de judecată, pârâtă a precizat că a respectat dispozițiile legale în vigoare și dispozițiile O.U.G. nr. 5., în privința refuzului restituirii sumei achitată de reclamant cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, astfel că nu poate fi reținută culpa sa procesuală pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Curtea a pus în discuție, față de cadrul procesual deschis în fața instanței de fond și în raport de soluția pronunțată de aceasta, excepția lipsei de interes a recurentei D.G.F.P. M. în nume propriu și pentru A.F.P. B. M. în promovarea prezentului recurs, care a câștigat la fond prin respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
Calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea recurată nu este în sine suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercițiul dreptului la acțiune: interesul și capacitatea procesuală.
În speță, lipsește interesul recurentei, care a avut câștig de cauză la prima instanță, în sensul că nu a căzut în pretenții și nu a fost obligată la nici o prestație în favoarea reclamantei, astfel încât nu poate exista un folos practic în promovarea recursului.
Așa fiind, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 corob. cu art. 312 C.pr.civ. să respingă ca lipsit de interes recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. M. și va menține în întregime hotărârea recurată.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția lipsei de interes.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P.
M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 2346 din
(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 13 D. 2012
Red.S.L.R./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: V. P.
